Page 26 - 1959-07

N r. '412 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Ne scriu activişti ai sfaturilor populare O minunată realizare a cinemaiografiei sovietice

Au fost traduse în viaţă Frunze roşi F

propunerile alegătorilor 99

&ún.íimdmni d t La (QăLcut Una' din formele de legătură crări. S-a construit, de pildă, un Filmul „Frunze roşii“ produs lor mulţi, dar ca el gîndesc mi­
cu masele, care au stat în aten­ pod în satul Nătaţi, s-au con-, de studioul cinematografic „Bie- lioane de oameni. Povestea lui
reduc term enul de dare în fotosinjă ţia Comitetului executiv al Sfa­ struit două poduri şi s-a ridicat lorusfilm“, a fost închinat de este povestea tuturor acelora ca­
tului popular raional Haţeg In în roşu o şcoală în comuna Pui, realizatorii săi celei de-a 40-a re s-au jertfit pentru viitorul fe­
a a furnalului nr. 1 perioada de la alegerile din 2 s-a construit un dig de beton în aniversări a Partidului 'Comunist ricit al omenirii.
martie 1958 şi pînă în prezent satul Măceu, un şanţ pentru din R.S.S. Bielorusă. Ra baza
Unul clin principalele obiec­ Celelalte lucrări : sacul de structorii spun că de pregătirea a fost îndrumarea deputaţilor scurgerea apei lung de 480 me­ acţiunii de un puternic drama­ Autorii scenariului filmului
în munca de organizare a con­ tri în comuna Bretea Romînă, tism a filmului, a stat un bogat sînt poetul bielorus Arkadii Ku-
tive industriale ce vor îi date în praf, hala de reparare a oalelor, materialelor depinde în cea mai sfătuirilor cu alegătorii şi în­ s-a înfiinţat şcoală de 7 ani material istorico-revoluţionar: leşov şi dramaturgul Aizik Ku-
făptuirea propunerilor făcute de la Bretea Strei, s-a înfiinţat un mişcările muncitoreşti şi ţără­ cear. Regizorul filmului, Vladi­
exploatare în cursul acestui an, depozitul de cocs şi calcar etc., mare măsură succesul unei lu­ aceştia. punct sanitar în satul Nucşoara neşti din Bielorusia apuseană a mir Korş-Sablin, are o activita­
etc. Poloniei burghezo-moşiereşti de te îndelungată în cinematografie;
este şi furnalul nr. 1 de la uzi­ se află şi ele într-un stadiu a- crări. De aceea, vor îi aduse In cadrul acestor consfătuiri, aoum un sfert de veac, îndrepta- fiind realizatorul a 15 filme.
alegătorii au făcut un număr de Din cele 298 propuneri făoute tate împotriva exploatării. Filmul
na „Victoria“-Călan. Harnicii vansat. Şi cu siguranţă că pînă aici maşini de şlefuit şi lrezat 1.691 propuneri, fapt care a cu ocazia dărilor de seamă ale subliniază rolul Tînărul actor de teatru din
contribuit la buna gospodărire a deputaţilor de la sfîrşitul anului conducător al R.S.S. Letonă Eduard Pavlus,
constructori ai grupului de şan­ la apariţia rîndurilor de faţă cărămizi, (cele care au servit ia raionului. trecut, au fost realizate 274 prin­ Partidului Comu­
tre care cele mai importante nist şi legătura interpretează ro­
tiere nr. 3 ai I.C.S.H., însărci­ stadiul tuturor lucrărilor amin­ construcţia melanjorului de la Dintre acestea, cele mai mul­ s în t: construirea unui pod în sa cu masele de la oraşe şi sa­ lul eroului prin­
te se referă ta construcţii de lungime de 37 m. în satul Tuş- te în lupta pentru cucerirea li­ cipal — Andrei
naşi cu executarea', acestei lucrări, tite va îi cu totul altul. Hunedoara), menite să Ie uşu­ şcoli, cămine culturale şi po­ tea, două podeţe în comuna Baru bertăţilor democratice. De ase­ Metelski. Actor
duri, reparări de drumuri, apro­ Mare, ourăţirea a 140 ha. pă­ menea, este reliefată unitatea de talentat, Pavlus tinde să găseas­
şi-au luat angajamentul să ter­ Iată cîteva probleme privind reze munca. vizionarea cooperativelor cu şune, repararea a 112 km. drum, acţiune a maselor muncitoare, că în eroul său cele mai vii şî
mărfuri specifice locului şi sezo­ începerea construcţiei dispensa­ care duce la victorii importante. mai expresive trăsături, să dez­
mine lucrările de construcţie şi viitorul apropiat: La toatfe aceste măsuri se a- nului, acordarea de păşuni, de rului din satul Boşorod, execu­ Din mijlocul lor se desprinde văluie în mod profund şi subtil
parchete pentru lemne de foc şi tarea unui şanţ de protecţia chipul puternic conturat al lyi lumea lui interioară. De aceea,
montaj pînă Ia dată de 23 Au­ După toate calculele, la data daugă elanul şi însufleţirea în­ altele. S-au făcut propuneri pen­ păşunii din satul Clrneşti şi al­ Andrei Metelski, 9imbol al co­ figurile create de el îl emoţionea­
tru înfiinţarea de şcoli de 7 ani te lucrări. munistului dîrz, pe care nimic ză pe spectator. Rolul Stasei —«
gust -adică cu o lună de zile de 15 iulie vor începe lucrările tregului colectiv, rod al unei or­ la Bretea Strei, Băieşti şi Cîr- nu-1 poate face să renunţe la logodnica lui Metelski — este in­
neşti, şcoală de 4 ani în satul O contribuţie însemnată la ţelurile sale. Viaţa înseamnă terpretat de tînăra artistă Ia Are-
înainte .de termen. Angajamentul . de înzidire a furnalului, care vor ganizări judicioase a întrecerii Bucium, înfiinţarea de puncte realizarea propunerilor făcute au luptă pînă la capăt, pînă la vic­ pina, recentă absolventă a insti­
sanitare ta Nucşoara, Tei şi Ne­ adus-o deputatul regional Gh. toria finală a marii cauze a po­ tutului de cinematografie. Toate
este demn de apreciat, mai ales trebui să dureze cea. 30 de zile, socialiste. La fiecare loc de mun­ goi, deschiderea de cooperative Oprinescu, deputatul raional porului. „Frunzele roşii“ — pa­ figurile create de Ia Arepina, se
săteşti în mai multe sate, extin­ Paul Casian, deputaţii comunali rola luptătorilor comunişti, sînt caracterizează printr-o deosebită
dacă se ţine cont că demolarea — adică, cu aproximativ 6 zile că se pot vedea panouri cu lo­ derea reţelei de electrificare ş. a. loan Băra, Ioan Covaci, Carol oamenii, inimile lor. Şi ei tre­ prospeţime şi puritate. Mihai
Nagy, Iosif Baie, Alinuţ To- buie adunaţi într-o singură fami­ Jarov, artist ai poporului, tur­
vechiului- furnal a început abia mai puţin decît a fost necesar zinci mobilizatoare şi fruntaşi Un număr de 598 de propu­ mescu şi alţii, care datorită preo­ lie pentru Ga toţi să trăiască nează de mulţi ani şi a realizat
neri au fost pînă în prezent re­ cupării lor de a rezolva la timp liberi şi fericiţi, — iată crezul peste 40 de roluri diferite. Acest
la 15-»mai:’- ':• la construcţia furnalului nr. 2. în producţie, graficele cu reali­ zolvate. Printre acestea -s în t: a- cererile alegătorilor şi-au cîşti- lui Metelski, pe care-1 susţine actor minunat cu mari posibili­
menajarea şi îngrădirea tirgului gat încrederea şi stima cetăţeni­ chiar şi atunci cînd e dus la e- tăţi, este bine cunoscut şi iubit
Ansamblul de lucrări care se Pentru realizarea acestui o- zări sînt expuse *şi ele Ia locuri de vite, pavarea unei străzi, lor din circumscripţiile lor. şafod. La crearea figurii lui An­ de către spectatori. In filmul
construirea unei popicării, elec­ drei Metelski, au stat la bază „Frunze roşii“, Mihail Jarov, in­
execută, simultan, şi într-un ritm biectiv constructorii şi-au întoc­ vizibile, astfel încît pot fi urmă- trificarea străzii Filimon Sîrbu PETRICA UNGUR multe date reale luate din viata terpretează rolul lui Sipşinski.
şi alte lucrări în oraşul Haţeg. lui S; Pritîţki, fost activist af Artista Klara Luciko a absolvit
ce .face.ca graficele de producţie mit de pe acum un plan de mă­ i rite cu ,uşurinţă de către mun­ De asemenea, în comune s-a e- instructor al Sfatului popular mişcării ilegale din Bielorusia a- institutul cinematografiei în cla­
xecutat un mare număr de lu­ sa cunoscutului regizor sovietic
să fie mereu depăşite sînt lu­ suri. Aşa, de pildă, au cerut pro­ citori. raional — Haţeg Serghei Gherasimov. Fiind încă
studentă, a jucat în piesa şi în
crările de construcţie a furnalu­ iectantului schimbarea soluţiei Dar, pentru viitor vor trebui

lui propriu-zis, care .cuprind fun­ de înzidire a vetrei : în loc dc 10 preîntîmpinate unele greutăţi,

daţia furnalului, platforma de rînduri de cărămidă cît urma să care dacă momentan nu au decît

lucru şi cabina maiştrilor, şi zi­ se introducă conform proiectului', o mică influenţă asupra mersu­

dăria ; patul de turnare ce cu­ se vor introduce doar 6, restul lui lucrărilor, ele se vor resimţi

prinde scheletul de rezistenţă şi complectîndu-se cu masă carbo­ mai mult atunci cînd se va da

platforma de turnare, sacul de nică, De asemenea, la creuzet, „bătălia cea mare", — odată cu

praf ce cuprinde fundaţia şi zi­ au cerut să fie înlocuită cără­ începerea lucrărilor de înzidire

dăria sacului. In afară de aces­ mida cu masă carbonică în între­ şi montaj. Aşa este, de pildă,

tea,. se mai..construiesc hala de gime. aprovizionarea defectuoasă cu

reparare .a oalelor, maşina de Acest lucru are două mari a- cherestea, care pînă acum a pri­

turnat fontă, depozitul de cocs vantaje. Pe de o parte masa cinuit o seamă de neajunsuri,

şi calcar şi staţia de granulare carbonică se comportă Ia uzură ea nefăcîndu-se pe măsura ne­

a zgurei; toate . urrnînd să fie mult mai bine decît cărămida, cesităţilor. De asemenea, este

date în exploatare odată cu fur­ iar pe de altă parte se cîştigă 6 vorba de aprovizionarea cu că­

nalul. zile. rămizi refractare, care încă. n-au Cooperativele de consum

Să le luăm deci pe rînd, pen­ In furnal se va lucra pe .două început să sosească.

tru .a .vedea ce s-a realizat pînă fronturi : paralel cu înzidirea ve­ Pentru bunul mers al lucrări­

în prezent şi care sînt perspec­ trei se va executa ş i . înzidirea lor, direcţia I.C.S.H. va trebui să atragă în activitatea lor

tivele. cuvei. Adăugind la aceasta şi să ia măsuri ca aprovizionarea

Fundaţia furnalului a fost exe­ faptul că la înzidire va.fi folosit să se facă în cele mai bune con- cît mai mulţi membri

cutată înti:-un timp record: cu turnul de bob (o macara cu tro­ diţiuni atît din punct de vedere

9 zile înainte de termen; numai liu) rezultă că şi aici se va e- cantitativ, cît şi calitativ. La înscrierea în cooperativa condiţiile statutare, au devenit
de consum, fiecare membru sub­ membri asociaţi ai cooperative­
montarea, fierăriei s-a făcut în conomisi o cantitate apreciabilă Aceste neajunsuri fiind preîn­ scrie o sumă de bani care repre­ lor de consum. Lucrurile se pre­
zintă partea sa ce trebuie să o zintă similar şi în alte sate din
24 în loc de 60 de ore cît era de timp. tîmpinate, eficacitatea măsurilor plătească, conform statutului, în regiune ca de pildă Ighiel, Crai-
timp de un an. Membrii coope­ va, Mesentea, Teleacuri, din ra­
planificat. Aici a contribuit, bi­ Pregătirea cărămizilor, este şi amintite anterior va îndreptăţi ratori se unesc astfel de bună ionul Alba, şi altele.
voie pentru a-şi forma un fond
neînţeles, o bună organizare a ea Ia rîodul ei o operaţie care pe deplin aşteptările. care stă la baza circuitului de Este demn de urmat exemplul
mărfuri necesare lor. comitetului de conducere al
muncii; cofrajele au fost pre- necesită timp şi îndemînare. Con­ GH. COMŞUŢA U.R.C.C. Alba, care a întreprins
Desigur, că. statul nostru vine numeroase acţiuni pentru înscrie­
montate, astfel încît succesiunea în ajutorul membrilor cooperatori rea de noi membri şi încasarea
acordîndu-le credite necesare în fondului social fa toate coopera­
operaţiilor¦s-a făcut fără pierde­ cazul în care suma depusă de tivele din raion. Cu această o-
către aceştia nu acoperă valoa­ cazie, s-au format colective de
re de timp. rea volumului de mărfuri nece­ muncă la cooperative, antrenînd
sar consumatorilor existenţi în în acest scop şi consiliile săteşti
Cît priveşte platforma de lu­ raza de activitate a unei coope­ şi activele de sprijin, inclusiv lu­
rative. crătorii cooperativelor şi ai u-
cru a furnalului, ea va fi ter­ niunii raionale. Astfel, numai în-
Interesul membrilor coopera­ tr-o singură zi s-au înscris 180
minată în 8 iulie, în loc de 30 tori este însă de a-şi achita în noi membri cooperatori şi s-a
întregime părţile sociale subscri­ încasat suma de 11.012 lei în
cum s-a prevăzut iniţial. Aceas­ se, contribuind astfel la creşte­ contul părţilor sociale. La obţi­
rea fondurilor proprii ale coope­ nerea acestor rezultate s-a evi­
ta, ~entru a da front de luciu rativelor, pînă la autofinanţare. denţiat, în mod deosebit preşedin­
Deci, prin creşterea fondurilor tele consiliului sătesc din Ighiel,
montâtorilor. proprii şi printr-o mai bună gos­ tov. Octavian Florea. De aseme­ Scenă din filmul „Frunze roşii".
podărire a avutului cooperatist, nea, ’s-au evidenţiat tov. Andro-
Pentru grăbirea acestei lucrări, cresc beneficiile cooperativei, nic Trifan din satul Craiva, Va- puseană, în prezent secretar al filmul „Tînăra gardă“ (rolul
fapt de care se bucură membrii sile Teberian din satul Mesentea unui comitet regional de partid. Marinei). In filmul „Frunze ro­
constructorii folosesc cu succes cooperatori atît direct prin acor­ şi Mărginean Achim din satul şii“, ea interpretează rolul lui
darea unor cote-părţi din benefi­ Teleacuri care, împreună cu Filmul redă o pagină din ma­ Iadviga. Artista redă cu multa
la turnarea betoanelor macaraua ciu, cît şi indirect, prin creşterea membrii consiliilor săteşti şi ac­ rea carte a istoriei mişcărilor subtilitate trăsăturile cele mai
fondului de bază şi a fondului tivele de 9prijwn, au reuşit să revoluţionare, lupta muncitorilor caracteristice ale eroinei, îi în­
pod-rulant, rămasă disponibilă de aprovizionare cu mărfuri. convingă pe toţi ţăranii munci­ bieloruşi, polonezi şi ucraineni zestrează figura cu amănunte ce
tori din aceste sate ca să se în­ din Bielorusia apuseană, a Po­ se întipăresc în memorie făcînd-o
după demolare. Macaraua pod- E;liberîndu-se de către coope­ scrie în cooperative. Ei duc în loniei burghezo-moşiereşti, îm­ vie şi autentică. In alte roluri au
rative, fondurile de stat acorda­ prezent o muncă susţinută pen­ potriva exploatării. Cu ştreangul turnat actori de la teatrele din
rulant mai este folosită şi (a te drept credite pot îi întrebuin­ tru încasarea în întregime a fon­ de gît, ilegalistul Andrei Metel­ Minsk şi Moscova : Karmovici-
ţate în alte ramuri ale economiei dului social subscris. Mult in­ ski refuză să-şi renege partidul Valois, Miciurin, Karnauhov,
turnarea betoanelor pentru patul naţionale. Membrii cooperatori teres în realizarea şi depăşirea şi tovarăşii de luptă. Marea cau­ Giobur, Dediuşko şi alţii.
îşi dau seama tot mai mult de a- sarcinilor la înscrierea de noi ză a poporului nu poate fi tră ­
de turnare, datorită cărui fapt, ceste lucruri, astfel că de la an membri au dovedit şi conducerile dată. Moartea nu poate fî mai ?
la ari tot mai multe cooperative cooperativelor din Zlatna, Me- înspăimîntâtoare decît titlul de
precum şi unei colaborări judi­ ajung să se autoîinanţeze, (fu- teş, Feneş, Stremţ etc. „renegat“. Poţi încătuşa, tortura Filmul „Frunze roşii“, poate
crează cu fondurile lor proprii), sau ucide corpul, dar nu şi con­ fi vizionat cu începere din ziua
cioasa cu montatorfi, la patul de eliberînd în întregime creditele Aceste realizări trebuie să ştiinţa revoluţionară. Metelski de 9 iulie, pînă în ziua de 12
acordate de către stat. constituie un imbold în muncă nu este decît unul din masa ce- iulie, pe ecranul cinematografu­
turnare au fost deja turnate pa­ pentru toţi lucrătorii cooperaţiei lui „Filimon Sîrbu" din "Deva.
Conducerile unităţilor coopera­ de consum. Ei trebuie să con­
tru fundaţii, iar a cincea este tiste îndrumate de către organi­ tinue cu şi mai multă perseve­
zaţiile de partid şi sfaturile popu­ renţă munca de lămurire pentru
în curs de turnare — ceea ce Dincolo de cheile Gălzii, între Piatra Cetii şi înălţimile Mogoşului, pe lare manifestă un interes tot mai atragerea ţăranilor muncitori în
rnare în rezolvarea problemelor rîndurile membrilor cooperatori,
înseamnă faţă de grafic un a- o distanţă de aproape 30 km. se în tind satele comunei lntregalde, raionul amintite. De aceea, întreprind ac­ să ceară în acest sens sprijinul
ţiuni de înscriere de noi mem­ organizaţiilor de partid şi sfatu­
vans de cîteva zile. Alba. IN CLIŞEU: Cheile Gălzii. bri şi încasarea părţilor socia­ rilor populare.
le în întregime. In urma acestor
?OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOXXXX>000000000000<OOOO0O0OO0000C acţiuni au şi început să se ob­ ILARIE OARGA
ţină rezultate bune. Astfel, toţi
II^ Z lliiJFII P 1F 231 A U G U S T ţăranii muncitori din raza de ac­ economist principal la Uniunea
tivitate a cooperativelor din Be-
Satele şi oraşele noastre — riu, raionul Orăştie, Dobra, ra­ regională a cooperativelor Fruntaşă în sport,
ionul Ilia etc., care au îndeplinit fruntaşă în producţie
mai frumoase, mai bine gospodărite de consum

„Şutul nostru, oraşul nostru ctt tinerii au amenajat un teren sportiv. şoare pe scenele noilor cămine cultu­ Acţiuni patriotice Finala campionatului regional de pornit de la o holărire luată încă
mai frumos, mai bine gospodării“. Aici s-au prestat peste ¦750 ore de rale construite de ei prin contribuţie volei n-a pus prea multe probleme de cînd era copilă. Şi-a pus în
Aceasta este lozinca sub care sute şi muncă voluntară. Asemenea acţiuni se voluntară. Astfel se va termina şi da Intr-una din adunările lor, utoniişiii puieţi. S-au evidenţiat tinerii Pătrui jucătoarelor din Alba Iulia. Teh­ gînd să înveţe o meserie. Şi s-a
> mii de. oameni ai muncii din satele desfăşoară în mai toate satele raio­ în folosinţă căminul cultural din co­ din satul Mihăileni, raionul Brad, au Traian a lui Nuţu, Emil Anca, Elena nica, tactica, rutina, buna pregă­ înscris la şcoala profesională de
şi ^oraşele regiunii noastre, ta îndem­ nului Haţeg. muna[ Răhău, cămin ce va avea o hotărît să planteze prin muncă volun­ Jancu, Octavian Oprean şi alţii. tire, toate acestea şi-au spus cu- pielărie din Sibiu. Aici erau condi­
nul sfaturilor populare, al deputaţilor, sală cu 400 locuri, bibliotecă, .sală de tară, pe locul numit „Valea lui Stan“, vînlul şi fetele de la Asociaţia ţii bune de muncă şi viaţă. In o-
participă la diferite acţiuni de mun­ Acţiuni gospodăreşti lectură etc. De asemenea, tot în cin­ 1.500 puieţi de plopi. Odată hotărî- Urrnînd exemplul tinerilor din Mihăi­ sportivă „Horia“ au cîştigat deta­ rele libere, Doina mergea pe tere­
că;• vol.uotară pentru efectuarea de lu­ stea zilei de 23 August se va inau­ rea luată, într-una din aceste zile 14 leni, tinerii din Buceş au curăţat 5 şat. Totuşi bucuria victoriei a fost nurile de sport şi privea cum alţii
crări edilitare, gospodăreşti, de înfru­ Comisia permanentă agricolă de pe gura şi căminul cullural din comuna utemişti, conduşi de secretarul organi­ ha. de păşune ce aparţine întovărăşirii m a re: s-au calificai pentru faza de joacă volei, handbal. I-a plăcut şi ei.
museţare, în cinstea zilei de 23 Au­ lingă Sfatul popular al oraşului O- Lomăn. zaţiei de bază — tov. Traian Pătrui zootehnice „Zorile" din satul lor. In zonă. Printre componentele echipei A cerut antrenorului s-o primească
gust. răştie, împreună cu comitetul de şi dc învăţătorul utemist Emil Anca, această lucrare s-au evidenţiat mai ales „Horia“ din Alba Iulia spectatorii şi pe ea la antrenamente. Apoi a
stradă, în frunte cu iov. Nic Pîrvan, Tot in cinstea zilei de 23 August, au ieşit la locul fixat. Lor li s-au ală­ tinerii Axente Neaga, secretarul orga­ au remarcat şi pe tînăra Doina Bă- jucat în echipa şcolii. Venită la
In dcesl scop, între cele 12 oraşe Simion Drăgan şi Lazăr Cristian, au în comuna Apotdu de Sus se va ame­ turat alţi 9 'tineri. Conţinnîndu-şi lu­ nizaţiei de bază U.T.M., Vasile Zalla­ ieşu. Au văzut-o Incurajînd echipa, fabrica „Ardeleana“ — aceasta s-a tin-
din regiune a pornii o vie întrecere propus să construiască prin muncă naja o clădire pentru grădiniţa de crările şi a doua zi, cei 27 de tineri ría, Canuin Aăare, învăţătorii Salomia scoţînd sau ridicînd mingi dificile. tîmplat cu vreo 5 ani în urină,
pentru înfrumuseţarea localităţilor. Lâ voluntară un staul la păşunea de copii. Lucrarea va fi terminată pînă din Mihăileni au efectuat 243 ore de şi Viorel Igreţ şi alţii. Era prima cunoştinţă cu sportiva a căutat să-şi realizeze înainte de
chemarea lansată recent de Sfatul• rminte. Astfel s-a holărit ca să fie la această dată: ' muncă voluntară, plantînd 2.000 de Doina Băieşu. De atunci n-au tre­ toate sarcinile de plan şi după a-
popular raional Hunedoara, sfaturile mobilizaţi toţi cetăţenii care au vile P. DERJI cui prea multe zile şi am avut posi­ ceea să facă şi sport. Cel mai mult
populare aa răspuns prin faple. în păşune. Răspunzînd chemării comi­ Lucrări corespondenl bilitatea s-o Uitilnim pentru a doua a pasionai-o voleiul. Face parte
siei permanente şi a comitetului de de hidroamelioraţiuni oară, de data aceasta nu pe tere­ însă şi din echipele de tenis de
Ca urmare a acţiunilor pornite stradă înlr-o singură zi 47 de cetă­ nul de volei, ci în fabrica „Arde­ masă şi popice. Nu-i place să se
s-au efectuai în cursul lunii iunie ţeni au făcut voluntar 100 m. gard • Pe şantierele de hidroamelioraţiuni leana“ din Alba Iulia. laude cu performanţele. Dimpotri­
148.500 ore de muncă voluntară la împrejmuitor. din raionul lila cetăţenii care parti­ vă. îşi arată dezamăgirea pentru
care. au- participat 31.200 cetăţeni. cipă la muncă voluntară desfăşoară o ...Era una din zilele călduroase faptul că In anul 1957 echipa din
Iată cîteva din rezultatele acestor ac­ La îndemnul deputatului Gheorghe însufleţită întrecere în intîmplnarea ale lunii iulie. Străzile oraşului care face şi ea parte a retrogra­
ţiuni. G-otdsiein pentru ca in cinstea lui 23 zilei de 23 August. Zilnic, aici se în­ erau parcă aprinse de lin foc sub­ dat din categoria A.
August cartierele să fie cit mai bine registrează noi şi noi succes. Aşa, de teran. In secţia croi a fabricii „Ar­
înfrumuseţează oraşul gospodărite, cetăţenii de pe strada pildă, pe şantierul Valea Băirin a ’ s-au deleana“, brigada de tineret nu lua — Sperăm să ne calificăm anul
Ilie Pintilie din Orăştie au holărit să făcut pînă acum lucrări de îndiguiri în seamă căldura şi lucra de zor acesta la faza de zonă care se va
In oraşul Haţeg între 8 circum­ instaleze o cişmea. In acest scop au pe 1 km. In cele peste 1.500 zile de în întrecerea pornită în cinstea zi­ disputa în curind — mărturisea vo­
scripţii electorale s-a pornit o vie în­ strîns peste 2.800 lei pentru mate­ muncă depuse pe a cest¦ şantier cetă­ lei de 23 August. Se întrecea cu leibalista Doina.
trecere patriotică. Obiectivele întrecerii riale', iar lucrarea se va face volun­ ţenii au săpat circa 6.000 m.c. celelalte brigăzi pentru a croi feţe
patriotice prevăd acţiuni de curăţirea tar. In raion se fac multe lucrări gos­ peste plan şi a face economii. Şefa Am aflat apoi că brigada de ti­
străzilor, îngrijirea pomilor, crearea podăreşti. Peste iot cetăţenii participă La Pofoga, prin: muncă voluntară brigăzii, Doina Băieşu, lucra Iu neret condusă de Doina a depăşit
de ’ zone verzi etc. In frunte cu de­ cu entuziasm. Acest lucru îl arată şi s-a făcut ut} canal de 3 km. care asi­ masa de Ungă uşă. Avea în planul de producţie pe luna iunie
putaţii Rozica Bîrlea şi Maria Zamfir, faptul că în cinstea zilei de 23 Au­ gură desecarea a 250 ha. faţă pe toţi tinerii de care şi că a realizat importante econo­
cetăţenii de pe străzile Lungă şi Ho- gust volumul contribuţiei în muncă pe răspunde. Deşi nu are decît 21 de mii. Muncitorii fabricii aşteaptă cu
ria au muncit voluntar ca străzile lor raion, pe întregul an a fost .realizat Mare volum de lucrări s-a efectuat primăveri, Doina se poate minări nerăbdare apropiata fază de zonă,
să-fie-cît mai frumoase şi mai curate. in proporţie de 140 la sulă. şi pe şantierul Balăta unde s-a săpat că a făcut ceva în viaţă. Totul a s-o vadă pe Doina şi pe celelalte
lin canal de 2,500 km. iar la Valea voleibaliste la „lucru“. V. A.
Tot in oraşul Haţeg prin mumă vo­ Noii1cămine culturale Chimindia s-au săpal circa 2.200 m.c.
luntară, s-au amenajai spaţii verzi in pâinîni.
jurul clădirilor din Piaţa I. V. Stalin In mai multe sate din raionul Sebeş
pe o lungime de 17 m. cetăţenii au holărit ca serbările închi­ Prin munca voluntară desfăşurdtă
nate zilei de 23 'August să se desfă­ pe aceste şantiere s-au desecat şi fe­
De asemenea, în comuna Sarmize- rit de inundaţii sute de ¦hectare tereit
getusa la îndemnul sfatului popular, agricol.