Page 28 - 1959-07
P. 28
I
riuruftoi'
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI In numărul de azi / W vXAZAAAA/VWWWWVVWVWv^AAA^/vVW W V V v/ wW V ,
4 pagini 20 bani ° Munca de partid la mina Url- Pe ogoarele colectiviştilor
cani poate fi mult îmbunătăţită. din Pricaz
Anul X! Nr. 1413 Joi 9 iulie 1959 o Activitatea sindicală în spri
jinul producţiei. ,j
(pag. 2-a).
• Elementele necinstite n-au ce
căuta în conducerea întovărăşirii!
« Ajutorul şl colaborarea tovă
răşească — factori importanţi în în
deplinirea sarcinilor de plan.
(pag. 3-a)
® Să fie pus în libertate patrio.
tul Manolis Glezos! (pag. IV-a)
23cinstea zilei de August Gospodăriile agricole
de stat obţin producţii
1 ¦ —1*>" —— ¦-" ¦¦¦ - - ................. —
Aogajamentele sidernrgiştitor mari de orz la hectar
De pe lotul semincer — 5.000 kg. orz Ia hectar
hunedoreni prind viaţă
G.A.S. APOLDU DE SUS - Zilele cele 48 ha. recoltate, s-a obţinut o
trecute la secţiile din Apoldu de Sus producţie medie de 3.500 kg. orz la
După ce au încheiat primul nu s-ău lăsat aşteptate. L'a data oţelărie electrică de asemenea şi Miercurea ale acestei gospodării, a hectar. De pe o suprafaţă de 15 ha.
semestru al anului cu realizări de 7 iulie, cu ocazia încheierii a produs peste plan 72 tone o- început recoltarea orzului de toamnă. din lotul semincer s-au recoltat In
de seamă în producţie, siderur- situaţiei producţiei, s-a consta ţel special. Folosind din plin cele patru combine medie cîte 5.000 kg. orz la hectar.
giştii hunedoreni continuă cu tat că deja au fost date în con de care dispun, lucrătorii din secţiile.
şi mai multă însufleţire întrece tul angajamentului 723 tone In total, oţelarii combinatului amintite au reuşit să recolteze pînă îrr Cele mai bune rezultate la recoltarea
rea socialistă. Acest lucru este fontă peste plan. au dat patriei în această perioa ziua de 7 iulie orzul de pe 48 jţih cele orzului ie obţine mecanizatorul Hara-
dovedit de realizările frumoa dă cu 1.961 tone oţel Martin şi lambife-.Croitoru, candidat de partid,
se obţinute în lupta cu sarcinile Buna aprovizionare a locuri electric ¦mai mult decît era pla 132 ha. cultivate cu această'-plantă. care lucrează la secţia din Miercurea.
de plan In intervalul 1-7 iulie. lor de muncă, respectarea disci nificat. El recoltează zilnic cu combina peste
plinei tehnologice, avînful între Datorită faptului că terenurile culti 17.000 kg. orz.
Pentru furnale cerii socialiste, sînt cîţiva din Laminate peste pian
factorii reuşitei. Un merit deo vate cu orz au fost îngrăşate supli La cele două secţii ale G.A.S. s-au
Harnicii cocsari hunedoreni sebit în realizarea acestui suc In dorinţa de a trimite indus început pe terenurile de pe care orzul
muncesc neobosit pentru a da ces revine echipelor de furna- triei producătoare cît mai multe mentar cu îngrăşăminte chirpice şi bine a fost recoltat şi arăturile de vară.
viaţă angajamentului luat în lişti cnduse de prim-topitorii A- întreţinute, recolta este "mare. De pe
cinstea zilei de 23 'August: lexandru Gomşa, Simion Jurcă
19.000 tone cocs metalurgic în şi alţii. laminate şi a-şi duce la bun Infr-o singură si
afara sarcinilor de plan. Folo
sind intensiv cuptoarele de coc Tot mai mult oţel sfîrşit angajamentele luate în G.A.S. ORAŞTIE. Folosind o corn- tat într-o singură zi orzuT de pe 15
sificare, ţjesp'ectînd graficele de întrecere, laminatorii combina bină şi o secerătoare-Iegătoare, lucră ha. După un calcul preliminar, în me
încărcare şi descărcare, ei au Oţelarii Combinatului siderur tului au hotărît să folosească torii din această gospodărie au înce die la hectar se vor obţine 2.350-2.400
reuşit să trimită furnalelor în gic Hunedoara, în dorinţa de mai intensiv .agregatele. put recoltarea orzului. Din cele 40 ha.
perioada 1-7 iulie cu 1.363 tone a-şi consolida succesele obţinu
cocs metalurgic mai mult decît te în întrecerea cu reşiţenii au Drept urmare, numai , în pe semănate cu această cultură, s-a recol- kg. orz.
prevedea planul pe aceste zile. muncit neobosit în zilele care
s-au scurs din această lună. rioada 1-7 iulie, colectivul la Au recoltat orzul de pe 30 ha.
Acest lucru arată că anga minorului de 800 mm.1a lami
jamentul luat va fi dus la bun Cei care deservesc cuptoarele
sfîrşit. oţelăriei Martin nr. 1 au elabo nat cu 372 tone mai mult decît G.A.S. RETREŞT1. — La această dimineaţa zilei de Ieri, s-a obţinut o
rat în perioada 1-7 iulie 423
Factorii reuşitei tone oţel Martin peste plan. A- prevedea planul. Nici colecti gospodărie lucrările de recoltarea orzu- prodUc!ie medie ,a hectar dg 2300
dunînd această cantitate la cea'
Colectivul secţiei a Il-a fur dată în contul angajamentului vul laminorului bjuming n-a ră Iul se desfăşoară din plin. De pe cele
mas mai prejos. Trecînd peste peste 30 ha. cu orz recoltate pînă în boabe.
o seamă de greutăţi, el a reuşit S-a terminat recoltatul
să lamineze cu aproape 200
tone oţel- mai mult' decît era G.A.S. OARDA DE JOS. — In gos ionul Alba, s-au terminat recent lu
planificat. ... podăria de stal din Oarda de Jos, ra- crările de recoltare a orzului. Orzul
LS3 s-a recoltat cu combina evitîndu-se
astfel pierderile de boabe. In medie
nale a hotărît să elaboreze în în primul semestru al anului, la hectar s-a obţinut o recoltă de 2.500
luna curentă, din angajamentul rezultă frumoasa cifră de 14.799 kg. orz. S-au evidenţiat prin lucrări
luat în cinstea zilei de 23 Au tone oţel peste plan. de bună calitate, combinerii loan Popa,
gust, 3.000 tone fontă peste Şi oţelarii secţiei oţelărie candidat de partid, şi Aurel Grtiîan,
plan. Pentru a da viaţă aces Martin nr. 2 au repurtat, succe ambii de ia S.M.T. Aibă.
tui angajament, încă din prima se frumoase în intervalul 1-7 Vopsitorul, de li- 52 hectare — 112 tane orz
zi a lunii schimburile de fura a- iulie. Folosind judicios cuptoa tere Iosif Lucaci,
lişti, atît 'de la încărcare cît şi rele, ei au reuşit să elaboreze de la Atelierele va G.A.S. GALDA. — Recoltatul orzu
de la descărcare, au desfăşurat peste plan aproape 1.500 tone goane C.F.R. Si lui a început pe ogoarele acestei gos
o muncă neobosită. Rezultatele oţel Martin. Colectivul secţiei meria, este şeful podării în ziua de 5 iulie. Din cele
parlidei vopsitori. 113 ha. cultivate cu orz de toamnă
Din primele zile cu planul depăşii Partida lui depă s-au recoltat pînă acum 52 ha. De pe
şeşte zilnic norma această suprafaţă s-a obţinut o pro
Sondorii de la întreprinderea situat cele din Vulcan (depăşire in medie cu 18 la ducţie totală de 112 tone orz. Produc
de explorări Lupeni desfăşoa de plan de 26 la sută) Dîlja şi sută. ţia medie obţinută la hectar este de
ră o susţinută activitate în ve Uricani. De la sectorul de foraj peste 2.100 kg.
derea îndeplinirii sarcinilor de Udcani s-a remarcat colectivul IN FOTO: Iosij
olan. Drept urmare, numai în sondei 5.219, care în perioada Lucaci in limptil In executarea lucrărilor de recoltare
intervalul 1-4 iulie planul pe în respectivă a forat peste plan lucrului. a orzului se evidenţiază tractoristul
treprindere a fost îndeplinit în 15,71 m. Vasile Seneşan, candidat de partid,
proporţie de 116,37 lă sută. Sec combinerul Giigor Picoş, din activul
toare fruntaşe în întrecere s-au GR1GORE GOANŢA Fără de partid, brigadierul Florian Bor-
şa şi maistrul mecanic loan Sirbu,
corespondent membri de partid.
—O—
Un valoros schimb de experienţă 3 î i cL&aă zile- Executind la timp şi în bune con'diţimi dgr'otelinice lucrările 'de Intre- <
Bogatele lanuri de grîu ale întovă- ţinere, a culturilor, colectiviştii din G.Â.C. Pricaz, raionul Orăştie, vor<
răşiţilor din Gristur au dat tn pîrgă.
Cu cîteva săptămîni în urmă meria, a fost prezentat un refer Preocupare faja de activitatea culturală In dimineaţa zilei de 6 iuli,e, organi obţine producţii, mari de cereale la hectar. Ei controlează calitatea lucră-i
zaţi pe echipe, întovărăşiţii au înce
feroviarii din cadrul Combinatu rat cu privire Ia mediile de sta Rezultatele obţinute în ultima Printre altele, ău fost activi put secerişul. In primele două zile de rilor de întreţinere, mersul dezvoltării plantelor şi fac aprecieri asupra re-i
lui siderurgic Hunedoara au luat ţionare, aprovizionarea cît mai perioadă de timp de către co muncă ei au reuşit să secere 15 hec
o iniţiativă valoroasă: aceea de operativă a combinatului şi si mitetul de întreprindere al ex zate brigăzile artistice de agita tare de grîu. Şi acum, ca şi la între colielor ce le vor obţine în acest an. C
a declara ziua de marţi „Mar guranţa circulaţiei. Referatul a ploatării miniere de la Barza, pe ţinerea culturilor, fruntaşe s-au situat
ţea feroviarului“. In fiecare săp- fost urmat de discuţii, în cadrul ţie care au prezentat programe echipele conduse de 1. Lăscău, D. Ma IN CLIŞEE: 1. Mecanizatorul Andrei Piper, dc la S.M.T. Orăştie, lu-(
îămînă ei organizează cu acest cărora oaspeţii au adus un aport linia desfăşurării unei intense tei şi J. Bella. crtnd pe ogoarele gospodăriei ta recoltarea orzului cu combina. 2. Inginc-i
prilej diferite acţiuni ca schim însemnat la rezolvarea proble la gurile de mină cît şi în mai'
buri de experienţă, consfătuiri melor ridicate de gazde. activităţi cultural-educative sînt FRANCI SC ZASLOŢI
etc. Astfel în cadrul „Marţei fe multe localităţi ale raionului. corespondent | ra gospodăriei, M aria. Stanciu, împre ună cu un grup de colectivişti con- <
roviarului“ din 7 iulie au orga frumoase, v ' ¦' trolînd stadiul de coacere la grîu .-3. Inginera şi cîţiva coleciivişii contro- (
nizat un schimb de experienţă cu Formaţiile artistice de la Barza lează stadiul de dezvoltare a plantelor la porumb şi calitatea praşilel. 4. ln (
ceferiştii din Simeria.
au avut numeroase ieşiri pe te
In ziua respectivă au sosit de
la Simeria, încă de dimineaţă, un ren unde au prezentat programe
grup de 15 muncitori, specialişti
in instalaţii telefonice şi centre interesante. Printre localităţile [pauza de prlnz colectiviştii citesc presa. FOTOGRAFII 1. TEREK
rle semnalizare. Ei au fost re
partizaţi fa toate staţiile din ca Brigada aHâsfică de agsfafi© în excursie respective se pot aminti, Brad,
drul direcţiei C.F.U. din combi
oraşul Dr. Petru Groza, Baia -sisas-
nat, unde au dat îndrumări pre
ţioase cu privire la exploatarea Activitatea brigăzii artistice Neuitate vor rămine pentru de Arieş şi Roşia Montană.
judicioasă a instalaţiilor telefo de agitaţie din Draşou este bine membrii acestei formaţii artisti
nice şi a celor de semnalizare. cunoscută mai ales în cuprinsul ce cele două zile de excursie pe De menţionat este apoi faptul Echipa comunistului Gheorghe Toma
raionului Sebeş. In acest an, Valea Sebeşului, frumuseţile na
După-amiază, la Casa tehni brigada artistică din Draşov a turii oferite de pitoreasca regi că întregul activ al clubului a
cianului, în faţa unui număr obţinut succese însemnate ta une prin care au trecut.
concursuri, situindu-se printre participat la cei de-al V-lea
brigăzile fruntaşe din regiune. Programele prezentate în
faţa muncitorilor forestieri, cele concurs artistic ai formaţiilor
Fiind solicitată de către sec cîteva ore petrecute în mijlocul
ţia de învăţămint şi cultură, cit naturii, au contribuit şi mai sindicale, clasîndu-se pe locuri
mult la întărirea acestui harnic
şi de i.F.E.T. Sebeş, brigada din colectiv de artişti amatori. fruntaşe. Ciocanele conteniseră cu răpăitul reparate; le privea lung ca şi cin d ' avem de făcut ca să nu mai stăm
tor asurzitor. In atelierul de repara
Draşov a prezentat recent un I. PAŞT1U Activiştilor culturali, li s-au a- ţii al minei Gheţar se aşternuse li le-ar fi văzul pentru prima dată. degeaba se adresă el şefului de
reuşit program in faţa munci niştea. Era pauză. Gheorghe Tonta,
corespondent cordat premii în cărţi, iar cei mai şeful echipei în loc să servească Nici n-a băgat de seamă apropierea echipă.
masa, urmînd pilda celorlalţi, s-a
harnici au fost popularizaţi la apropiat de un grup de oagonete mea. Abia cind l-am întrebat cum După ce-l dădu cîteva explicaţii,
panourile de onoare aie între merg reparaţiile, s-a întors, zîmbin- Gheorghe Torni se întoarse din nou
prinderii. du-mi cu înţeles. spre mine.
S. MIHAI — Ar putea merge mai biné dacă — Cu aşa oameni n-ai de ce te
corespondent vagonetele defecte s-ar aduce tot teme. Şi ca el mai sînt Mircea Atic,
mare de participanţi, atît din torilor forestieri de. la Tău şi deauna ta timp în atelier. Totuşi... Gheorghe Popa... Dar ce, parcă pot
combinat cît şi de la C.F.R. Si Oasa. — Ce totuşi? să spun rău de vreunul? Toţi lu
‘‘riSfjjS'* — Vreau să spun că, cu toate as crează bine. Aşa că, cu angajamen-
IN REGIUNEA N O A S T RA tea, am reuşit să realizăm planul de tul n-am nici o grijă,
Numeroase şcoli construite reparaţii .pe tuna iunie cu 5 zile mai — Care angajament ?
in anii puterii populare devreme. Aceasta înseamnă că aba- • _ Cum, nu ştii ? In cinstea Zilei
In regiunea Hunedoara s-au Alte 65 de şcoli se află în La Călan, lucră tájele n-au dus lipsă de vagonete, minerului ne-ain angajat să repa-
construit în anii puterii popu prezent în construcţie. Multe din rile de reconstruc iar producţia;' n-a avut de suferit răm toate tíznele' de pe orizonturile
lare 113 şcoli cu 268 de săli ele vor fi terminale pînă la în ţie la capacitate din cauza noastră... 6 şi 7, şi u‘ i plus să executăm toate
de clasă prin contribuţia volun ceperea noului an şcolar. La Pa- reparaţiile accidentele ce se mai
tară a cetăţenilor şi cu fonduri roşeni se apropie de sfîrşit lu — Cu economiile cum stafi? — ivesc'.
investite de stat. Multe din şco crările de construcţie a unei l-am inlrerupi eu.
lile noi au fost ridicate în satele şcoli cu 8 săli de clasă. La
de munte unde în timpul regi-' noua şcoală' dc 7 ani din Gălan mărită a furnalului — Avem ceva. In tuna. iunie am , j n atelier incepiise din nou ră-
mu iui burghezo-moşiereşc ma se execută lucrările de finisare. nr. 1 se desfăşoară strîns peste 220 kg. fier vechi. Mare păitul ciocanelor. Am mai schimbat
joritatea populaţiei era analfa Iri curînd vor fi terminate şi într-un ritm susţi parte din el l-am recuperat: pluti- cîteva cuvinte apoi' am plecai. De
betă. construcţiile şcolilor de 4 ani din nut. Clişeul nostru
satele de m unte: Găunoasa, înfăţişează blindajul ţele, comiereis şi. alte felurite, profite fapt am aflat tot ce era important.
In centrele Hunedoara, Si Poieniţa Tomii, Poiana Răchiţe- furnalului.
meria şi Ilia au fost construite lii şi a celor de 7 ani din comu le-am întrebuinţat la reparaţii. Aşa Ceca ce trebuie să mai adaug este
şi date în funcţiune şcoli medii. nele Roşcani, Gurasada şi al 7ÜT
De asemenea, 25 de şcoli de 7 tele. in că, de la magazie, am scos foarte că brigada comunistului Gheorghe
ani funcţionează în localuri noi.
puţine.' Toma a încheiat tuna iunie cu o
Discuţia noastră a fost întreruptă depăşire de plan de aproape 2 la
de Nicolae Lupa, un ¦om cam de Slltd.
vreo 40 de ani. ARON FURCA
— 'Am tnîncat. Acum spune-he ce . • *¦ , • corespondent
I
