Page 30 - 1959-07
P. 30
Nr. 1413 DPUmUE SOCIA Pag. 3
oaMtiatCBuro
Ajutorul şl colaborarea
tovărăşească —factori importanţi S v c v e t u l r e m i t ă
li îndeplinirea sarcinilor de plan
Seara se lăsase de malt. Mais rls dacă nu-i in stare să repare un
Atelierul de montaj al uzinei perative pentru îndreptarea şi- trul Dufă s-a prezentat la lucru „fleac" ca ăsta”.
v ic to ria “—Călan întîmpinînd tuaţlei. ca de obicei, ca an sjert de oră A plecat împreună cu mecanicul.
mai devreme. Graficul după care
greutăţi în realizarea sarcinilor De asemenea, noi am repár trebuia să lucreze prevedea 42 de Pe drum i-a venit o idee.
ele plan şi a angajamentelor tizat în tiecare echipă cîte 1-2 piloţi. Nu era deloo puţin, mai — Ce-ai zice dacă am lua un
luate în întrecerea socialistă, ră- agitatori cu sarcina de a desîă- ales dacă ţinem seama de faptul
măseSe in urmă cu planul la şura munca politică de la om că era singur: inginerul şef de reductor de la o maşină de rezer-
unele sortimente. Analizînd a- la om în scopul mobilizării lor schimb lipsea. Deci pe umerii lui vă? Miine punem altul în loc —
ceasta situaţie, comuniştii din la înfăptuirea sarcinilor de pre apăsa toată răspunderea. După ce a cerut el părerea mecanicului,
organizaba noastră de bază au ducţie, de a populariza succese- s-a gindit puţin ce să facă şt cu
ajuns la concluzia că lucrurile Ie ce se obţin în întrecere, de a ce să înceapă, maistrul a plecat Înlocuirea redactorului n-a du-
ta i o jumătate de oră, pentru că
Mihai Bădică şi ceilalţi muncitori
cu care a lucrat, au pus mult su-
pot fi. îndreptate numai dacă tur- discuta cu muncitorii despre cele spre cuptoare. Cînd tocmai dădea flet In tot ceea ce au făcut,
nătorii ne vor do Ia timp pie- mai" bune metode de organizare d teva indicaţii unui muncitor, un După puţin timp s-a rupt şi cru-
a locului de muncă şi de a aduce om abia ţinlndu-şi răsuflarea, s-a cea blocului mic de la maşina de
se!e necesare pentru asambla- !a cunoştinţa organizaţiei de ba- oprit lingă el: şarjare nr. 2. Aici reparaţia n-a
constituit o problemă. Mecanicul
rea şi montarea tuturor sorti- zg greutăţile ce se ivesc în p’ro- — Bine că v-am găsit, tovarăşe Ioan Oţoiu, împreună cu cîţiva lă-
maistru. S-a ars motorul compre-
mentelor. Pentru eliminarea nea- cesul de producţie pentru a se
junsurilor care ne împiedicau în lua măsuri din timp. sorului de la maşina nr. 2. Ce să câtuşi din schimbul respectiv, au
îndeplinirea sarcinilor de plan, In atelierul nostru nu există facem ? demontai-o şi au sudat-o.
— Al dracului ghinion! Abia am Pînă la sfîrşitul lucrului s-a mai
am luat legătură cu secretarul echipă sau loc de munca unde
început lucrul şi iată pacostea — intimplat însă Ceva. Datorită unei
orgam.zaţ,i,ei, d,e ,bază„ d,e fla t.ur să nu lucreze membri şi can- a spus supărat maistrul, îndreptin- garnituri necorespunzătoare a fur
nătorie, tov. Gheorghe Sperio- i de partid şi care să nu du-se spre locul cu pricina. tunului de la frînă, a scăpat loco
-su, care e şi maistru de sorti motiva împreună cu vagonul cu
ment, am discutat această pro aibă sarcini concrete. Membrii şi Motorul trebuia înlocuit imediat. cocs. S-au mai pierdut vreo 20 de
candidaţii de partid cu o înal Fără aer comprimat maşina nu pd- m inute. şl cu defectul acesta,
tă calificare ajută pe muncitorii tea lucra, iar graficul nu putea fi
blemă şi i-am cerut să ne aju tineri în ridicarea calificării lor îndeplinii. C iţim electricieni şi lă- Zorii dimineţii l-au găsit pe
te. In acest fel s-a ajuns ca în pentru a da produse de bună câtuşi, împreună cu mecanicii de maistrul Duţă aşezat în faţa bi Un oraş mo
tre organizaţiile noastre de ba calitate. la maşină, s-au apucat de treabă. roului său. Situaţia secţiei baterii dern, cU clă Lar»sfflrea de că fre Uniunea Sovietică
ză, între muncitorii celor două Tinerii Ion Sandu şi Lazăr Găină, era aproape încheiată. Din clipă in diri frumoase a rachetei balistice geofizice
In urma măsurilor luate, mun precum şi mecanicul Ioan Oţoiu, clipă irebuia să sosească şeful — pentru re
ateliere să se stabilească rela citorii atelierului nostru şi-au s-au întrecut în a lucra mai repede schimbului următor. Dufă era însă construcţia că in centrul afenfiei presei m ondiale
şi mai bine. Aşa se face că după mulţumit. Cu toate Intimplările din ruia locuitorii au prestat
ţii trainice de ajutor şi cola depăşit angajamentele pe luna vreo jumătate de oră, maşina a cursul nopţii, graficul de lucru fu- peste 2,7 milioane ore de
pornit din nou. sese îndeplinii. muncă voluntară aşa
borare. iunie la sortimentul radiatoare apare oraşul Magdeburg MOSCOVA (Agerpres). — trei animale" — aşa a anunţat
Ajutorul cerut ni s-a dat şi cu 900 kg., la tucerie sanitară Maistrul Duţă a răsuflat uşurat. Cum a reuşit totuşi acest om să astăzi, un oraş de pace, TASS . anunţă : Ştirile cu pri- acest eveniment ziarul „Le Popu-
cu 21 bucăţi, Ia postamente băi De acum putea să-şi continue acti- treacă peste atltea greutăţi? reconstruit de către oa
ni se dă în permanenţă. Imediat cu 2 bucăţi. Echipa comunistu vitatea sa obişnuită. A pornit deci menii muncii din Republi vire la lansarea cu succes de ^aire Paris“.
ce am discutat această proble lui Emil Negrea, care lucrează mai departe. După ce a mai dis Răspunsul l-am aflat de la iov. ca Democrată Germană. către Uniunea Sovietică a ra- .^ arn^ italian „Unita subli-
mă' s-a - luat notă de piesele de la sortimentele tucerie sanitară cutat cu cîţiva oameni, după ce Butulescu, secretarul organizaţiei
care avem nevoie şi măsuri ca şi sobe şi-a depăşit planul la l-a mai certat pe unul care rui-şi de partid de la uzina cocsochimică IN FOTO : Vedere din ... mază că importanta noii cuce-
ele să fie turnate şi date Ia mon- vedea de ireabă, a plecai spre bi- din Hunedoara: Magdeburg. chetei balistice geofizice cu o rlri constă nu munai în faptul
rou pe’nlru ca să încheie nişte si-
taj. •Astfel, noi am reuşit ca în prjmuj sortiment cu 54 la sută, — Cred că nu greşesc sptlnînd Artiştii amatori singură treaptă se află în cen- că racheta balistică sovietică a
că tovarăşul Duţă este unul dintre obţin succese trul atenţiei presei mondiale. A- avut o mare încărcătură utilă,
luna trecută să ne îndeplinim jar ţfl a ţ doj,|ea cu 75 ţa suţg genţiile telegrafice, posturile de °i V in faptul că această mare
radio si televiziune din străină- incarcăitură a putut ajunge îna-
planul şi să recuperăm în ace- Brigada de. femei condusă de tale au' t¦,ransmi.s . ş.tirea -TtAaoScS Pot mPJe pi maminmt. $Ei stteehnliiJmpeadtue cdăe
laşi timp şi rămînerea în urma juijana Roman, membră de par-
din lunile anterioare Ia sorti- ţ-j- ce (ucreazg ja confecţiona- cu privire la lansarea rachetei puternice nu mai este departe
ca pe o ştire de cea mai mare timpul cînd va fi lansat şi un
mentul cazane încălzire centra- rea pieselor anexe pentru tuburi luaţii. Abia s-a aşezat însă ta oamenii cei mai iubiţi din uzină, Zilele trecute, colectivul de ar importanţă. Ziarele comentează om ta o mare altitudine, puţind
lă. Trebuie să arăt că în aceas- şj_a depăşit planul cu 8—14 la masa de lucru, cirul pe uşă a in- Muncitorii îl ascultă, îl stimează, tişti, ¦care activează pe lingă pe larg acest eveniment, califi- reveni pe pămînt. 4 ¦.
tă problemă avem şi sprijinul sută. Pianul atelierului pe luna casa râională de cultură din cîndu-l drept un nou succes re-
necesar din partea conducerii trecută a fost depăşit cu 7 pro- irat val-virtej un mecanic. Nu-i greu de înţeles că pregăti- Haţeg, a prezentat în faţa unei marcabil al ştiinţei sovietice. Ziarul norvegian „Aftenpos-
tehnice a sectorului turnătorii de asistenţe numeroase, comedia în
care aparţine atelierul nostru de cente. — S-a zis cu reduciorul — a rea sa temeinică, conştiinciozitatea trei acte „Visul unei nopţi de Lansarea cu succes a unei ien" subliniază că în urma ulti-
Ca urmare a succeselor obţi iarnă“ de cunoscutul autor 'Tu- .noi rachete balistice, subliniază
început acesta. Praful s-a ales de cu care munceşte, cit . şi atitudinea uielor cercetări sovietice, s-a
e l! Să dăm un telefon. Că allfel justă pe care o are faţă de mun- reuşit pentru prima oară să se
montaj. nute în luna trecută, muncito n-0 mai scoatem la capăt. cilor'i,l-au condus spre reuşită. dor Muşatescu. ziarul: „Neues Deutschland" , este obţină date cu privire la gazele
Totodată organizaţia noastră rii noştri, mobilizaţi de comu- Maistrul a cumpănii bine. „Unde . Ţoale acestea însă nu le-ar ji do- Spectatorii au rămas plăcut o realizare remarcabilă a oa- uşoare din atmosferă. Ziarul
niştj şj însufleţiţi de exemplul să dea telejon ? Ce să facă ? Dar bindii dacă n-ar ji !ost educat de impresionaţi de felul cum artiş menilor de ştiinţă sovietici. Zia- »Morgenbladet" arată că con-
de bază împreună cu comitetul el nu s-ar putea descurca şi sin- comunişti, de partidul din ale cărui tii amatori au ştiut să. interpre rul „Berliner Zeitung" arată că form ştirilor primite de la Was-
sindical de secţie şi conducerea lor personal, şi-au luat angaja gur? Doar nu-i de ieri maistru in rinduri !ace parte, teze rolurile, dînd dovada de noile cercetări, încununate de hington, nici o rachetă ameri-
atelierului a luat măsuri ca în mente sporite în cinstea zilei de multă naturaleţe şi un corespun
fiecare lună cifrele de plan să 23 August. uzina cocsochimică. Se va face de N. ANDRONACHE zător nivel artistic. succes, ale oamenilor sovietici cană cu rază medie de acţiune
fie defalcate din timp pe zile, Organizaţia de bază, comuniş au o mare însemnătate pentru nu aste capabilă să ridice o
srhimburi, echipe şi om. in eon tii din atelierul nostru de mon- Din munca patriotică a’ femeilor Pregătiri în vederea viitoarele zboruri la mari alţi- greutate utilă de 2 tone. '•
siiîi5i4uirile pe grupe sindicale se faj( mergînd pe linia întăririi deschiderii noului
arată fiecărui om cîte bucăţi de colaborării şi ajutorării în mun- an şcolar tudini. ' Unii reprezentanţi oficiali a-
piese trebuie să facă din fieca- cg cu organizaţia de bază de la
turnătorie va desfăşura o tot mai Comitetul comunal al femeilor cipat şi la lucrările de desecare De aceeaşi părere sini şi zia- mericani încearcă să afirme că
re sortiment. Aceste măsuri au susţinută muncă politică şi or dirt Hărău (preşedintă tov. Zu- de pe şantierul regional de la rele din. R. P. Polonă. Ridica- ultimele experienţe sovietice nu
dat posibilitate muncitorilor să-şi granîzatorîcă în rîndurile munci- dor Ghizela), a întreprins nume Chimindia.
ia angajamente concrete în în- lorilor mobilizîndu-i la obţine- roase noţiuni de folos obştesc. In raionul Haţeg, unele rea cu succes a animalelor la o ar fi adus nimic nou în com-
trecere. De asemenea, s-au făcut rea de rezultate tot mai bune în Aşa, de exemplu, femeile din In total, femeile de pe raza
grafice prin care se urmăreşte îndeplinirea sarcinilor planului salul Hărău au luat în patrona comunei Hărău au efectuat pînă sfaturi populare comunale au mare înălţime, scrie ziarul „Try- paraţie cu lansarea rachetei a-
zilnic realizarea planului şi a an- de producţie şi a angajamente- re un hectar de porumb, la ca acum 1.380 ore de munca vo trecut deja Ia luarea măsurilor buna Luda", readucerea lor cu
r ‘¦!mentelor. Aceasta dă posi- jor luate în cadrul întrecerii so re au efectuat pînă în prezent luntară, realizînd economii în necesare în vederea creării de succes pe planeta noastră, nu mericane pe bordul căreia se a-
bilitate fiecărui muncitor să va- cialiste. cele două praşile, lucrări la ca valoare de 5.768 lei, condiţii optime pentru deschi-
dă cum îşi realizează pianul şi re au participat 30 de temei. flau 2 maimuţe. Ei „uită“ insă
angajamentul, iar nouă ne dă IOSIF CRAŞCA In muncile amintite mai sus,,
posibilitatea să vedem locurile Tot la Hărău. femeile au con s-au evidenţiat mai ales tovară dereâ viitorului an şcolar. Astfel,'I s ‘ir^ numai realizări ale ştiinţei că oamenii de ştiinţă sovietici
de muncă unde sînt rămîneri în secretarul organizaţiei de bază tribuit la lucrările de înfrumu
seţarea satului, curăţind şanţuri, şele Aurelia Bota, Viorica 'Găti, sfaturile populare comunale din sovietică: ele apropie momentul au lansat în repetate rînduri a-
P.M.R. de la atelierul de montaj Terezia Iuga, Aurelia Bozan,
Aurelia Răchită şi altele. Livadia, Berthelot, Răchitova, cînd omul .va cuceri cosmosul, nimale în cosmos care s-au in-
Sarmizegetusa, au încheiat con l ără îndoială, subliniază ziarul,
GH. COCIOABA tracte cu cooperativa meşteşugă că recentul zbor al rachetei şti- tors î.n. bune condiţiuni. In afa-
rească „Retezatul“ din Haţeg inţifice sovietice este un. pas pe
pentru a executa lucrările de ră de aceasta, ei trec sub tăce-
reparaţii şi zugrăveli a localuri catea apropierii cosmosului de re greutatea utilă enormă a ra-
lor şcolilor elementare din faza pămint.
chetei sovietice, deşi, tocmai a-
cesi iucru esfe nevon sfi_i sufr_
urmă şi deci să luăm măsuri o- aI uzinei „Victoria“-Călan văruind pomii etc. Ele au parti corespondent acestor comune. Ţoale ziarele !ranceze au pa- /lV,fe e M a r s! ziam l York
Uicat ta loc de Imuteştirea cu ziTajrmessc„riet:e „(Din
?-XjaaOOCOOOCOCOOCXXXXXXXXXX50000C»OOCXXXXXXXXXXXXÎiIXλ DîX>OOCXXXX)OOOCOO<^OXXXX:OCXXXXXXXXXXXXXXXX5GOOOOCXKKXXX5CXXXX5COCCOOOOOOOCOOCOOCy privire ta lansarea rachetei ba- ( d0 ^ al
Usuce geofizice sovietice. „Doi , . . ,,
întovărăşirii de la Viile Noi. Dar clini şi un iepure de casă din. cheielor- aspectul cel mai insem-
Elementele necinstite n-au ce căuta dacă tov. Roşea a avut o ase U.R.S.S. s-au reîntors vii. ' din nat al ultimului zbor cosmic so-
menea poziţie, se pune întreba cătătoria la mari altitudini“ — vietic este mărirea uriaşă a în
în conducerea întovărăşirii 1 rea : ce au făcut ceilalţi tovarăşi scrie în titlu ziarul „Liberation", cărcăturii utile... Aceasta este
de la sfatul popular, membri ai „Lansarea cu .succes a unei ra- cea mai mare încărcătură lán
comitetului executiv, în frunte chete sovietice avînd pe bord sală vreodată în cosmos“.
cu tov. I. Henţiu ? Răspunsul
In urmă cu cîteva zile, a avut deoparte „bucăţica“, unor îami- vat de circa 0,70 ha. şi o vie Faptele mîrşave ale lui Lazăr este că nici ei. nu s-au dovedit
loc adunarea .generală a mem Iii, printre care şi cele ale to- a fi la înălţimea cerinţelor.
brilor întovărăşirii agricole „U- varăşilor Miron Groza, Gheor- de circa 0,40 ha. Loghin, tost legionar notoriu, Farîsdslfî politice din Indonezia sprijini ¦
nirea“ din oraşul Deva (Viile ghe Ştetan, Aurel Junea etc., Biroul comitetului orăşenesc decretul emss de Sukarnc cu privire
Noi). Cu acest prilej întovără le-a repartizat loturi mici, iar Tot din discuţiile purtate şi exploatator şi afacerist, cît şi ^ sj personal tov. Ga-
şiri au tăcut analiza activităţii unora chiar deloc. r0, Koştyal care avea sarcina Sa restabilirea constituţiei din anu! 19Î5
consiliului de conducere pe pe din constatările tăcute a reieşit ale celorlalţi de teapa lui, care
rioada ianuarie-iunie 1959. Numiţii Ilie Brăn'eţ, Iacob ¦
Doda şi Nistor Irimie, în trunte că acesta folosea munca sala-au reuşit să ser\ 1 « »aHn<t ar-k ^a cocoţezenr\A/\fAr*A ,î*n-ifrun-
Din darea de seamă prezen cu Lazăr Loghin nu numai că să sp ocupe de această întovă-
tată de tov. Ion Florea, secre şi-au asigurat o suprafaţă mai riată şi că avea (probabil are teaacestei întovărăşiri, au fost răşire, n-a tras la răspundere
tarul comitetului de conducere pe cei care au tărăgănat luarea
şi din discuţiile care au avut şi acuma) doi servitori anga- cunoscute de tov. Ioan Roşea, de măsuri corespunzătoare. El PEKIN (Agerpres). — .După Membrii noului cabinet tre
loc, a reieşit că întovărăşirea, a ascultat multă vreme pretex cum transmite agenţia China buie să fie pătrunşi de spiritul
în această perioadă de timp, a jaţi permanenţi. In afară de secretarul Statului popular oră tele ce i se aduceau la cunoştin- Nouă, partidele politice din !n- declaraţiei cu privire la indepen-
obţinut o serie de rezultate hu- ţâ, dîndu-le .crezare, fără a ‘ se donezia sprijină decretul emis de
ne, la care şi-au adus contribu funcţia de preşedinte, Lazăr Lo- şenesc Deva, care răspundea de ocupa el însuşi îndeaproape de Sukarno cu privire la restabili denţă din 17 august 1945 şi să
ţia majoritatea membrilor ei. rea constituţiei din anul 1945. năzuiască spre crearea unei so
Dar, pe lîngă unele rezultate bu ghin mai avea şi alte îndelet- această întovărăşire. Dar în loc un asemenea caz. Era de. dato- cietăţi drepte şi prospere.
ne care s-au obţinut, s-a con La 6 iulie D. N. Aidit, secre
statat că unii membri din co mare de teren, dar au avut gri- n iciri: vindea în particular. bu- să demaşte faptele murdare ale r!c; cţ>m^etului orăşensc de par tar general al Partidului Comu Declaraţia Comitetului Cen
mitetul de conducere au încălcat tid şi a comitetului executiv al nist din Indonezia, a cerut tu tra! al partidului catolic spriji
principii ale muncii din întovă jă ca pămîntu! respectiv să fie felii de aragaz (în curtea sa celor de mai sus, tov. Roşea a sfat.u|Lli popular oraşenesc să turor membrilor partidului şi po nă decretul emis de Sukfirno. In
porului indonezian ca împreună această declaraţie se exprimă
din cel mai fertil. era al doilea depozit de butelii lăsat să persiste aceste stări de reZolve la timp această proble- cu forţele armate, partidele pa dorinţa ca noul cabinet să îie
triotice şi organizaţiile popu
In cuvîntul lor, participanţii de pe lingă depozitul de desta- lucruri. Ba mai mult, tov. Ros- mă şi să fi luat asemenea mă- lare din ţară să sprijine în mod format din oameni capabiii şi
hotărît decretul emis de Sukar cinstiţi care să fie sprijiniţi de
la discuţii au demascat afaceri- cere din Deva al bazei a VlII-a ca avea o părere bună atît des- suri îneît lucrurile să nu ia no. El a spus că Partidul Co
munist din Indonezia şi poporul parlament, de forţele armate şi
ţle preşedintelui şi ale acelora TTiimmiişşooaarraa şşiieessttee „„aannttrreepprreennoorruul“ pre Lazăr Loghin, cît şi despre proporţii. indonezian sprijină în unanimi de majoritatea poporului ţării.
tate eforturile preşedintelui Su
care l-au susţinut, condamnîn- acestei baze), tăcea transport „aliaţii“ lui şi-i considera buni . •Acurn,^ cei care şi-au bătut La 5 iulie, preşedintele parti
dului naţional din Indonezia a
du-i ca nedemni de încrederea cu căruţa pentru a-şi acoperi gospodari. Ga secretar al sta- Jg0uC fdoes't indteomvaasrcăa?ţlireaş.i rîenslpăetcutriavţăi
dinConducereaei. Biroul comi- salutat decretul preşedintelui Su-
ce li s-a acordat. Din dezbate- „nevoile“ sale familiare etc. etc. tului popular orăşenesc care s-a
rile ce au avut loc, a reieşit că Numai din vînzarea şi transpor- deplasat de multe ori la această teiuluiorăşenesc de partid va
Loghin Lazăr s-a înscris în în- tul buteliilor cîştiga cel puţin îînnttoovvăărrăăşşiirree, ttonvv. RRonşseoaa aav\eCaa
tovărăşire numai cu suprafaţa 200-300 lei zilnic. Unul din cei datoria săurmărească aplica-
de l ,45 ha., deşi din registrul doi cai cu care făcea transpor- readecretului nr. H5 cu privi-
răşire, creînd nemulţumiri în agricol rezultă că el are o supra- tul, este al întovărăşirii (înain- re la desfiinţarea exploatării o- trebui însă să dea un ajutor ca- karno de a forma un nou cabi karno şi a cerut tuturor mem
rîndul întovărăşiţilor. taţă de 6 ha. teren arabil. In a- te fusese proprietatea sa, apoi mului de către om, iar pămîntul lificat noului comitet de condu- net. Aidit şi-a exprimat speran brilor acestui partid să sprijine
Astfel, Loghin Lazăr, de pil- tară de această suprafaţă a mai l-a „vîndut“ întovărăşirii cu lucrat cu braţe salariate să fie ţa că noul cabinet, Consiliul con
luat, spre a lucra, aşa-zis „în 2.300 lei, rămînîndu-i pe mai dat în folosinţa G.A.S. sau cere, pentru ca această întov.ă- sultativ suprem şi adunarea decretul şi să contribuie la tra
,ă, care avea funcţia de preşe parte“, peste 4 ha. de la unii departe în... „grijă“ ), G.A.G. Insă tov. Roşea a uitat răşire să se dezvolte şi să de- populară consultativă vor fi ba ducerea Iui în viaţă.
dinte — susţinut fiind de Ilie întovărăşiţi c a : Ana Roman, Exemplul preşedintelui a fost probabil, că este seoretar de sfat vină o unitate socialistă puter- zate pe principiile unităţii şi
Brăneţ, Iacob Doda şi Nistor Rczalia Vitan şi de la alţii, urmat şi de Ilie Brăneţ şi Ia- şi că trebuie să aplice legile Intr-o telegramă adresată pre
Irimie — încercînd să-şi însu- Aşadar, în afară de cele l ,45 ha. cob' Doda. Şi aceştia, pe lîngă statului nostru împotriva exploa- nică. Este necesar, de asemenea dreptăţii naţionale. El a spu< şedintelui Sukarno, prezidiul
şească din bunuri în mod ne- teren cu care Lazăr Loghin era suprafaţa înscrisă in întovără- tatorilor. Vigilenţa lui tocită a
cinstit şi-a repartizat o supra- înscris în întovărăşire, mai a- şire, au luat pămînt de la alţi îavorizat faptul ca elementele ca cei ce se fac vinovaţi pentru de asemenea că în cursul creă Consiliului naţional al federaţiei
taţă de teren însămînţată cu vea de „lucrat“ alte peste 7 ha. întovărăşiţi pentru ca apoi să-l mai sus amintite să-şi tacă jo- centrale a sindicatelor din Indo
porumb, mai mare decît avea încălcările de principii, neajun- rii acestor organe trebuie să se nezia sprijină decretul lui Su
ţină seama de voinţa pşpsru'ui,
şurile ce au existat în îiitovără- de ideile şi aspiraţiile sale, şi karno şi îşi exprimă dorinţa ca
şire, să fie aspru traşi la răs- îndeosebi trebuie să se acorde principala atenţie să fie acor
pundere. dată activităţii în domeniul fi
I atenţie rezolvării problemelor
dreptul. In timp ce el şi-a pus teren, plus o grădină de zarza- lucreze cu salariaţi şi servitori. cui în voie şi să dăuneze mult I. N. I economice. nanciar şi economic.