Page 34 - 1959-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1414

AAAAAAWnAi Toate forţele pentru realizarea
9 •«•••«•••© so»«©®®®®®®©©®®®®»©®*®®®®»®®®«®©©©©®®®®©©®©©©®©
Cu fiecare an, volumul lucrărilor de construcţii de locu­ «©©»©©©eases©«©®®®m
inţe din regiunea noastră a crescut. Aproape că nu există
oraş sau centru muncitoresc in care să nu se fi construit locu­

inţe şi edificii soclal-culturale. Pentru anul acesta, sumele alo­

cate numai de la bugetul local al sfatului popular regional ie construcţii ieftine, bune şi în timp scurt!
pentru diferitele construcţii, in comparaţie cu anul trecut au
crescut cu 34 ta sută. Valoarea investiţiilor pentru construcţiile ®»®©»®©«©0©®©©®s®®ffi®®®®®©®©8©s®®®8©©09®@®®©90®®®®®®©a9©©0©©o®®e®0o«®®3®®®©o®®®®®®®o®®®0®ss©as®o©®®®®®®a-®®«®©®©®©®®®e®©®o80®®o©®®®
de locuinţe şi social-culturale pe întreaga regiune este de cca.

112 milioane lei. Din volumul total al investiţiilor, T.R.C.b.-ului
îi revine să realizeze cca. 70 la sută.
-
Contribuţia voluntara PREŢUL DE COST - OGLINDAPentru a vedea modul în care Trustul regional de con­

strucţii locale şi Institutul regional de proiectări îşi realizeazăţ inepuizabilă

o rezervăsarcinile de plan în domeniul construcţiilor, sfatul ..popular re­
gional a analizat in cadrul unei sesiuni activitatea acestora

;S-au prezentat, cu acest prilej un raport din partea Comitetu­ Un alt sector deosebit de im­ prevăd a se realiza economii de In faţa constructorilor de "io- Şulea, pe lîngă blocurile fermi- direcţie s-a făcut un început bun,
l u i executiv al sfatului popular regional şi un coraport din-, portant în construcţii este sec­ peste 200.000 lei. cuinţe s-a pus marea sarcină de nate se găsesc materiale diferite In Valea Jiului, de pildă, numai
¦partea Comisiei permanente gospodărie şi industrie locală. torul de drumuri. Anul acesta şi în special prefabricate lăsate prin valorificarea cenuşei de la
în regiunea noastră volumul in­ Vorbind despre această impor­ a reduce considerabil preţul de termocentrală se va economisi
Redăm mai jos desfăşurarea şi concluziile sesiunii. . tantă sursă de economii, tov. cost pe apartament la 30.000 — în părăsire. Unele lucruri mă­ 375 tone ciment şi o cantitate de
40.000 lei. Plenara din noiem­ runte nu sînt luate în. seamă de

vestiţiilor în acest sector este ing. Deheleanu a arătat că nu­ brie a C.C. al P.M.R. a arătat constructori >ca şi cum ele nu zeci de tone var la cei cca-.

cu 192 la sută mai mare ca în mai la asfaltarea drumului c ă : „Criteriul..principal în con­ ar influenţa preţul de cost, a 250.000 m.p., tencuieli ce se vor
anul 1958. Se vor executa ast­ Deva-Brad s-a prevăzut să se strucţia de locuinţe este preţul arătat tov. Gheorghe Şulea. Aşa executa în acest an. Cu succes
se explică de ce ,1a şantierul A- se utilizează în construcţii şi
Să luptăm pentru recuperarea' fel 5,5 km. asfaltări de dru­ ’ economisească 600.000 lei prin de cost". eroport Petroşani se fac insta­ zgura de locomotivă Ia turnarea
răm înerilor în urmă muri, un kilometru pavări, 18 contribuţia voluntară. laţiile sanitare, electrice şi calori­ betoanelor uşoare monolit. De a-
km. lucrări pregătitoare pe dife­ S-a constatat însă că nu pes­ Pornind de la aceste sarcini, fere după ce s-au făcut tencu- semenea, aprovizionarea cu ba-
constructorii de pe şantierele
T.k.C.L.H. au obţinut unele suc­
rite drumuri etc. te tot sfaturile populare comu­ cese. Pentru realizarea de apar­ ielile. Mai sînt şantiere unde se last şi nisip se face exclusiv din
Plenara din noiembrie a G.G. nesatisfăcâtoare în raport cu po­ Sarcina trasată de plenara nale au dat atenţia cuvenită tamente ieftine, ei şi-au luat an­ foloseşte munca manuală la lu­ regiune. In această direcţie însă

alP.M .R. a arătat că pentru a se sibilităţile. Pe unele şpntiere din noiembrie a G.6. al P.M.R. sarcinii de a mobiliza cetăţenii gajamente sporite. Astfel la Deva crările ce se pot face mecanic şi mai sînt materiale locale nefo­
scurta term enul. de execuţie, folosirea utilajelor este încă sla­ de a reduce preţul de cost la la executarea contribuţiei vo­ constructorii s-au angajat să re­ pentru care sînt chiar create losite iar unele nici chiar desco­
lucrările de construcţii se vor bă, în mod deosebit la grupul de lucrările de construcţii şi mo­ luntare. Planul contribuţiei vo­ ducă preţul de cost de deviz pe condiţii. perite. De aceea este necesar ca
concentra pe un număr mic de şantiere Alba şi la sectorul de dernizări de drumuri a stat în luntare nu s-a realizat în con­ apartament de la 39.800 lei, la în întreprinderile de industrie lo­
şantiere, organizîndu-se executa­ drumuri. Slab este folosită ca­ centrul atenţiei secţiei de dru­ cordanţă cu graficele de execu­ 38.600 Iei, la Cugir de la 38.200 Depăşirile la preţul de cost cală să se treacă de la sistemul
la 36.600 lei, iar în Valea Jiului s-au datorat şi nerespectării în de depistare a materialelor de
unele cazuri a proiectelor de e-

rea acestora în lanţ, încît con­ pacitatea de lucru a utilajelor şi muri a sfatului popular regio­ ţie sau întreţinerea drumurilor. de la 39.950 lei la 38.750 lei. xecuţie. Astfel, la blocul din stra­ construcţii la o muncă ştiinţi­

strucţia unui bloc de locuinţe cu la întreprinderea 712 Petroşani. nal. Descoperind şi folosind o Aceasta a determinat ca de cele Totuşi, activitatea din primul da Avram Iancu, Deva, s-au fă­ fică.
30-40 apartamente să nu dureze De pildă, atelierul de tîmplărie serie de resurse locale s-au ob­ mai multe ori porţiunile de trimestru s-a soldat cu o pierde­ cut lucrări suplimentare neprin-
ţinut rezultate pozitive în a- drum respective să fie executa­ re totală de 3.850.000 lei. Cau­ se în proiect. O altă cale de reducere a pre­
mai mult de 6 luni. de aici deşi are o capacitate de ceastă direcţie. te sau întreţinute cu bani de la zele care au dus Ia aceste de­ ţului de cost în construcţii o
investiţii sau buget cu toate că păşiri au fost generate de defi­ Trustul regional de construcţii, constituie mobilizarea cetăţeni­
Pornind de la aceste sarcini producţie de 24.000 m.p. binale, Una din rezervele locale cele contribuţia în muncă nu era cienţele în organizarea producţiei a arătat tov. Toma Cazacu, a lor la efectuarea de muncă vo­
mai importante în reducerea realizată. Aşa stau' lucrurile pe prin folosirea neraţională a mij­ desfăşurat la începutul acestui luntară. Sarcina cea mai mare
Trustul regional de construcţii în plan se prevede doar 14.000 costului la construcţiile de dru­ drumurile Deva-Brad, Şib'ot-Gu- loacelor de producţie, prin nea- an o slabă activitate economico- în această direcţie revine sfatu­
a- luat o serie de măsuri. In m.p., în timp ce trustul regional muri o constituie folosirea con­ gir, Orăştie-Gosteşti şi altele. daptarea cheltuielilor de regie fa îinanciară. Pentru a se ieşi din rilor populare, deputaţilor şi al­
tribuţiei în muncă. Cu ajutorul Această situaţie se reflectă în producţia realizată. Bunăoară, această situaţie este necesar să tor organizaţii de masă. Unii
mare parte aceste măsuri au dai se aprovizionează cu binale din contribuţiei în muncă se pot rezultatele trimestrului I cînd la întreprinderea 1 Petroşani s-a se imprime în rîndul tuturor ca­ paşi în această direcţie s-au fă­
realiza economii considerabile planul a fost realizat doar în înregistrat o pierdere la cheltu­ drelor mai mult simţ de răspun­ cut în raioanele llia, Sebeş şi
roade. Ele nu au dus însă în regiunea Piteşti. La aceasta tre­ la preţul de cost al kilometrului proporţie de 46 la sută la con­ ielile directe de plus 7,51 la dere, începînd de la conducere Orăştie.
de drum. tribuţia în muncă cu braţele şi sută, iar Ia cheltuielile indirecte şi.pînă.jos. Numai în felul aces­
mod implicit la realizarea rit buie adăugat faptul că binalele 37 la sută cu atelajele. Situaţia de plus 183,75 la sută. La a- ta se va putea asigura elimina­ După părerea greşită a unor
In raionul Sebeş, a arătat nu este cu mult mai bună nici ceastă întreprindere s-a consta­ rea unor deficienţe cum sînt de­ constructori, s-ar „crede" că ce­
mică a sarcinilor de plan. Fă respective, pe lîngă că au un tov. deputat Ioan Dan, este pre­ în trimestrul II. In mod cu to­ tat că în trimestrul I s-au plătit păşirea consumurilor specifice de tăţenii nu ar avea ce face Ia
cînd o analiză a realizărilor ob cost mai ridicat, vin şi cu întîr- văzut un mare volum de lu­ tul nepermis de slab stă în a- salarii la personalul indirect materiale, utilizarea neraţională muncă voluntară pe şantierele
crări de drumuri. Discutînd ceastă direcţie raionul Brad şi productiv cu mult peste prevede­ a utilajelor şi parcului auto, de construcţii de locuinţe. Or
ţinute în primele 5 luni ale anu zieri. despre aceasta, în cadrul adună­ unele comune ca Şoimuş şi Bu­ rile de plan. plăţi în regie pentru lucrări ne­ este ştiut că în construcţii este
rilor populare, cetăţenii din sa­ ruiene raionul llia. prestate (blocul celibatari Deva) nevoie de un mare volum de
lui, situaţia nu se prezintă de Cauzele principale care au fă­ tele raionului s-au angajat ca La unele şantiere materialele etc. muncă necalificată, muncă ce
prin contribuţia voluntară să Este de datoria tuturor comi­ de construcţii sînt încă prost poate fi executată de cetăţeni în
loc satisfăcătoare. Trustul regio cut ca T.R.G.L. să nu-şi reali­ realizeze asemenea economii ca­ tetelor executive ale sfaturilor gospodărite. La grupul Cugir, de Comitetul executiv al sfatului mod voluntar. In felul acesta se
re să le permită sporirea volu­ pildă, mai există şi acum risipă popular regional a dispus ca vor face economii considerabile.
nai a realizat în această perioa zeze sarcinile de plan în prime­ şi proastă gospodărire şi conser­ trustul să urmărească operativ Trebuie să combatem părerile
vare a materialelor. Asemenea consumurile specifice de materi­ greşite ale unor conducători de
dă din planul de producţie anu le cinci luni — a arătat tov. lucruri se întîmplă şi pe şanti- ale pentru ca în caz de depăşire şantiere care subestimează mun­
a acestora să se poată lua mă­ ca voluntară. La Cugir, de pildă,
al doar 22 la sută, iar faţă de deputat Ioan Puican — se dato­ suri. Cu toate acestea, pe şanti­ acţiunea de muncă- voluntară nu a
erele din Alba Iulia, Deva şi Cu­ fost primită ca o treabă bună, a
volumul de plan asigurat cu do­ resc şi faptului că multe puncte gir nu se face confruntarea ma­ existat o oarecare opoziţie la în­
terialelor consumate cu cele pre­ ceput. Mai tîrziu constructori
cumentaţii realizarea se ridică de lucru nu au un program, lu­ văzute în deviz. Din această cau­ s-au convins de importanţa ei.
ză, nici la ora actuală, nu se
la 40 la sută. crările fiind atacate în mod ne- cunoaşte la trust situaţia consu­ Jn acţiunea de organizare a
murilor specifice pe trimestrul 1. muncii voluntare pe şantierele
Cauzele care au influenţat ne- organizât, fronturile de lucru De asemenea, nu se cunosc nici de locuinţe este necesar să e-
indicii de utilizare ai utilajelor xiste o mai strînsă legătură între
realizarea sarcinilor de plan se fiind dispersate, la fel şi forţele pe trimestrul !, deoarece nu exis­ constructori şi sfaturile populare.
tă o evidenţă a randamentelor Trebuie pus capăt atitudinii care
datoresc în primul rînd lipsei de muncă. Faţă de aceste lipsuri acestora. Astfel stînd lucrurile mai dăinuie Ia unii conducător
preţul de cost se umflă de multe ai frustului care vin pe şantiere­
de documentaţii. Sarcinile m ari- .însă, a subliniat vorbitorul, con- mului lucrărilor. Astfel-la lucră- populare să ia cele- mai gral> i erele din Uricani, Vulcan şi Lu- ori în mod artificial. De pildă, le din Valea Jiului şi nu iau le­
numai în trimestrul ! din cauza gătură cu sfatul popular raional,
de plan din acest an ău găsit ¦ducerea trustului" nu'a luat toate riler d e " V ' f r i g ă f d ' “ ;nice măsuri pentru' recuperarea¦ peni. necunoaşterii, gradului de parti­ a spus tov. Gheorghe Şutea, con-
cipare a fiecărui element la pre­ siderînd aceasta un lucru inutil.
regiunea noastră cu un institut măsurile necesare îndreptării si­ Şpring, prin mobilizarea cetă- restanţelor şi realizarea inte- Pe unele şantiere din Valea ţul de cost cheltuielile indirecte Colaborarea noastră nu poate să
au fost depăşite cu aproape aibă decît roade.
de proiectări tînăr şi cu un trust tuaţiei. ţenilor la muncă voluntară se grală a contribuţiei în muncă, Jiului, a arătat tov. Gheorghe 3.000.000 lei. Este necesar deci
ca să se pună ordine în eviden­ Preţul de cost al apartamen­
de construcţii în reorganizare. In cadrul Trustului regional -seeae- ţă, să fie ţinută la zi pentru ca telor construite de Trustul regio­
în orice moment ea să fie o nal de construcţii locale poate şi
Cu toate aceste greutăţi însă, se de construcţii s-a observat de a- In proiectare mai sînt rezerve oglindă a costului construcţiilor. trebuie să scadă continuu. Po­
sibilităţi şi forţe pentru realiza­
poate aprecia că nu s-au depus semenea că repartiţia personalu­ Trustul regional de construc­ rea acestei măreţe sarcini sînt
ţii, întreprinderile de industrie lo­ multiple. Parte din ele au fost
toate forţele în special pentru a- lui tehnico-ingineresc nu este In activitatea sa, I.R.P. a în- cînd lipseau documentaţiile a construiesc după el 12 blocuri ? cală, sfaturile populare, I.R.P., descoperite şi valorificate, parte
sigurarea documentaţiilor, aceas­ raţională. La Petroşani, de pildă, tîmpinat ce-i drept, şi unele dus la irosirea de timp şi for­ Desigur că nu 1 au datoria să depună eforturi însă trebuie căutate şi puse în
greutăţi obiective. La o serie de ţe, la întîrzierea începerii con­ sporite pentru găsirea de noi re­ valoare. Va fi o cinste pentru
tă problemă fiind mult tărăgăna­ corpul tehnico-ingineresc este ex­ lucrări ca fabirca de pîine din strucţiilor. Multe din proiectele In unele situaţii, I.R.P. nu a zerve care să ducă Ia ieftinirea toţi constructorii să raporteze Ia
tă. A trebuit să intervină comi­ cedentar, pe cînd la Alba Iulia Orăştie, reparaţia cinematogra­ prezentate în faţa consiliului ţinut seama de specificul local. preţului de cost pe apartament. sfîrşitul anului nu numai că
tetul regional de partid pentru este deficitar. fului din Deva etc., proiectele tehnico-ştiinţific au abundat în La Gugir, de pildă, s-a folosit pî­ şi-au realizat sarcinile de redu­
nu au putut fi realizate la timp greşeli elementare din care cau­ nă acum la construcţiile de lo­ Una din posibilităţile mari de cere a preţului de cost dar că
a o rezolva. I‘n etapa actuală cîn’d construc­ fie din cauza lipsei de specia­ ză au fost respinse întîrziindu-se cuinţe 3—4 tipuri de blocuri. reducere a preţului de cost o
lişti, fie din cauza tărăgănării, deci refacerea lor. Acum noile blocuri sînt de alt constituie utilizarea intensă a aceste sarcini au fost depăşite cu
S-a constatat însă că pe une­ ţiile sînt în plin sezon trebuie nepermise a perfectării forme­ tip. La întocmirea noilor pro­ materialelor locale. In această mult.
lor în vederea execuţiei docu­ Desigur că în cadrul I.R.P. — iecte era bine ca I.R.P. să ţină
le şantiere unde au existat docu­ luate toate măsurile necesare asi­ mentaţiilor de către beneficiari. a arătat tov. Perceag — se mai seama de construcţiile existente
De asemenea, a lipsit şi un plan manifestă încă multe lipsuri. Nu pentru a exista astfel o sime­
mentaţii lucrările nu s-au des­ gurării desfăşurării unui ritm de perspectivă al investiţiilor. în suficientă măsură s-a ocupat trie, o linie în construcţii.
S-au întîmplat cazuri cînd be­ institutul de calitatea proiecte­
făşurat în ritm normal. Aşa stau rapid de lucru. Pe multe şantie­ neficiarii mai ales I.G.O. Deva, lor şi în general de munca de Activitatea desfăşurată pînă
Brad, I.I.L. Crişana şi I. G. proiectare. Timp îndelungat, şi acum în cadrul I.R.P. este o do­
lucrurile la restaurantul Dună­ re muncitorii şi-au luat angaja­ Frimu, nu au transmis complect chiar şi în prezent, conducerea vadă grăitoare că în viitor mun­
comenzile şi temele de proiec­ I.R.P. s-a ocupat mai mult de ca se va îmbunătăţi. Proiectan­
rea şi la braseria din Oraşul mente de a scurta termenul de tare ceea ce a împiedicat atin­ probleme administrative negli-
gerea unui ritm mai mare de jînd munca de proiectare. De ţii de aici vor putea dovedi că
Deva. dare în folosinţă a lucrărilor. proiectare. asemenea, există o slabă legă­
tură între proiectant şi con­ au multă putere de muncă şi
Mult tărăgănate au fost şi lu­ Astfel pe întregul trust munci­ Totuşi, la faptul că I.R.P. nu structor.
a obţinut rezultate mai din timp pricepere, că vor realiza proiec­
crările de pe şantierele Uricani torii s-au angajat ca pînă la 23 a contribuit şi poziţia conserva- Cei care au luat cuvîntul în
toristă adoptată de unele cadre cadrul sesiunii au mai reliefat te care să nu depăşească limi­
şi S.M.T. Orăştie, lucrări care August să dea în folosinţă 370 şi alte lipsuri ale I.R.P. Bună­
tele de cost, care să ţină seama
deşi aveau documentaţii şi pu­ apartamente în Valea Jiului şi
de specificul local şi care să- a-
teau fi terminate, nu au fost nici 99 în Valea Mureşului. Aceste
sigure locuinţe confortabile.
pînă acum predate beneficiarilor. iniţiative deosebit de valoroase

Cauza constă în tergiversarea trebuie stimulate şi popularizate.

lucrărilor pe şantier în mod cu Acolo unde angajamentele în în­

totul nepermis. De asemenea, în­ trecerea socialistă nu sînt des­

drumarea tehnică şi controlul o- tul de mobilizatoare este nece­

perativ al aparatului tehnico-in- sar a se discuta cu colectivele în privinţa posibilităţilor redu­ oară, tov. ing. Alexandrescu a

gineresc nu s-a făcut cu destulă de muncă respective şi astfel să cerii costului apartamentului, arătat că în ce priveşte găsirea Sesiunea Sfatu­ ducă în cel mai
eficienţă. Aşa se explică de ce fie îndrumate să-şi ia noi anga­ împotriva acestor poziţii dăună­ de soluţii economice în proiec­
mai sînt şantiere slab organi­ jamente, mai mobilizatoare. Tre­ toare a fost nevoie să se lupte tare nu s-a făcut .totul. Aşa se lui popular regio­ CONCLUZII scurt timp urmă­
zate. Printre acestea se numără buie mobilizate toate forţele pen­ cu fermitate. Mai tîrziu, însăşi explică de ce la cvartalul din nal a constatat rirea operativă
cele de la Uricani şi Vulcan, tru a se recupera rămînerea în practica acestui institut a dove­ strada Aurel Vlaicu, Deva s-a
unde condiţiile de muncă sînt urmă. dit că reducerea costului apar­ proiectat folosirea fierului beton că în sectorul a preţului de
tamentului este posibilă. în cantităţi cu 50 la sută mai
de construcţii s-au obţinut o se- i P.M.R. din noiembrie 1958 sînt cost pe şantiere.

rie de rezultate importante mai necesare luarea a o serie de mă­ Datoria comitetelor executive
ales în ce priveşte aproviziona­ suri. Astfel este necesar să se ale sfaturilor populare raionale
Deficienţele din cadrul I.R.P. mari decît este necesar şi folo­ rea cu materiale ieftine, pe plan studieze stadiul execuţiei de plan şi orăşeneşti este de a acorda o
sînt şi de altă natură. De pil­ sirea de beton armat la o con­ local şi în reducerea preţului de şi a proiectelor. In acest sco*' se atenţie tot mai mare lucrărilor
Lucrări prevăzute a f i efectuate\ dă, deşi se cunoştea faptul că strucţie cu un etaj. S-a spus că cost pe apartament. S-a consta­ va asigura o capacitate de lucru de construcţie. Este necesar să
sînt puţine forţe, totuşi nu s-au proiectul blocurilor din str. A. tat totuşi şi unele lipsuri care mai mare la I.R.P. prin încadra­ se iniţieze astfel acţiuni' patrio­
folosit în mai mare măsură pro­ Vlaicu este experimental. Dar au influenţat, negativ, în mare rea de noi cadre.
cu sumele alocate sfatului tice de mobilizarea cetăţenilor Ia’
iectele tip refolosibile. Căutarea mai poate fi vorba de proiect măsură, ritmul de execuţie. Ast­ Trustul regional de construc­ muncă voluntară pe şantiere şi
de soluţii proprii într-o perioadă experimental din moment ce se
popular regional fel, beneficiarii au făcut comenzi ţii este necesar să intensifice e- în mod deosebit la cele de locuit.
cu mari întîrzieri ; s-au întîrziat forturite şi să-şi organizeze ast­ Pentru asigurarea realizării
• IN, CADRUL GOSPODĂRIEI COMUNALE: Se vor exe­ nematograf. S-a prevăzut ajutorarea cu materialele necesare în mod nepermis încheierea con­ fel munca pe. şantiere încît la 23
cuta şi da în folosinţă 427 apartamente, inclusiv cele din fon­ construcţiei de şcoli din contribuţie voluntară. Un număr de tractelor şi deschiderea finanţă­ August să dea în folosinţă din planului contribuţiei în muncă la
dul întreprinderii. Reţeaua de alimentare cu apă se va extinde 60 de săli din acestea vor fi puse in funcţiune pînă la sfîr- rilor ş.a. Aceste lipsuri au făcut prevederile acestui an 370 apar­ întreţinerea şi modernizarea de
cu aproape 1 km., iar a celei de canalizare cu 4,7 km. Vor fi situl anului. ca unităţile de construcţii să
electrificate în acest an un număr de 19 sate. De asemenea, nu-şi poată realiza planul de pro­ tamente în Valea Jiului şi 99 în drumuri vor trebui să se depună
din fondurile de reparaţii capitale este prevăzut a se executa • IN CADRUL REŢELEI SA N IT A R E : In acest an se pre­ ducţie înregistrînd în trimestrul toate eforturile pentru recupera­
pavaje de străzi pe 40.000 m.p., asfaltări pe 28.000 m. p., tro­ vede amenajarea şi repararea a 7 spitale. De asemenea, numă­ I mari depăşiri Ia preţul de cost. Valea Mureşului, iar pînă Ia 7 No­ rea rămînerilor în urmă.
tuare pe 7.000 m. p., zone verzi pe 10.000 m. p. rul de paturi în unităţile sanitare va creşte cu 115. in ce priveşte reducerea preţuiţii
iembrie 300 apartamente în Va­ Constructorii, proiectanţii şi
o IN CADRUL INDUSTRIEI LOCALE: In acest an sînt • IN CADRUL REŢELEI COMERCIALE: In vederea asi­ de cost se constată că unităţile toţi ceilalţi factori care concură
gurării mărfurilor în bune condifiuni s-au alocat fonduri pen­ lea Jiului şi 178 în Valea Mureşu- la construcţiile de locuinţe şi so­

Iui. Pentru îndeplinirea acestor

prevăzute a se construi două fabrici de pîine — la Orăştie tru construcţia unui depozit la Hunedoara cu o capacitate de de construcţii nu au. |uat toate sarcini trebuie luate măsuri de cial-culturale au datoria să luo-

si Brad, cu o capacitate de 12 tone fiecare. Uscătoriile fabri­ 60 vagoane. O serie de unităţi vor fi reparate, amenajate şi do­ măsurile. Se mai manifestă de­ asigurarea ritmică cu materiale te neîncetat pentru traduc -ea în
cilor de cărămidă din Sintimbru, Pricaz şi Miercurea se vor tate cu utilaj nou. a şantierelor. De asemenea, se viaţă a măreţelor sarcini trasate
lărgi pentru a asigura o creştere a producţiei faţă de 1958 cu ficienţe tehnice şi organizatorice va duce o acţiune tot mai mare de plenara C.C. al P.M.R. din
0 IN CADRUL SECTORULUI DE DRUMURI: Investi­ pentru descoperirea de noi re­ noiembrie 1958.
5,2 milioane bucăţi cărămizi. ţiile din acest an prevăd a se executa 5,5 km. asfaltări pe dru­ dar mai ales financiaro-gospodă-
• IN CADRUL REŢELEI DE ÎNVĂŢĂM!NT Ş l CUL­ mul Şibot-Cugir, pavarea a 1 km. din drumul Hunedoara-Te- resti.

TURĂ: Anul acesta s-a prevăzut construcţia a 36 săli de clasă liuc, 18 km. lucrări pregătitoare pe drumurile Orăştie-Balşa, Pentru îmbunătăţirea activită­ zerve în vederea reducerii pre­

la Petroşani, Hunedoara şi llia, precum şi amenajarea unui în­ Orăştie-Costeşti, Cunţa-Draşov, Ilia-Brănişca, ş. a. De aseme­ ţii sectorului de construcţii, pen­ ţului de cost pe apartament. In P agină redactată de

semnat număr de şcoli. In Deva va începe construcţia unui ci- nea, se vor întreţine 345 km. de drum. tru traducerea în viaţă a sarci­ această direcţie, este necesar să V ASILE FUR1R

nilor trasate de plenara C.O. al se studieze şi chiar să se intro­