Page 35 - 1959-07

N r. 1414
NE SCRIU SECRETARI Al ORGANIZAŢIILOR DE BAZA P, M. R !,!! Cârti apărute
Organizaţia de
nsufle}iiorul muncii
Plenara G.@. al p.M.R. din
26-28.noiembrie 1958.a fixat sec­
torului construcţii o serie de sar­
cini .importante, printre c a re :
scurtarea duratei de execuţie a
lucrărilor, reducerea preţului !de
cost sub 40.000 lei pe aparta-
ment, îmbunătăţirea calităţii lu-
crărilor.
Organizaţia de bază, comuniş-
tii de pe şantierele, de construcţii
din Petroşani, au pornit cu ho-
tărîre la luptă pentru mobiliza­
rea- întregului colectiv la reali­
zarea sarcinilor ce le revin. In
urma dezbaterii cu toţi muncito­
rii a sarcinilor izvorîte din ex­
punerea tovarăşului Gh. Gheor-
ghiu-Dej Ia plenar,a: din noiem­
brie 1958, munca, politică pe şan*
tîer.g-a •îmbunătăţit simţitor. Po
de altaţ-parţe,’ la propunerea' or-
ganizaţiei* de ?bază conducerea,
tehnică a şşntieniliii 'ai trecut la .şi mortare, cît şi ca agregat la
studierea posibilităţilor de utili-
zare a materialelor din resurse
locale/de îmbunătăţire a călită-
ţii lucrărilor, de introducere în
procesul de producţie a noi pro-
cedee tehnice în scopul îmbună-
tăţirii continue a activităţii eco*
nomice a şantierului nostru.
Munca, politică —
chezăşia succeselor
Organizaţia de'bază şi-a axat
în această perioadă activitatea
pe întărirea continuă a muncii
politice de masă pe şantiere pen­
tru a mobiliza întregul colectiv
de muncitori, tehnicieni şi ;ngi-
neri constructori la realizarea' tu­ tru brigăzi de tencuieli exterioa­
turor indicilor de plan. Printr-o
justă repartizare a membrilor şi
candidaţilor de partid pe for­
maţii de lucru, (brigăzi), biroul
organizaţiei de bază cunoaşte cu
precizie ’mersul producţiei, sezi-
sează la timp diferitele greutăţi
şi lipsuri, care se ivesc pe par­
curs şi are posibilitatea să r ’ter-
vină operativ pentru lichidarea
lor. La noi a devenit obişnuiţi)
metoda analizării periodice în
şedinţe* de birou şi adunări ge­
nerale a problemelor de produc­
ţie din' luna' trecută, 'cît şi pla­ neze la realizarea sarc.inilor.de
nul de producţie şi . măsurile ne­
cesare pentru .realizarea lui în
luna .următoare. Aceasta ne dă
posibilitate să cunoaştem concret Datorită bunei organizări a tegral însemnatele sarcini de
situaţia şi să .luăm măsurile cele forţelor de muncă şi a procesu­ plan, predînd în folosinţă , cele
mai eficace. S-a îhtîmplat, în- lui de producţie, pe şantierul 526 apartamente pe care le' are
tr-una din lunile trecute, ca Ia nostru de construcţii au fost cre­ în construcţie. Pentru aceasta,
blocul 9 de pe şantierul din Li- ate condiţii favorabile pentru organizaţia de băză va da o a-
vezeni, munca fsă se desfăşoare desfăşurarea întrecerii socialiste tenţie şi mai' marc îmbunătăţiri'
cu o producţie sub posibilităţile cu caracter permanent — unul muncii politice de masă pe şan­
reale. Analizîria munca la acest din factorii cei mai importanţi tier, căutînd să cuprindă cît mai
punct de lucru important al şan­ în mărirea productivităţii muncii larg si competent toate laturile
tierului, unde se construieşte un
bloc cu 36 apartamente, am a-
juns ia concluzia că trebuie îm­
bunătăţită componenţă formaţiei
de lucru. Ga măsură imediată,
formaţia a fost întărită cu mem-
7ixxi0 0 <xxi0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 coc0 0 0 0 0 cxxî0 0 0 0 0 0 0 0 0 cxxxxxxxî<lOQOOGÖO:ooocxxxxxjoucoooscot
ORAŞUL MINERILOR
n anii puterii populare, pe
harta patriei noastre a a-
ilăfut un nou oraş. Situat pe
Jiul rominesc, la jumătatea dis­
tantei dintre Lupeni şi Clmpul
lui Neag, localitatea Uricani îşi
are originea cu sute de ani în
urmă:
Cine au fost primii locuitori
ai acestor meleaguri nu se ştie
precis. Din generaţie în gene­
raţie ş-a transmis doar că ¦a-
ceste locuri au fost populate
cîndva doar de animale sălba­
tice. Mai tirziu, căutînd.u-şi • un
loc mai ferit de crunta asuprire
a' stăpînirilor, păstorii din sa­
tele Hobiţa şi Uric şi-au minat
pe aceste coline micile lor tur­
me. Izvoarele reci şi păşunile
bogate i-au făcut pe aceştia să
devină fondatorii unei noi loca­
lităţi. Aşa au apărut primele lo­
cuinţe, aşa ă luat naştere satul
Uricani.
O dafă cu mina
O raşul Uricani însă, despre
care ne-am propus să vor­
bim în reportajul de faţă, este
mult mai nou. El s-a dezvoltat
odată cu mina.
Nesăţioşii proprietari ai co­
morilor subsolului Văii Jiului
ştiau că . ta mică adîneme, sub
casele sătenilor din Uricani, se
ascunde o valoroasă sursă de
cîştig. Punerea în valoare a a-
cestei bogăţii 'însă, cerea multă
cheltuială, lucru care n a le con­
venea. Numai aşa se explică de
ce ghearele -lor- hrăpăreţe- n-au
cuprins şi această- localitate.
Ecoul lui 23 August 1944 a
bri de partid ca tov. Gheorghe
Irinoiu şi alţii. Astfel munca s-a' gâzi întrecerea pentru ca pînă la
îmbunătăţit mult. Dovadă stă
faptul că în luna următoare,
producţia a crescut cu aproape
50%'. In acelaşi timp, la acest
punct de lucru s-au obţinut şv
importante economii de mate-
riale.
Problema economiilor de ma-
teriale şi reducerea preţului de
cost al lucrărilor de construcţii
a fost şi ea dezbătută în mai
multe adunări lărgite ale orga-
nizaţiei de bază, în urma cărora
muncitorii şi în special comu-
niştii au trecut la descoperirea
şi folosirea măi largă a resur­
selor locale. Astfel s-a început
întrebuinţarea cenuşei de termo-
centrală atît ca liant .îq beţpa.ne
tencuielile interioare şi exterîoa-
re. Prin folosirea cenuşei, la fie-
care metru pătrat de tencuială
se economiseşte 1 kg. de ciment,
precum şi o cantitate apreciabilă
de var pastă, economii care se
ridică, numai pe şantierul nostru
la multe zeci de mii de lei anual,
Pentru anul în curs, una din
problemele de seamă ale colec
tivului nostru a fost şi este exe­
cutarea lucrărilor de finisaje in­
terioare şi de tencuieli de faţade,
care însumează la un loc cca.
170.000 m.p. Gomuniştii au dis­
cutat problema bunei desfăşurări
a acestei munci şi au făcut con­
ducerii administrative propuneri
concrete. Astfel s-au format pa­
re la Petroşani şi două brigăzi
la Petrila, iar pentru tencuielile
interioare — încă trei brigăzi,
avînd în total 114 muncitori. Ga
să asigure o susţinută muncă
politică în cadrul acestor for­
maţii de lucru, biroul organiza­
ţiei de bază a luat măsuri de a
repartiza în cele 9 brigăzi un
număr de aproape 30 membri şi
candidaţi de partid, care să fie
exemplu permanent pentru masa
largă de muncitori şi să-i antre­
plan.
Tot mai sus steagul
întrecerii socialiste
şi reducerea preţului de cost
Organizaţia de bază, prin mem
brii şi candidaţii de partid din
cadrul grupelor sindicale, a tre
cut la iniţierea unor consfătuir
de producţie în care să se dezba
ajuns şi la Uricani. Drumul de
ţară, pe care nu erau alte urme
in afară de cele ale oilor şi ale
opincilor păstorilor, a început
să fie străbătut de tot mai mul­
te maşini. Geologii şi topogra­
fii au fost primii. Apoi, din toa­
tă Valea Jiului, au venit mine­
rii, adevăraţii stăpîni ai cărbu­
nelui.
Primele lucrări miniere, două
galerii de coastă, au fost „bă­
tute" prin 1947. La început se
muncea manual. Odată ajunşi
la cărbune, minerii au primit
utilaje. Uricaniul a fost legat
prin linie ferată de Lupeni, aşa
că a sosit primul Diesel, apoi
compresoare, cratere, ventila­
toare, maşini de extracţie etc.
Din 'Uniunea Sovietică, din
Cehoslovacia, de ta Reşiţa sau
Bucureşti, au sosit an de an pe
adresa tinerei exploatări carbo­
nifere numeroase utilaje. Cit de
mare este valoarea acestora, noi
ne dăm mai puţin seama. In
schimb, Dumitru Vasciil, sau
bătrînul Hobiceanu, care se nu­
mără printre fondatorii oraşului,
o pot aprecia la adevărata ei
valoare.
— Fără maşini n-am fi făcut
mare lucru — spunea deunăzi
şeful .de brigadă Dumitru Vas-
cal. Să vă dau un exemplu l la
început extrăgeam zilnic doar
cile 200.—300 tone cărbune ;
după introducerea maşinilor în­
să, producţia zilnică a minei
noastre ţi crescut considerabil.
pe şantie
tă atît problema muncii desfăşu­
rate pe perioada trecută cît şi
¦măsurile-ce trebuie luate pentru
realizarea planului pe o perioa-
dă mai îndelungată — pe cîteva
luni. Astfel s-a început între bri-
23 August să se realizeze. 22.000
rn.p. tencuieli exterioare de bună
calitate şi la un preţ redus faţă
de cel planificat în devize ¦—
prin folosirea pe scară largă a
materialelor locale,
Biroul organizaţiei de bază a [ Rigla de calciit.
analizat nu de mult activitatea ' L 52 pag. — 2,35 lei.
corhitetului de secţie sindicală, l
In urma analizei făcute s-a îm­
bunătăţit simţitor preocuparea
lui faţă de organizarea întrece­
rii socialiste.
Exemplul agitatorilor
O atenţie mare o 'acordăm
muncii agitatorilor care lucrează
nemijlocit pe şantiere. Hi au fost t ” cu' infinitul — trăd. d in ' -j
instruiţi cu privire la problema
calităţii lucrărilor, folosirea me­
todelor înaintate, etc, Printre a-
gitatorii cei mai activi sînt to­
varăşii Petru Găvan, Ioan Vădu­
va, Petru Trincă şi alţii. In bri­
găzile în care lucrează, ei au re­
uşit să atragă, prin exemplul lor
personal şi prin • munca de a-
murire, masa largă de muncitori
constructori în executarea lucră­
rilor la timp şi. de-bună calitate.
Exemplu, bun1ca agitator este şi
candidatul de partid Gheorghe
Budică de pe şantierul Petrila
şeful unei brigăzi de zidari ten-
cuitori. El a reuşit prin muncă
stăruitoare de zî cu zi şi prin e-
xemplul personal să antreneze
întregul efectiv al brigăzii ce o
conduce pentru a deveni o bri­
gadă model. In prezent membrii
brigăzii vin înainte de începerea
luertilui cu cîtva timp, pregătin-
du-şi din vreme materialele 'şi u-
nelte'Ie de L.cru pentru a folosi
din plin orele de muncă, dînd în
acelaşi timp lucru de bună ca­
litate,
•Ar
Comuniştii de pe şantierul Pe­
troşani sîrţt .hotărîţi" să munceas­
că în lunile următoare'"cu'efdr-
turi sporite pentru ’ ca pi'nă/lh
sfîrşiţul anului, colectivul şanti­
erului nostru sar,si realizeze in-
activităţii de producţie pe şan­
tier.
NICOLAE ŢABREA ,
secretarul organizaţiei de bază P.M.R.
a şantierului de construcţii din
Petroşani
Odată cu mina au crescut şi
oamenii. In afiii din urmă 'mina
Uricani 'a cunoscut o dezvoltare
uimitoare. Minerii ei au ţinut
să ' mulţumească partidului şi
guvernului pentru grija acorda­
tă, prin rodul muncii lor. Bri­
găzile lui Dumitru Vascul, Va­
sile Hriţcan, Vasile Apostol şi
alţii, au început să emită' pre­
tenţii la ocuparea primului loc
în întrecerea pe bazin. Au reu­
şit acest lucru şi odată cu suc­
cesul lor s-a înregistrat succe­
sul întregului colectiv: exploa­
tarea minieră Uricani a deve­
nit fruntaşă pe Valea Jiului.
Scurtă istorie
ar pe meleagurile Urica-
niului au crescut într-un
ritm nemaiintîlnit şi construc­
ţiile social-culturale. La început,,
muncitorii erau aduşi în fiecare
zi cu maşinile de la Lupeni.
Aceasta, pînă au poposit con­
structorii pe meleagurile Urică-
niului. Mai întîu un bloc cu 4
apartamente, apoi altul, şi în­
cet-încet,: s-a ridicat un oraş
îneîntător. De fapt, construirea
oraşului îşi are istoria sa, pli­
nă de întîmplări, de necazuri şi
bucurii.' ¦‘ :
Ceva mai în sus de locul un­
de se află astăzi mina, la mai
bine de 1 km. spre 'Cirhpul lui
Neag, se afla odinioară un pla­
tou pe care abia să zăreau prin­
tre ierburi şi arbuşti, şase co­
cioabe. Proprietarii lor insă ţi­
neau la ele ca- la <ochii din cap:
cît de greu şi-le făcuseră mimai
ei ştiau!
DRUGUL SOCIALISMULUI ,
—'C-»r .'
l ................................. .j
C LITERATURA POLITICA 3
•t P. F. KOLONIŢK1 — Mo-
C
c raia şi religii) —• in ro- ^
c mîneşte d e : H. Gabe şi j
L
t A. Berciu. ¦ - •• ,• 1
L
l 76 pag, — 1,05 lei.
l Ed. militară a M.F.A. ^
l AL S. MANSURÖV — Şti- T
i inia şi religia despre j
c respunzătoare. De pildă, la sec- zaţiile de partid să pătrundă mai echipă ca' Vasile Zamfirache,
L
natură.
i 68 pag. — 1 leu:
i ¦ Ed. militară a M.F:A.
L LITERATURA ŞTIINŢIFICA
C cut la tipizarea canalelor, de şan­
L: Matematica
Cl FLORIN I. BĂNCILÄ : — j
Ed. tehnică 1
A. G. KUROŞ —' Teoria 3-j
grupurilor ' trad. • din ' )
limbă rusă.
568 pag. — 23,10 lei.
Ed.. tehnică
MOZSA PETER — locul T
X limba maghiară, de Toth 1
Em.eric .şi Lucia Nasta. ^
Guvînt înainte : autorul, ţ
300 pag. — 6,65- lei.
Ed. ştiinţifică j
Fizica
j- SILVIA IONESCU — Ele- ]
mente -de radiochimie,
(„Ştiinţă şi tehnică").
184 pdg. — 6,55 lei.
Ed. tehnică
Biologie, Ştiinţe naturale
/VI. NICU LESCIJ-DUVĂZ
— Migraţia peştilor.
184 pag. cu 21 figuri in -j
text — 4,55 lei.
Ed. ştiinţifică
¦* ¦* — Ocrotirea naturii
Buletinul comisiei pen­
tru ocrotirea monumen­
telor naturii — nr. 4
419591 .
¦ 22(7 .pag. cu Ilustraţii
in text şi 2 hărţi —.
15,50 lei. " •
•Ed. Acad. R.P.R.
Q 3ockîooooooococcooaxîcxx3oaooocx50occc3nocoaoooooîxx
Si
BA:
Locul acesta a fost ales pen-
tru construirea oraşului. Pri-
mele construcţii au fost şase
case din cărămidă, frumoase,
cu. toate dependinţele necesare.
Aici pu fost poftite să locuiască
cele 6 familii .din cocioabele a-
lăturate. Dar spre surprinderea
constructorilor, sătenii au refu­
zat invitaţia. Nu le venea să
creadă: Unde mai pomeniseră
ei să vină cineva să le facă
case, aşa pe degeaba ? Şi încă
ce case! Mult au mai trebuit
dădăciţi oamenii pînă ce au ac­
ceptat.
Umăr la umăr
Ţ \ in acel ‘moment a început
construcţia propriu-zisă a
oraşului. Minerii i-au chemat la
întrecere pe constructori. Lopa­
ta cu cărbune se rostogolea pe
craţer în acelaşi ritm în care
mistria aşeza mortarul între că­
rămizi. Rînd pe rînd s-au con­
struit blocuri, magazine, farma­
cie, dispensar, şcoală, grădi­
niţă, . cinematograf... Astăzi, . în
oraşul Uricani, sînt locuite mai
bine de 800 apartamente.
Pe străzile asfaltate, pline pl-
nă acum cîţiva ani cu praf sau
noroi, aleargă astăzi mai bine
de 20 de motociclete şi 300 de
biciclete. ¦Aproape în fiecare a-
partament se face auzită vocea
crainicului de. la radio. La gră­
diniţă, micuţilor locuitori ai 0-
raşului.li se vorbeşte în limba
părinţilor lor ( romînă sau ma­
ghiară). La fel şcolarilor. Di-
Pag. 3
mmna
r^r
]
Succesele obţinute'trebuie consolidate
(Urmare din pag. l-a). ţelarii aproape 18:000 tone oţel/ -• furnal işti, îmbunătăţind- calitatea
----------------------------- Martin şi 3.8CI0 tone oţel elec- ' cocsului,' ri'dicînd-o la rezistenta
dunări de partid lărgite, în care trie. cerută de propeşul tehnologic al
s-au analizat greutăţile ivite în Pentru a consolida' succesele furnalelor' Trebuie combătule cu
producţie şi s-au luat măsuri co- obţinute este necesar ca- organi- aşprimp atitudinile unor şefi de
tia oţelărie Martin^ nr. 1, în ur- adînc în problemele de producţie, .care în timpui serviciului aduc
mă propunerilor făcute în adu- deoarece mai-există multe rezer- băuturi alcoolice, încâlcind disci­
narea de_ partid lărgită, s-a ,tre- ’ ve interne încă nepuse în valoa- plina socialistă şi peric.1iţind* si­
tuaţia producţiei.
re, mai dăinuie încă în unele
ţuri pentru turnarea oţelului sectoare atitudini' delăsătoare în La secţia a II-a furnale tre­
ceea ce â dus la mari economii muncă, indisciplină, lipsa simţu­ buie să se • iniţieze un curs de
de materiale refractare. Măsuri lui de răspundere. minim tehnic pentru ridicarea ni­
de mare eficacitate .s-au luat la
3 cuptoarele de var şi doiomită. La secţia I-a furnale, organiza­ velului tehnic al muncitorilor şi
In urma schimbării combustibi­ ţia de bază trebuie să ia de u r ­
-j lului, a crescut considerabil pro­ genţă măsuri- pentru lichidarea tehnicienilor. . .. -
ductivitatea acestor cuptoare. rămînerii în urmă, prin reparti­
Tot la această secţie s-au luat zarea judicioasă a comuniştilor Nu51,trebuie neglijată nici-im
măsuri pentru in'stalareă unei pe agregate şi schimburi, spre
nor macarale de şăfjâre şi con­ a asigura controlul de partid în moment munca eu activul' fără
struirea în 'prelungirea' platfor­ fiecare loc de muncă. ,
mei de turnare, a'unui. depozit de partid, inginerii tehnicienii
de refractare. La oţelăria Martin nr. l,r co­
muniştii trebuie să se ocupe- măi si muncitorii ' din aceste active
Iii şedinţa' lărgită1de la' secţia îndeaproape de-intensificarea ;în-
) fiind un'sprijin importarit în toa­
I
te acţiunile- organizaţiilor de
bază. r
¦’ Gazetele de. perete trebuie să
ilustreze din plin activitatea -fie­
cărei secţii, nu aşa cum proce­
II-a furnaie; Cdmunistii Gheor- ' Vecerii socialiste, urmărind* r.e-
ghe Groftorescu,, Grigoîe Dâră- ! ducerea -Procentu,ul & rebut,.re- dează colectivele gazetelor de
mus, Radu Goşara, Dumitru Bîr- alizarea de economii. perete de 'la secţia T-a 'furnale,
zuică; au propus noi măsuri de La oţelăria Martin nr. 2, mem­ secţia Ii-a furnale, secţia a If-a
valorificare a rezervelor interne, brii biroului organizaţiei de bază oţelărie * Martin şi; laminoare,
ca trecerea la funcţionarea ¦cu şi în special tovarăşul Constan- c.are, -nu au schimbat materialele
două presiuni a gazelor, pune- ^*n P°Pes^u, secretarul(bir.oului,
r^c pcste o lună de zile şi nu pu-
rea în funcţiune a'u n er noi su- trebuie să analizezfe fiecaie-' de'-LuLbfîdăVăffeteri ale menite să îndrep-
flante, montare-a- unor noi Thei' 1 ficienţă . ivită, spre a evită., per- .1? lipsurile din secţie.
sene, urmărirea aprovizionării forările, de vetre, care au fost Organizaţiile de .partid din .sec­
ritmice cu cocs de rezistenţă mi­ frecvente în ultimul timp. Aici toarele combiniaţului. .au datoria
nimă de 350 kg. şi cu calcar de se cere ca munca politică să-'fié să analizeze . ..lunar-.p.el puţin o
granulaţie de, 30-70 mm.-- etc. in centrul preocupării tuturor co­ Pi- biemă economică, luînd mă­
La uzina cocsocbimică, în ur­ surile necesare' pe'dru lichidarea
deficienţelor ivite-în* muncă.* i
Numai în acest fel siderurgiştii
ma., unei mlinci organizatorice muniştilor, fiecare devenind !un hunedoren-i îşi vor consolida'suc­
mai eficace, s-a ajuns să se ob­ agitator şi un exemplu personal cesele şi îşi vor asigura 'locul cu-
ţină 119 piloţi în loc de 108, cît pentru marea masă a otelarilor.
se pbţineau anterior zilnic. !, •• , ,., , , ¦ .
Măşu-ile iniţiate de .comitetul j e partid de la Uzina
de partid şi- traduse în viaţă în c°csochimică trebuie să vină în venit. în fruntea celor" ce dau pa­
majoritatea sectoarelor combina­ sprijinui eforturilor depuse de triei mai mult metal ’
tului, au făcut ca în primul .se­
mestru al anului să se obţină o
producţie mărită, depăşindu-se P ü :B L î C f T H T E
angajamentele luate în întrece­
rea socialistă cu siderurgişli/re-
şifeni. -.-
.Astfel, pînă ,1a 1 iujie, furna-
llştii secţiei a -Iî-a*, au' dat peste
plan 10.498 tone fontă, cocsarii
36.011 torie cocs metalurgic, la-
minatorii de la laminorul de
800 mm. 7.520 tone laminate, o-
O F E • »! A
prin u n ităţile sale din raion WAAjAd**
sortimente d e:
E încălţăm inte uşoară cu fe ţe din p în ză
¦rAg-i-:- L !3 noi im p rim eu ri de va ră - ||
ii,
0 ţesă tu ri de biinjbac, lîn ă ş i m ătase ff
? a rtic o le de m a ro ch in ă rie, p a r f um erie JK
> --, « 4 / ; şi- p a s m a n te r ie . |1
. Ä E j u c ă r i i de to t f e l u l ,-. ¦ .l i
INFORMAŢII PRONOSPORT
Incepînd cu concursul Pronosport nr.128, etapa din 12 iu­
lie 1959, se atribuie premii speciale pentru variăhtele cu 9 re-
rectorul exploatării miniere este |zultate şi „0“ rezultatei după cum urmează ;
un fost m iner: inginerul losij — La concursurile ia care ies variarlte cu 12, II şi 10 re­
Pesitz, om capabil şi iubit de
către toţi minerii, zultate, în afara acestor premii se alocă dintr-uri fond special
pentru premiul IV, suma de 70.000 lei, pare se atribuie varian­
^ telor cu 9 rezultate.
— La „0“ rezultate, se acordă prin extragere din urnă un
/ n Uricani totul este nou. premiu de 10.000 lei, un premiu de, 5.000 le), un premiu de 3.000
Amprentă vremurilor tre­
cute nu se mai cunoaşte. Păs­ lei *şj 50 premii constînd din 25 bilete a cîte 2 locuri pentru
concediul de odihnă;
torii săraci au devenit oameni_ Avantajele fiind- multiple, nu uitaţi să depuneţi cît mai
avuţi, iar mizeria a dispărut. multe v a rian te! '
1:i ;i, îi ' rf >
Constructorii însă n-au părăsit
oraşul. A 15-a aniversare a eli­ 0000.00000 i-ooooooooooooooooooooooooooooooóoooooooooo
berării patriei noastre Va găsi
alte 36 familii de mineri insta­
late în apartamente confortabile.
Oraşul Uricani continuă să
crească, devenind pe zi ce trece !m
tot mai frumos, tot mai ineîn-
tător. N. ANDRONACHE
HUNEDOARA)
PRODUCĂTORI -
CRESCĂTORI ¦w-.- »¦* J» ¦¦¦ _ . ¦ ’i
DE AN IM ALE
Oficiile raionale de achizi­ UNEDo ARA
ţii şi contractări de animale,
— O.R.A.C.A. — cumpără ca­ 1 S CTl AtMbLlAEVNRC.IA
baline de orice vîrstă, sex, cu­
loare etc., Ia preţuri conve­ SORTIMENTE BOGAT L Of
nabile. Z u /w tâ e e m s e ^ v e d e
Se cumpără şi cabaline cu
diferite defecte fizice sau afec­ v
ţiuni, însă să fie bine îmbră­
cate în carne şi să reziste pe
timpui transportului.
Producători, crescători de
animale, valorificaţi' prin
O.R.A.C.A. toate cabalinele ce
le aveţi de vînzare! -COoc00c0000000000000000000*00000000000000 000000000