Page 36 - 1959-07
P. 36
Pag. 4 mumob so&rA&rsfunwt Nr. 1414
Să fie salvată viaţa lui Hanolis Blezos! Macmillan se pronunţă Un nou pas pe calea spre lansarea
din nou pentru unei rachete avînd pe bord un om
convocarea conferinţei
la nivel înalt ROMA 9 (Agerpres). — TASS Ziarul arată că lansările ex
Mitinguri protest uri de protest anunţă : Gomentînd comunicatul perimentale de rachete efectuate
peste hotare LONDRA 9 (Agerpres). — agenţiei TASS cu privire la lan în U.R.S.S. au devenit, dacă se
în regiunea noastră Agenţia France Presse relatea sarea rachetei balistice cu ani poate spune astfel, lansări în
ză că în cadrul dezbaterilor male de experienţă şi aparatură serie şi oferă posibilitatea ob
Manolis Glezos luptă PARIS 9 (Agerpres). —• Zia Cunoscutul legislator grec A. care au avut loc la 8 iulie în ştiinţifică, ziarul „Avanii“ sub ţinerii de noi succese în dome
pentru idealuri nobile rul „l’Humanité“ a publicat la Vamveţos a declarat că faptul Camera Comunelor, primul mi liniază că această lansare repre niul cercetării păturilor supe
8 iulie ştiri din diferite regiuni că procesul lui Glezos a tost nistru britanic Macmillan a de zintă „un nou pas pe calea spre rioare ale atmosferei.
Peste 1.000 de oameni ai mun jertiindu-şi viaţa pentru liberta ale Franţei despre protestele a trecut spre judecare tribunalului clarat din nou că se pronunţă lansarea unei rachete avînd pe
cii din oraşul Vulcan s-au adu te şi drepturi omeneşti. De a- sute de mii de cetăţeni francezi militar „compromite în mod ire pentru convocarea unei confe bord un om“. Ziarul scrie că, Ziarul .„Gazetta del Popoîo”
nat în ziua de 8 iulie în sala ceea, noi minerii cerem ou in împotriva procesului în care a mediabil Grecia“. rinţe la nivel înalt. după părerea cercurilor ştiinţi din Torino scrie: „Lansarea ra
Clubului sindicatului minier în- sistenţă punerea în libertate a fost. implicat Manolis Glezos, e- chetei cosmice sovietice, ca şi
tr-un miting în cadrul căruia lui Manolis Glezos, care a lup roul naţional al Greciei, O mare Arhiepiscopul Teokfitos ai A- Schiţînd problemele care ar fice internaţionale, o asemenea toate lansările precedente, pre
au cerut cu hotărîre ca viaţa tat şi luptă pentru aceleaşi ide delegaţie a Federaţiei sindicate tenei şi al întregii Grecii deza putea fi discutate în cadrul u- lansare ar putea fi efectuată în- cum şi acelea care, fără îndo
lui Manolis Glezos să fie sal aluri“. lor metalurgiştilor, care face probă faptul că procesul fui Gle nei astfel de conferinţe, primul tr-un viitor apropiat, deoarece ială, vor urmă, au drept scop*
vată. Ei şi-au manifestat indig parte din Confederaţia Generală zos este judecat de un tribunal ministru Macmillan a subliniat oamenii de ştiinţă sovietici au efectuarea unor cercetări în do
narea în legătură cu planurile A luat apoi cuvîntul ingine a Muncii, a vizitat la 7 iulie am militar. că -în cadrul acestor discuţii ar adunat multe din datele nece meniul nu numai al influenţei
autorităţilor greceşti care-1 ju rul miner Petru Stoica, care a basada greacă din Paris şi a putea fi luată, printre altele, în sare.
decă pe nedrept în prezent pe spus printre altele: „Lovind în transmis ambasadorului cererea împotriva acestui fapt s-au discuţie problema Berlinului şi vitezelor mari în momentul lan
înflăcăratul patriot grec la tri Glezos, guvernul grec loveşte de a fi pus în libertate patriotul pronunţat de asemenea deputaţii problema interzicerii experienţe Ziarul „Unita“ scrie că ra
bunalul militar din Atena. în interesele naţionale ale popo grec. liberali Kotoris, Baroţiz, Indzes lor nucleare, probleme asupra cheta cu cele trei animale de sării rachetei şi al stării de im
rului grec şi a patrioţilor săi“. şi alţii. cărora s-ar putea lua unele ho- experienţă şi aparate ştiinţifice,
Luînd cuvîntul, minerul Mik- Mii de telegrame, scrisori şi tărîri. Aceasta, a declarat Mac în greutate de peste două tone, ponderabilitate, ci şi în domeniul
loş Laurenţiu a spus: „Mulţi de Participanţii la miting au mesaje de protest adresate pe nu MOSCOVA 9 (Agerpres). — millan, „ar reprezenta un prim croieşte calea primei nave cos
scandat apoi numele tui Glezos mele primului ministru al Gre TASS anunţă: La protestul mili pas, urmînd ca ulterior să se eficacităţii aparatelor de pro
aici am fost de faţă la luptele şi au cerut punerea lui în liber ciei, sosesc zilnic la ambasada oanelor de oameni din lumea în treacă la rezolvarea altor „mari mice.
tate. greacă din Paris. treagă împotriva procesului ile probleme“. tecţie împotriva radiaţiilor cos
¦minerilor din Lupeni în 1929 şi gal intentat patriotului grec Ma
La' sfîrşitul mitingului s-a a- In ,,1‘Humanité" este publicat nolis Glezos şi-au alăturat vo Vorbind despre conferinţa mi mice“.
nu vom uita niciodată acele un articol semnat de Raymond cea for oamenii de ştiinţă din niştrilor de Externe de la Ge
doptat o telegramă ce a fost Guyot, membru în Biroul Poli diferite ţări care lucrează la fo neva, Macmillan a declarat că Mcrârlle conferinţei :
timpuri şi pe cei mai buni lup tic al C.C. al Partidului Comu losirea paşnică a energiei ato nu a sperat niciodată că întîl- mternaflmale pentru radiaţiile
trimisă ambasadei Greciei din nist Francez, intitulat „Este pre mului în cadrul Institutului unit nirea miniştrilor de Externe de
tători ai poporului nostru mun ţioasă fiecare clipă 1“. de cercetări nucleare din oraşul la Geneva va rezolva toate pro cosmice de la floscova
Bucureşti. Dubna de fîngă Moscova. In blemele, dar, a spus Macmillan,
citor.. Nu vom uita niciodată tre Partidul nostru, scrie Guyot, tr-o telegramă trimisă la 8 iu el continuă să spere că această MOSCOVA 9 (Agerpres). —1 subliniat că şi oamenii de ştiin
solidar cu clasa muncitoare şi cu lie regelui Greciei, oamenii de întîÎnire va îndrepta problemele
cutul.de luptă al Văii Jiului, democraţia din Grecia, îşi ală ştiinţă îşi exprimă speranţa că către un făgaş bine determinat, TASS a n u n ţă : Şedinţa plenară ţă japonezi studiază această
tură protestul său protestelor din el va folosi întreaga sa influen în aşa fel îneît punctele asupra
cînd minerii au căzut vitejeşte, lumea întreagă. ţă pentru a preîntîmpina primej cărora nu s-a căzut de acord să din 8 iulie a conferinţei inter problemă.
dia de moarte care planează a- poată fi prezentate spre exami
' : ' •'r N. ROVENŢA Să salvăm viaţa eroului de pc supra lui Manolis Glezos şi va nare şefilor de guverne. naţionale pentru radiaţiile cos Fizicianul Bruno Rossi, a vor
corespondent Acropole ! pune în libertate pe eroul naţio
nal al Greciei. -O — mice a fost consacrată cercetă bit la conferinţă despre seria
ATENA 9 (Agerpres).— Mun rilor în domeniul marilor averse de experienţe efectuate la alti
In raionul Hafeg citorii şi funcţionarii, meseriaşii ROMA 9 (Agerpres). — La Conferinfa de constituire atmosferice de raze cosmice, a- tudini diferite cu ajutorul unor
şi comercianţii din Grecia adre ambasada Greciei din Italia con
Zilele trecute în raionul Haţeg au zav, Dumitru Stingi şi Sinlta Babo- sează regelui, guvernului, comi tinuă să sosească telegrame în a Federaţiei generate a dică a jerbelor de particule cu instalaţii care permit cercetarea
avut loe numeroase mitinguri de pro ne la mitingul de protest organizat în tetului pentru apărarea lui Gle care se protestează împotriva energie înaltă care apar în ur averselor atmosferice de raze
test în care cetăţenii au cerut elibe cadrul întreprinderii „Ceramica“ din zos precum şi organelor de pre judecării lui Glezos de către un sindicatelor din Irak ina ciocnirii particulelor cosmi cosmice de mare amploare. .
rarea lui Manolis Glezos. Cei peste Baru Mare au cerut imediata punere să sute de telegrame în care cer tribunaf militar. ce primare cu nucleele atomice
,1.000 de. participanţi şi-au exprimat în libertate a lui Manolis Glezos şi ca eroul naţional Manolis Gle BAGDAD 9 (Agerpres). —- din atmosferă. Experienţele efectuate de sa
cu această ocazie indignarea faţă de a celorlalţi democraţi întemniţaţi in zos să fie pus în libertate. Un numeros grup de oameni La 8 iulie s-a deschis la Bag vanţii sovietici, au arătat în re
.actele samavolnice şi provocatoare ale închisorile din Grecia. de cultură italieni au adresai dad conferinţa de constituire a Aparatele folosite în ultimii feratele lor Gheorghi Zaţepin şi
reacţiunii din Grecia, care vrea să Uniunea ziariştilor din Atena guvernului grec o telegramă în Federaţiei, generale a sindica ani au permis să- se obţină nu Grigori Kaistirnsen, urmăresc
înăbuşe cu ajutorul tribunalelor mi In cadrul mitingurilor au fost adop protestează împotriva aplicării apărarea eroului antifascist Ma telor din Irak, care va dura meroase date cu privire la acest
litar* glasul unui mare erou, repre tate un număr de 21 moţiuni de pro legii anticonstituţionale 375. nolis Glezos. două. zile. La conferinţă partici fenomen care prezintă o deo să stabilească interacţiunile nu
zentant de samă al mişcării democra test. De asemenea, pe adresa amba pă delegaţi din diferite regiuni sebită importanţă pentru rezol cleare care se petrec în marile
tice din Grecia. sadei Greciei din Bucureşti au fost ale Irakului, o delegaţie a Fe varea problemei originii raze averse atmosferice ale razelor
trimise un mare număr de scrisori in deraţiei Sindicale Mondiale, lor cosmice. cosmice.
Luind cuvîntul, mifncitorii llie Gro dividuale de protest. precum şi reprezentanţi ai unor
sindicate din ţările străine. Intre noile metode de cerceta O instalaţie complexă de
La I. A. R. T. - Deva re a averselor atmosferice de mari proporţii de care dispune
La deschiderea conferinţei a raze cosmice prezintă un deose Universitatea din Moscova a
rostit o amplă cuvîntare primul bit interes folosirea efectului lui permis oamenilor de ştiinţă so
ministru al Irakului, Kassem. Cerenkov. Despre lucrările sa vietici să-şi facă o idee mai
Solidarizîndii-se cu toţi oame Nicolae Petrişor, Stoia Amos, vanţilor sovietici în acest do precisă despre averse şi îndeo-.
nii cinstiţi din lumea întreagă, Ernest Kutlacec, şi-au exprimat
ieri, la ora prînzului, peste 150 îngrijorarea lor şi a tuturor lu Tribunalul militar din Atena meniu a vorbit Aleksandr Giu- sebi despre rolul proceselor nu
de lucrători, ¦funcţionari .oameni crătorilor întreprinderii faţă de a început procesul înscenat
ai muncii de la I.A.R.T. — pericolul care-1 ameninţă pe danov, doctor în ştiinţe fizico- cleare în formarea acestor a-
Deva s-au întrunit în cadrul ţi Manolis Glezos şi au protestat lui Manolis Glezos
nu; miting de protest pentru a-şi hotărît împotriva acţiunilor matematice. La conferinţă s-a verse. '
exprima indignarea lor legitimă duşmănoase ale guvernului Gre ATENA 9 (Agerpres). — La 9 iulie a început la Tribunalul
faţă de intenţia guvernului grec ciei împotriva democraţilor şi militar din Atena procesul in scenat eroului naţional n! po- Scurte ştiri • Scurte ştiri • Scurte ştiri
patrioţilor gréci. Kî áu cénit cu porului, .grec Manolis. .Glezos..şi altor . patrioţi greci. .acuznţi de
de a condamna la moarte pe toţii ca eroul naţional al Gre „spionaj- •în baza legii 375. -din timpul•¦•dictaturii - fasciste-a Ini VARŞOVIA. — După cum re pa de căldură, şi-a părăsit ca ţărilor africane care fac parte
ciei să fie pus imediat în liber Metaxas. latează agenţia PAP, în prezent
eroul naţional al Greciei, Mario- tate, să tie. stinsă acţiunea ju populaţia Varşoviei este' de' sele şi s-a refugiat în munţi. La din Comunitatea franceză.
diciară ilegală pornită împotriva Pentru apărarea lui Glezos au sosit în Grecia — şi sînt pre- 1.102.300 persoane.
lis. Glezos. lui Manolis Glezos. zenit în sala de judecată — nu meroşi jurişti din ţările occiden- Gordova temperatura era de 44: ATENA. — Presa din Atena
tale cu renume mondial. Prin tre martorii apărării se numără PARIS. — Corespondentul din
Mitingul a fost deschis de că Participanţii la acest miting 8 foşti miniştri greci, precum şi Ifi membri ai parlamentului grec. Madrid al agenţiei France Pres grade, iar în partea de nord a anunţă că în după-amiaza zilei
au adoptat o moţiune de protest Apărarea patrioţilor greci este asigurată de 20 avocaţi, printre se anunţă că în Spania bîntuie
tre inginerul Grişan, care a vor pe care au trimis-o guvernului care D. Papaspiru, fost ministru al Justiţiei. o căldură neobişnuită. La 7 iu ţării de 39 grade la umbră. de 6 iulie, trei indivizi „necu
Greciei. lie, în uneie oraşe din provincia
bit despre lupta ' eroică a lui Deferirea procesului lui Gle zos şi a celorlalţi patrioţi greci Sevilla, la umbră temperatura DJAKARTA. — Secretarul ca noscuţi“ au năvălit în camera
tribunalului militar pe baza unor acuzaţii false a stîrnit indigna- era de 49 grade. O parte din binetului pentru naţionalizarea directorului ziarului „Estia“,
Manolis Glezos. rea opiniei publice mondiale, care a cerut eliberarea eroului populaţia oraşelor, pentru a sca- întreprinderilor olandeze, a anun Kiru, l-au lovit de cîtevâ ori şi
Rînd pe rînd, cei care. au luat de Ia Acropole.
ţat la 8 iulie că guvernul indo au dispărut. Ziarul „Estia“, care
cuvîntul, printre care Mar ia Pe-
nezian a naţionalizat încă 40 este un ziar conservator, critica
treseu, secretara organizaţiei de întreprinderi şi firme comerciale vehement politica guvernului în
olandeze, precum şi filialele şi multe probleme. La 8 iulie toate
bază P.M.R., Victor Hăncilă,
.secţiile lor. ziarele din opoziţie au protestat
MOSCOVA. — In prezent a- împotriva acestei samavolnicii
vioanele „TU-104“ deservesc 33 poliţieneşti. Intr-o declaraţie pu
O mare animaţie domneşte în pe care ne-a făcut-o expoziţia de linii aeriene interne şi inter blicată de ziarul „Estia“ comite
aceste zile în „Piaţa Columb din este următoarea : Tot ceea ce am naţionale. tul administrativ aj partidului
văzut, toate aceste utilaje şt toa
A m erican ii despre E xpoziţiaNew York, din apropierea clă PARIS. — La Tananarive — EDA scrie: Cele două acţiuni
dirii „Cofiseum“ unde funcţio te aceste obiecte minunate nu capitala Madagascarului — şi-a simultane — judecarea lui Ma
început lucrările cea de-a IV-a nolis Glezos, directorul ziarului
nează grandioasa expoziţie a pot fi rezultatul unei munci îor- sesiune a comitetului executiv al
ţate, de rob, despre care tie-au Comunităţii franceze. Consiliul „Avghi“, şi atentatul terorist îm
so v ie tic ă de ia New Yorkrealizărilor Uniunii Sovietice. In potriva lui Kiru — directorul
fiecare dimineaţă, la orele 11 împuiat urechile“ — scrie S. îşi fine şedinţele sub preşedin ziarului „Estia“, dovedesc că e-
ţia lui De Gaulle, preşedintele xistă tendinţa de a înăbuşi li
porţile „Coliseum“-ului se des Vizitatorii urmăresc cu atenţie diaţi, iar ceilalţi sînt în perma nant al realizărilor Uniunii So Thompson. Franţei. La lucrările sesiunii par bertatea presei, de a înăbuşi
chid larg pentru miile de oa încordată cum execută maşina nenţă în pericol de a rărnîne fără vietice“. Dramaturgul de culoare „Totul este atît de grandios, ticipă miniştri ai Franţei'precum glasul poporului care luptă îm
meni care vin aici să viziteze sarcina complicată care îi este de lucru. Mulţi vizitatori se in Ted Word, a declarat: „Admira si şefii si membrii guvernelor potriva politicii guvernului.
standurile expoziţiei. In primele transmisă printr-o bandă magne teresează de asemenea cum este bil ! Admirabil!... Intr-un timp atît de neaşteptat şi atît de ui
zile de la 'deschidere, expoziţia tică. Oamenii zîmbesc voioşi cînd organizată protecţia muncii în scurt am văzut o lume nouă, şi mitor, incit sînt pur şi simplu SIAJBATA 11 IULIE 1959
sovietică de la New York a fost maistru! a scos piesa metalică întreprinderile sovietice. această lume depăşeşte orice uluită, — recunoaşte D. Cro-
vizitată de aproximativ 200.000 pe care maşina de frezat a tăiat imaginaţie“. Profesorul de istorie wer. Pentru ca să vezi totul tre Spectacole cinematografice ===^-
de. cetăţeni americani. cuvîntul „pace" în limba engleză. „Ne-a impresionat proiund ca Holland Roberts din San Fran buie să vii aici în fiecare zi“.
Imediat maistrul este asaltat cu litatea pieselor lucrate la aceste cisco, directorul Institutului ruso- „Sînt uimit, îneîntat şi cuprins DEVA: Frunze roşii; Al 41-lea ALBA Capcana lupilor: SEBEŞ: D-ale car
Printre vizitatori se alfa nu întrebări: Aveţi multe maşini de maşini“, — a Scris în cartea de american, a subliniat: „Tot ce de admiraţie! — 'scrie Charles IULIA: O cursă obişnuită: Zboa^, navalului i SIMERIA: Omul meu drag:
meroşi oameni veniţi din alte acest fel în uzinele sovietice? Un impresii un grup de ingineri ai este expus este bun, dar pentru Galnchen. Vă doresc succes în ră cocorii ; BRAD : Atingea : HUNE TE1UŞNoije aventuri ale motanului
oraşe ale S.U.A., mai propiatc muncitor sovietic poate să înveţe companiei „Cone Automatic Ma- a înţelege toate acestea trebuie faptele dv. îndrăzneţe!“.
sau mai depărtate de New York. într-un institut de învăţămînt su chinc and Gerald Machine“. să acorzi expoziţiei ccl puţin o DOARA: De partea cealaltă; ILIÂ: Căi încălţat; LONEA : Prima, zţ; ZLAT-
De acest lucru se poate convinge perior ? iar cînd maistrul expli „Maşinile prezentate la expoziţie, săptămînă. Intenţionăm să adu „Acum ştiu că aveţi dreptul să
oricine, răsfoind cărţile de im că amănunţit cum a tost rezol — scrie comerciantul american cem aici un mare grup de oa fiţi mîndri de ţara dv. — acea greşite : ORAŞTIE : Frunze roşii; Vi-, NA : .Vrăjitoarele-din Salem;. BARU
presii care se găsesc la dispozi vată această problemă în Uniu Boris Volinsky, — sînt într-a- meni din San Francisco. Nu ori sta este impresia vizitatoarei novaţi fără vina ; HAŢEG.:' Căi gre MARE: Pavel Korceaghin; APOLDU
ţia vizitatorilor în fiecare sec nea Sovietică, pe feţele multor devăr o revelaţie. In special ma cine poate să străbată 12.000 Feldmann. Salut din partea fe
ţie a expoziţiei. vizitatori se poate citi o expresie şina pentru tăierea inelelor co km. pentru a vedea o lume nouă, meilor muncitoare din America. şite) PETROŞANI: Favoritul 13J DE SUS: Femeia zilei;' CALAN: Mingea.
de^mirare: cînd s-a mai nuzit nice reprezintă o realizare uria dar mulţi pot veni aici pentru Vom aduce şi noi contribuţia la
„Salut din Chicago! — scrie ca unui muncitor să i se plă şă“. Tarsheman, editorul revis a-i arunca o privire“. lupta pentru pace“. Iar un vi m a .(0> !! o
un vizitator care semnează cu tească salariul în timpul pregă tei ştiinţifice „Product Hngine- zitator care semnează „un mun Programul l: 6,45 Jocuri populare ro- 22.30 La sfârşit de săptămînă, cînţec,
iniţialele G. L. — Expoziţia dw. tirii pentru intrarea într-o şcoa ering“ scrie: O expoziţie excep Vizitatorul Mike Saga li a scris citor american“, scrie: „Expozi niîneşti; 7,15 Cîntece de vacanţă; .9,00
este admirabilă. Din păcate nu lă medie tehnică sau institut ţională ! Este uimitoare varieta următoarele în cartea de impre ţia este toarte folositoare pentru joc. şi voie bună. , ,•
pot rărnîne aici cîteva zile. Să superior? Unul din vizitatori, uti sii a acestei secţii: „Pictura so poporul nostru. Sînt convins că Muzică distractivă; 10,00 Lucrări ale
se întărească prietenia noastră. tinăr de vreo 22 de ani, remarcă: tea exponatelor tehnice“, iar vietică este foarte interesantă şi vom trăi în pace. Mai sînt con tinerilor noştri compozitori; 10,30 Mu Programul II: 14,07; Muzică uşoară;
Vă doresc succes“. „Păcat că nu Cowperman, redactor la aceeaşi expresivă şi-ţi produce o adevă vins de asemenea că ideile so zică populară romînească; 11,03 ./Mu
toţi americanii au posibilitatea revistă, a apreciat expoziţia ca cialismului vor triumfa“. zică de estradă; 11,45 Note de drum 14.30 AJuzică populară romînească :
15.30 Cîntece scrise în cinstea festi
valurilor mondiale de tineret: 16,15
să vadă această minunată ex lucrez pe un şantier. Am vrut admirabilă şi bine organizată“. rată satisfacţie. Vă felicit din Rar se pot citi în cărţile de din R P. Mongolă, de H. Zincă; 12,30 AJuzică uşoară interpretată la orga;
poziţie“ — scrie Bil! O’Bennet să mă înscriu la un colegiu teh După părerea redactorului secţiei toată inim a!“ Un aJt vizitator, impresii şi cuvinte rău intenţio Cîntă Vlad Dionisie şi Dumitru Potoar-' 16.30 Din cîntecele şi dansurile popoa
din New Jersey. „Realizările po nic fără frecvenţă, dar trebuie să industriale a ziarului „Journal of care semnează „un pictor ame nate ale acelora cărora te stau că; 13,05 Concert de prînzi 15,(0 Mu relor; 17,35 Muzică uşoară sovietică:
zică uşoară? 15,35 Concert de muzică 19.30 Emisiune literară; 19.40 Muzică
porului sovietic produc o impre plătesc o taxă şcolară de (»00 de Comerce“, Sydney Fisher, „expo rican“, a scris următoarele; „Vă în gît expoziţia sovietică şi in din opere; 16,45 „Săptămînă muzicii din ?perete; 21,15".‘Muzică-' de dans;
mongole"; 17,25 Cu cântecul şi jocul 22.00 Muzică de dans; 23,46 .-'.îzfi'ă de
sie uriaşă“, — remarcă Marga- dolari. Dar eu nu am atiţia hani. ziţia dovedeşte că constructorii felicit pentru admirabilele reali teresul americanilor faţă de ea. dans.
reţ Bunatî din San Francisco. Un alt grup de vizitatori s-a sovietici de maşini creează ede zări în domeniul culturii. Expo Este demn de remarcat însă că de-a lungul Mureşului — montaj mu
BULETINE DE ŞTIRI: 5.00; 6.00;
O mare animaţie domneşte în adunat în faţa unui mic aparat mai noi modele de utilaje“. ziţia dv. este un nou pas pe ca aceste atacuri, puţin numeroase, zical; 18,00 Roza vânturilor; 18,30 Mu 7.00j 11.00; 13.00; 15.001 17,Ortj
secţia unde sînt prezentate cele p.entru controlul defectelor la bi Multe însemnări entuziaste se lea îmbunătăţirii înţelegerii din fa adresa expoziţiei se lovesc de zică uşoară de compozitori romînij 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (programul
l). 14,00; 16,00; 18-,00; 21,00; 23,00
mai- noi maşini-unehe sovietice. lele rulmenţilor. Mecanicul ex pot citi şi în cartea de impresii tre popoarele noastre“. riposta nimicitoare şi. plină de 19,05 Noi înregistrări de muzică popu (programul II). ...
Alături de muncitori vîrstnici, plică că această maşină înlocu din secţia consacrată culturii şi Majoritatea vizitatorilor expo duh chiar a altor americani. Ast lară romînească; 20,40 Muzică de dans“
aici pot fi văzuţi adolescenţi care ieşte munca a 15 muncitoare. artei poporului sovietic. ziţiei recunosc că ştiau foarte fel, unui vizitator nu i-a plăcut
fac abia primii paşi în viaţă. Ore Imediat vizitatorii pun o între Impărtăşindu-şi impresiile de puţine lucruri despre viaţa po că la expoziţie este prezentată
întregi ei nu se desprind de lîn- bare care desigur îi frătnîntă: la expoziţie, cunoscutul artist porului sovietic, că îşi formase prea multă tehnică. Aceasta, Timpul probabil în regiunea noastră
gă platforma pe care sînt pre Ce se întîmplă cu muncitorii a plastic american, Wilfiam Grop- ră o părere greşită despre ţara spune el,'este propagandă. „Ară-
zentate diferite maşini-tinelte, ur căror muncă- este înlocuită de per, a declarat următoarele: Sovietică. Soţii Suleimăn au taţi-ne mai bine caii dv. de mun-
măresc cu un deosebit interes maşini ? Această întrebare nu „Este o expoziţie admirabilă. ’ scris în cartea de impresii o în , că“, scrie el. Şi imediat unul din Peniru 10 iulie 1959, vreime frumoa- grade, iar noaplea coboară între 14
să ăi călduroasa, cu cerul variabil în
felul cum funcţionează maşinile. este întîmpiătoare. Muncitorii a- Am văzut multe lucruri în nu semnare scurtă, dar foarte eloc americani a scris: .„Arătaţi-i ?* grade. Vînt slab.
cursul zilei. Temperatura în ‘uşoară Pentru următoarele 3 zile vremi
..'.Un maistru sovietic a pus în merieani simt zilnic urmările me meroase ţări şi totuşi sînt uimit ventă: „începem să înţelegem că măgari, ii sînt rude“. „Adevărat!
creştere, ziua variază între 29 şi 35 fumoasă şi călduroasă şi uşor nesta-
Judtţiune o maşină de frezat canizării în S.U.A., din cauza de ceea ce am văzut aici,. Ex sîntenî foarte dezinformaţi“. O idee admirabilă“, — confirmă bilă la sfîrşitul perioadei.
verticală cu comandă - program. căreia mii dintre ei sînt .conce poziţia prezintă un tablou fasci „Cea' mai importantă impresie un aitiil. ,
Redacţia şl administraţia elajuînî str. 6 Marile nr,-9. Telefon: 183; 189i 75. Taxa plălită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale pl IR. nr. 236320 din 0 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică ,1 Mal" — Deva.