Page 38 - 1959-07

Pag. 2
Un sfii care cere osteneală,
dar care duce la rezultate
Cu vreo cîfiva ani în urmă, lucrurile
nu mergeau tocmai bine în raionul
Sebeş, in multe comune şi sate, munca
de partid şchiopăta. Activitatea comu­
niştilor se făcea prea puţin simţită.
Ca urmare, agricultura raio­
nului înainta pe calea socialistă într-
un ritm nepermis de lent, rămînînd în
urma altor raioane.
Dacă treci astăzi prin satele raio­
nului Sebeş, găseşti o situaţie cu mult
schimbată. Traducerea în viaţă a sar­
cinii trasată de Congresul al 11-lea al
partidului privind apropierea organe­
lor de partid de organizaţiile de bază
şi de membrii de partid, mai ales în
urma îmbunătăţirii structurii organiza­
torice a aparatului comitetului raional, spune. Adunările generale au început care o are întărirea legăturii dlrecto
a ridicat munca de partid pe o treaptă
mai înaltă, a îmbogăţit-o cu noi me­
tode. Desfăşurîndu-şi cea mal mare
parte a activităţii lor în teren, secre­ zenţa tuturor membrilor. Preocuparea gii munci de partid. Acum nu există
tarii şi ceilalţi membri ai biroului ţin pentru întărirea şi lărgirea rîndurilor plenară a unui comitet comunal la
acum o legătură nemijlocită cu instruc­
torii teritoriali, cu comitetele comuna­ venit. Pe lîngă fiecare organizaţie au al biroului raional de partid.
le, cu organizaţiile de bază şi cu masa
largă a membrilor de partid.
Dar, să dăm cuvîntul faptelor.
Comitetul comunal de partid din Ro­
şia de Secaş a existat o bună bucată
de vreme mai mult formal. Viaţa de
partid era abia perceptibilă. Adunările
organizaţiilor de bază care aparţineau
de acest comitet nu se ţineau cu luni­
le, Despre necesitatea colectivizării a-
griculturii se vorbea în comună doar
cînd şi cînd.
Sezisîndu-se de această situaţie bi­
roul comitetului raional de partid a dat bază din Roşia de Secaş au fost lăsate găţirea conţinutului muncii politice ?e
organizaţiilor de partid din comună un
ajutor concret în lichidarea stării de
lucruri existente. Din însărcinarea bi­
roului, doi secretari ai comitetului —
tovarăşii losif Krisboi şi Ion Stînea —
s-au deplasat la începutul acestui an în ganizaţii. In primăvara acestui an în Munca politică de masă este acummai
Roşia de Secaş pentru a analiza ia
faţa locului activitatea de partid, de
stat şi economică şi pentru a da un a-
jutor concret la îndreptarea situaţiei.
N-a fost prea greu pentru cei doi
secretari ai comitetului raional să des­ şi o parte din membrii întovărăşirii.
copere cauzele slabei activităţi de par­
tid din comună. Birourile organizaţi­
ilor de bază nu-şi cunoşteau îndatori­
rile, nu ştiau să se orienteze pentru
a antrena membrii de partid la o ac­
tivitate concretă, legată de viaţa co­
munei. Cei mai mulţi dintre membrii
şi candidaţii de partid nu aveau nici
un fel de sarcini. Agitatorii, de aseme­
nea. De altfel, aceştia nu erau instru­
iţi cu lunile, nu se interesa nimeni de
soarta lor. In comună nu exista nici
o lozincă. In condiţiile unei atît de
slabe activităţi politice, mergea prost
şi întovărăşirea din comună. Pămîn-
tul se lucra individual. întovărăşirea
cumpărase primăvara un număr de oi
cu împrumut de la stat, pe care toam­
na le-a împărţit diferiţilor membri în
loc să dezvolte fondul de bază.
Cei doi secretari ai comitetului ra­
ional au muncit direct cu organizaţiile
de bază, cu membrii de partid. Biro­
urile organizaţiilor de bază au fost în­ activitatea gospodăriei. S-a întărit dis­ şiri agricole şi zootehnice, cuprinzînd
drumate cum să pregătească şi să ţină
OOOaCXXXXXXX>OQOOCoCCCOCCCQOOOOOtXCCCGQOCCOOQ«OOOOaoX«:XXXXX^^
i /% C I U K S I U n i I L E P E P B t f e Ă H K E P I N CTJftliiRl
De ce există muncitori retraşi?
Munca de popularizare a ho-
tărîrii cu privire la îmbunătăţi­
rea învăţămîntului seral şi fără
frecvenţă de cultură generală şi
superior, a dat rezultate bune
la Gugir. Gele două comisii au se­
lecţionat pînă acum, dintre mun­
citorii direct productivi, peste
¦130 de candidaţi la examenul de
admitere îri clasa VUI-a. Marea
majoritate a acestora sînt ab­
solvenţi ai şcolilor profesionale,
cu stagiu în producţie de peste
1 an. Printre cei selecţionaţi,
aproximativ 20, sînt însă absol­
venţi ai şcolilor elementare de
7 ani. Pentru aceştia din urmă,
şcoala medie serală din locali­
tate, în colaborare cu conduce­
rile şi sub îndrumarea co­
mitetelor de partid respec­
tive, au oragnizat cursuri
de pregătire în vederea exame­
nelor de admitere. Cursurile au
început la data prevăzută în
instrucţiunile Ministerului învă­
ţă urnitului şi Culturii şi vor du­
ra pînă aproape de examene.
Trebuie arătat, că pentru a se
asigura o bună pregătire a ele­
vilor muncitori, la predarea lec­
ţiilor au fost selecţionaţi cei
mai buni profesori ai şcolii me­
dii serale, precum şi ingineri din
localitate. Faptul că alegerea pro­
fesorilor s-a făcut bine, ni-1 con­
firmă rezultatele de pînă acum
de la aceste cursuri. Numeroşi
muncitori îşi însuşesc repede şi
temeinic cunoştinţe de matema­
tică, limbă romînă, fizică, desen
tehnic. Bunăoară, muncitorul Si-
DRUMUB ŞUGTAETSMUEU1 Nr. 1415
VIAŢA DE PARTID NOTA
' Apă cu impurităţi NECAZUL UNUI ..SPIC
99*
) In unele cartiere ale Gu-
girului, mai ales în colo­ O clădire nouă, frumoasă, sfatului popular, Fă-mi te reg Văzîndu-l atît de amărîf, nil
nia ¦muncitorească, se în- îţi atrage atenţia fără să vrei. un serviciu... poţi să nu îndeplineşti rugămin­
adunările generale, cum să orienteze să asigure activizarea tuturor membri- tîmplă adesea ca apa ce O tablă, fixată deasupra uşii de tea „Spicului". Aşa că pleci în
vine pe conductele blocu­ intrare, te informează că acolo Te oferi îndată, dat fiind sta­ căutarea tov. Mozeş. Nu-1 gă­
activitatea comuniştilor spre cele mai lor organizaţiei şl orlentîndu-i activi­ rilor să conţină ţel de fel este sediul sfatului popular al rea gravă a „Spicului“. seşti însă şi intri la sfatul popu­
de impurităţi. Aşa cum es­ comunei. Te îndrepţi într-aeolo lar. Aici, spui tot păsul „Spicu­
arzătoare probleme ale comunei. S-a tatea spre problemele cele mai impor­ te şi normal, locatarii nu şi dai să intri. Gazeta de pe­ — Ştii ce ? continuă el pe a- lui“, tovarăşului lacob Vlăiconi,
pot consuma astfel de rete „Spicul“ însă îţi face par­ celaşi ton rugător. Du-te pînă preşedintele comitetului execu­
trecut apoi la Instruirea agitatorilor. tante. La Ohaba n-a luat încă fiinţă apă. că cu mîna să te apropii. „Spi­ la tovarăşul Francisc Mozeş, tiv.
întreprinderea I.G.O. din cul“ este organ al organizaţiei secretarul organizaţiei de bază,
Primele instructaje le-au făcut chiar o gospodărie colectivă. Peste 200 fa­ Cugir ar trebui să acorde de bază P.M.R. din Sîntămăria şi spune-i să vină cît mai re­ —1 De, zice el, se mai întîm­
mai mult interes filtrării Orlea. Nu-i prea arătos, dar pede la mine. Spune-i că „Spi­ plă. Dar vom lua măsuri. Te
secretarii comitetului raional. Organi­ milii de ţărani muncitori şi-au înain­ şi dezinfectării apei, pen­ vorba ceea, contează mai mult cului“ îi este ruşine să stea în asigur...
tru a nu pune în pericol conţinutul decît forma. Şi cum văzul tuturor cu un singur ar­
zaţia de bază din întovărăşire a fostj tat însă cererile. sănătatea oamenilor mun­ „Spicul“ este oglinda satului, ticol şi acela de la 1 iunie. A- Pleci din Sîntămăria Orlea cu
cii din Cugir. cum, cînd toţi ţăranii din sat multe impresii frumoase. Dar
ajutată să-şi creeze un larg activ fără Din propria lor experienţă, Comitetul e„ste firesc să-i citeşti artico­ lucrează în plin pe cîmp, cînd necazul „Spicului“ nu te slăbeş­
L. ROMULUS lele, ca să afli noutăţile din lo­ va începe în eurînd secerişul, te o clipă. Şi te gîndeşti:
de partid. In felul acesta viaţa de par­ şi biroul raional de partid din Sebeş corespondent calitate. Numai că..........Spicul“ cînd se apropie ziua de 23 Au­
tid a fost ridicată pe picioare, cum s-ar s-au convins de marea însemnătate pe din Sîntămăria Orlea, deşi pe gust şi fiecare se străduieşte s-o — Gum să nu fie „Spicul“
Lipseşte indicatorul cîmp e bogat, aici, pe peretele întîmpine gu realizări cît mai supărat cînd de la 1 iunie şi pî­
clădirii sfatului popular comu­ frumoase, iar eu, oglinda satu­ nă azi 8 iulie, el n-a mai spus
să se ţină cu regularitate, avînd pre­ cu terenul pentru îmbunătăţirea Între­ La intersecţia străzilor nal, este destul de sărac. Un lui, mă perpelesc toată ziua la nimic nou locuitorilor din comu­
M. Eminescu şi Petb.fi singur bob, adică un singur ar­ soare cu un singur articol, îmi nă !...
Sdndor din Deva exista ticol. Te gîndeşti îngăduitor : un vine să intru în... perete!
odată o tablă indicatoare singur articol, face uneori cît P. GEORGEsLU
fiecărei organizaţii şi-a găsit locul cu­ care să nu participe un reprezentant ce avea menirea să-i ori­ zece. Aşa că începi să-l citeşti.
enteze pe şoferi în dru­ Titlul însă te lămureşte imediat.
fost create active fără de partid. S-a mul lor spre Simeria-Sebeş. Articolul datează de la 1 iunie.
trecut Ia instruirea regulată a agita­ Apropierea de comitetele comunale, De la o vreme încoace, a- La timpul său, el a fost bine
de birourile organizaţiilor de bază, de cest indicator lipseşte, şo­ venit. Acum însă, după atîta
torilor şi la îmbunătăţirea agitaţiei ferii, străini de oraşul De­ vreme, pare stingher, iar „Spi­
vizuale. Principalele eforturi ale comi­ masa membrilor de partid a demon­ va, sînt puşi în situaţia cului“ parcă îi este ruşine că
strat activiştilor de partid din raionul de a se avînta pe strada nu poate să vorbească despre
tetului comunal de partid şi ale orga­ Sebeş că obţinerea unor rezultate bune Buteanu, de unde trebuie alte lucruri actuale, importante.
nizaţiilor de bază s-au concentrat asu­ în domeniul economic depinde în mare apoi să facă cale-ntoarsă.
pra muncii de transformare socialistă Dezamăgit, dai să pleci, dar
a agriculturii. măsură de ridicarea nivelului muncii Pentru a se preîntîm- simţi că cineva te reţine. „Spi­
de propagandă şl agitaţie. De aceea, pina în viitor asemenea cul“ are o rugăm inte:
Au trecut mai multe luni de cînd co­ ei şi-au întărit preocupările pentru îm­ încurcături, Sfatul popular
al oraşului Deva, prin ş — Eu, vezi bine, sînt bătut
mitetul comunal şi organizaţiile de bunătăţirea organizării şi pentru îmbo­ secţia gospodării, este o- în cuie pe peretele acesta al
bligată să repună indica­
să meargă pe propriile picioare. Aju­ masă. Membrii biroului, activiştii din torul în locul amintit mai PUBLICITATE
torul direct dat de cei doi secretari ai | sus.
comitetului raional s-a resimţit puter­ aparat, instructorii teritoriali, secretarii
comitetelor comunale participă cu re­ „Privilegiaţii“...
nic şi se resimte şi acum în aceste or­ gularitate la instruirea agitatorilor.
Este cunoscut faptul că,
comună a luat fiinţă o gospodărie a- strîns legată de sarcinile concrete ale mai ales duminica, locui­ uniunea m m m a cooperativelor
gricolă colectivă cu 111 familii şi 268 torii oraşului Deva iau cu
hectare. Primii care au înaintat cererile, fiecărui sat şl ale fiecărei unităţi so­ asalt chioşcurile cu ziare. OE CONSUM SEBEŞ
cialiste din agricultură. Acesta e un fapt pozitiv
au fost membrii şi candidaţii de partid , ce trebuie reliefat. Râu
fn întreaga activitate a organizaţiiloi este însă că la unele Vinde prin um&ăfiie safe:
chioşcuri, şi mai ales la
Întovărăşirea s-a dezvoltat şi ea, cu- de partid din raionul Sebeş de o marş acela din Piaţa Unirii, o El im p r im e u r i de v a ră , ţe s ă tu r i de bumbac,
prinzînd aproape tot restul satului. însemnătate s-a dovedit activul fără de bună parte din reviste şi¦
Cazul de Ia Roşia de Secaş este un partid. In prezent majoritatea organi­ ziare se pun deoparte pen­ lină şi m ătase
exemplu luat mai mult la întîmplare zaţiilor de bază au în jurul lor un larg tru anumiţi privilegiaţi,
activ format din rîndul celor mai îna­ B încălţăm inte uşoară de vară
din numeroasele exemple de acest fel intaţi muncitori şl ţărani muncitori aşa cum s-a întîmplat şi E articole de parfum erie
existente în raion. Merită să mai cităm în ziua de 5 iulie a. c., SU a r tic o le de m a r o c h in ă r ie
nemembri de partid. cînd un stoc din revista
însă citeva. „Magazin" a fost rezervat
La Dobîrca situaţia era asemănătoa­ Despre importanţa apropierii organe- pentru salariaţii de la te­
re cu cea existentă înainte la Roşia de lor de partid de verigile de jos vor­ lefoane. De asemenea, desface un bogaf
Secaş. Activitatea de partid era slabă, besc în mod concludent rezultatele ob­ sortiment de:
munca în gospodăria agricolă colecti­ ţinute în raionul Sebeş în transforma­ Ce are de spus în a-
vă nesatisfăcătoare. Secretarul comi­ rea socialistă a agriculturii, mai ales ceastă problemă centrul de A o n o s p o ft B produse zaharoase
tetului raional, tovarăşul Nicolae Ure­ în ultima vreme cînd munca s-a îm- difuzare a presei ? B paste făinoase
che, împreună cu doi instructori ai co­ bunătăţit simţitor în direcţia aceasta. Incepînd cu concursul El d i f e r i t e c o n se rv e
mitetului raional au primit sarcina de Sectorul socialist-cooperatist cuprinde lOAN HENŢIU Pronosport nr. 28, etapa ? lichioruri fin e
a se ocupa îndeaproape de această co­ în prezent 54,5% din suprafaţa coope- corespondent din 12 iulie 1959, se atri­
mună pînă la îndreptarea situaţiei. Re­ rativizabilă a raionului, faţă de 34% buie premii speciale pentru
zultatele s-au văzut şi aici. Munca de cît era la sfîrşitul lunii decembrie 1958. variantele cu 9 rezultate şi
partid în gospodărie s-a îmbunătăţit. In raion există în prezent 20 gospo­ „O" rezultate, după cum
Odată cu aceasta s-a îmbunătăţit şi dării agricole colective şi 60 întovără­ urmează:
ciplina, a crescut simţul de răspundere un număr de 14.538 familii cu peste — La concursurile la
şi dragostea., faţă de avutul obştesc 33.000 hectare. care ies variante cu 12, 11
şi 10 rezultate, în afara a-
Lucrările agricole sînt la zl. Exem­ După cum se vede desfăşurarea unei cestor premii se alocă din-
tr-un fond special pentru
plul bun al colectiviştilor a întărit în­ activităţi mal strîns legate de teren, premiul IV, suma de 70.000
lei, care se atribuie vari­
crederea restului de ţărani muncitori mal apropiate de organizaţiile de bază antelor cu '9 rezultate.
din sat, în sectorul socialist al agri­ pretinde cu ceva mai multă osteneală. — La „0“ rezultate, se
culturii. Comuna Dobîrca este în pre­ Rezultatele obţinute răsplătesc însă în­ acordă prin extragere din
zent complect colectivizată. zecit această osteneală. Şl pentru un urnă un premiu de 10.000
activist de partid nu există satisfacţie lei, un premiu de 5.000 Iei,
Iată un alt exemplu. La Ohaba acti­ un premiu de 3.000 lei şi
vitatea de partid era slabă. Biroul co­ 50 premii constînd din 25
bilete a cîte 2 focuri pentru
mitetului raional de partid a trimis a- mal mare decît aceea de a vedea cum concediul de odihnă.
colo doi activişti cu experienţă: pe to­ munca politică şi organizatorică dusă Avantajele fiind multiple,
nu uitaţi să depuneţi cît mai
varăşul Ion Opincaru, instructor cu de el în mijlocul masei membrilor de multe variante!
problemele de propagandă şi pe tov partid şi a celor fără de partid dă
Gheorghe Rău, instructor teritorial. Ei roade care se concretizează în succese!?
au dat biroului organizaţiei de bază
un sprijin practic, concret, îndrumîn- obţinute pe calea construirii socialis­
du-1 să folosească metode eficiente care mului. , m. C.
PRODUCĂTORI -
CRESCĂTORI
DE ANIM ALE
Oficiile raionale de achi­
ziţii şi contractări de ani­
male — O.R.A.C.A. — a-
nunţă gospodăriile agrico­
mion Crăciun, este apreciat ca fi­ renunţat de a mai urma cursu­ dar apoi le-a abandonat. Ce se le colective şi cooperative­
ind unul dintre cei mai buni e- rile de pregătire şi deci şi şcoa­ întîmplă cu Gh. Vasilca? Acest
levi ai acestui curs. Asemenea la medie serală. Gheorghe Va* lucru trebuie să preocupe mai le agricole de producţie, în­
apreciere se poate da şi tineri­ silea şi Ioan Roşea, amîndoi de mult organizaţia de partid din
lor muncitori Constantin Apă- la U.M.G., sînt consideraţi re: sectorul unde lucrează el. tovărăşirile agricole şi zoo­
văloaie, Mihai Moraru, Sandu traşi, iar Gheorghe Hîrbea, de
Cristea, toţi de la uzina meta­ la aceeaşi uzină, are multe ab­ Hotărîrea G.G. al P.M.R. şi a tehnice, că pot primi de la
lurgică, Ioari G'ruian şi altora. senţe. In aceste cazuri, conside­ Consiliului de Miniştri al R.P.R.
Aceştia, pe lîngă faptul că au răm că atitudinea comisiei de cu privire la îmbunătăţirea în­ O.R.A.C.A. tineret bovin
o frecvenţă regulată, îşi însu­ selecţionare şi a cadrelor didac­ văţămîntului seral şi fără frec­
şesc cunoştinţe bogate şi cu tice, care predau la aceste venţă, stabileşte sarcini concrete bun pentru reproducţie şi
siguranţă Că la examenul de cursuri, nu este cea mai potri­ atît în ce priveşte selecţionarea
admitere se vor prezenta bine vită. S-ar putea ca Gheorghe elevilor muncitori cît şi grija muncă, predînd în schimb,
pregătiţi. Vasilca şi Ioan Roşea, să ti a- pe care trebuie să o aibă orga­
vut anumite necazuri de mo­ nele de partid, de sindicat şi imediat sau în termen, ori­
In privinţa frecvenţei la ment, care însă i-au copleşit şi U.T.M., conducerile întreprinde­
cursuri, tov. director al şcolii din această cauză să ti renun­ rilor şi cadrele didactice, faţă ce animale admise la sacri­
medii serale spunea că întot­ ţat atît de uşor la pregătirea de frecvenţa la cursuri a aces­
deauna sala de clasă este plină. pentru examenul de admitere în tora. Considerăm că este nece­ ficare, cu excepţia cailor.
Aceasta, pentru că sînt mulţi şcoala medie serală. Datoria co­ sar ca cei în drept că analizeze
tineri muncitori care nu sînt în­ misiei de selecţionare, a organe­ aceste cazuri de retragere de la Producătorii cu gospodă­
scrişi la cursuri tiind absolvenţi lor de partid, U.T.M. şi sindi­ cursurile de pregătire, precum şi
ai şcolilor profesionale, dar ca­ cat, este aceea de a sta de vor­ cazurile de absenţe repetate, să rii individuale pot primi a-
re asistă regulat la predarea lec­ bă cu ei, de a le arăta impor­ stabilească cauzele şi să ia mă­
ţiilor, dorind să-şi reîmprospă­ tanţa studiului pentru ridicarea suri de îndreptare a situaţiei. nimale tinere de prăsi Ia la
teze cunoştinţele. Este un fapt calificării profesionale şi grija Este păcat ca unii dintre mun­
cît se poate de lăudabil. De a- deosebită pe care o poartă par­ citorii selecţionaţi, muncitori schimb imediat, predînd a-
semenea, este lăudabil şi fap­ tidul pentru instruirea şi educa­ buni şi cu perspectivă de dez­
tul că profesorii dau şi acestora rea oamenilor muncii la un înalt voltare, să renunţe la şcoala nimale bătrîne, bune de sa­
aceeaşi atenţie. nivel de cunoştinţe generale şi medie serală, şcoală în care pot
de conştiinţă muncitorească. Tre­ să-şi ridice nivelul de cunoştin­ crificare. >
Tot tov. director al şcolii me­ buie să li se arate acestor elevi ţe şi să devină cît mai folositori
dii serale, a mai spus însă un muncitori, că a urma cursurile procesului de producţie. Schimbul de tineret bo- r
lucru. Deşi sala este întotdea­ şcolii medii serale este o ches­
tiune de cinste şi încredere. Prin readucerea la cursuri a vin, bun de reproducţie, >
una plină, sînt totuşi unii mun­ Gheorghe Vasilca a mai fost acelora „retraşi“, prin îmbună­
înscris şi anul trecut la şcoala tăţirea frecvenţei celor care ab­ vaci gestante sau ovine ţ
citori care absentează de la medie serală, a urmat două tri­ sentează, cursurile de pregătire
mestre, a obţinut note destul de de la Gugir, vor putea promova etc., se va face la echiva- L
cursuri. Adică, sînt unii dintre bune, dar apoi, din Gine ştie ce pentru examenele de admitere
motive, s-a retras. Anul acesta în clasa VlII-a a şcolii medii lenţe avantajoase de greu­
cei înscrişi care au obligaţia de ei şi-a manifestat din nou dorin­ serale tot mai mulţi muncitori
ţa de a da examenul de admi­ destoinici. Aceasta va fi atît în tate şi calitate.
a frecventa aceste cursuri, dar tere în clasa VlII-a. A urmat cî- folosul elevilor muncitori cît şi
în folosul muncii productive. La efectuarea schimbului,
totuşi din anumite motive ab­ teva zile cursurile de pregătire,
GH. PAVEL producătorii pot primi un
sentează. In medie, dintre ele­
număr mai mare de ani­
vii muncitori înscrişi la cursuri,
male, faţă de numărul ani­
15 frecventează în mod regulat.
malelor predate, în raport
Ce se întîmplă însă cu ceilalţi
cinci ? Unii dintre aceştia au cu greutatea şi calitatea
lor.
Gospodăriile agricole co­
lective şi cooperativele a-
gricole de producţie pot
cumpăra la preţuri avanta­
joase tineret bovin femei
bun de prăsilă.
Pentru efectuarea schim­
bului, recondiţionării şi
cumpărării de animale, a-
dresaţi-vă Ia sediul oficii­
lor raionale de achiziţii şi
contractări de animale —
O.R.A.C.A.
Pentru operaţiunile de
schimb şi recondiţionare nu ^
se percep impozite sau taxe. >
/VS/S/VN/W . „N/N/VN/VNA/N/VN/N/S/