Page 4 - 1959-07

PROLETARI D W TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA t
V"
i iesc prin contribuţia voluntară
i. ... •
Anul XI Nr. 1407
- ... • 'ii' *
3-ii eím tta S ile i de 23 cÂu§.u&i
$i a Zilei
Aproape 3.500 Pregătiri intense la Uricani
tone minereu pesf e
' •?planul sem estrial
' în lunile care s-au scurs de
la începutul anului, minerii din
Gheţar au muncit cu multă în­
$ sufleţire. Ei s-au străduit să dea
siderurgiştilor hunedoreni canti­
ÎE tăţi sporite de minereu, acordîn-
du-le astfel un ajutor preţios în
întrecerea cu reşiţenii. In ulti­
mul timp însă, şi-au intensificat
eforturile. Aceasta, pentru a în-
tîmpina cu cele mai frumoase
realizări Ziua minerului şi cea
de a 15-a aniversare a eliberă­
rii patriei noastre.
In acest scop, au fost luate
o seamă de măsuri tehnico-or-
ganizatorice menite să ducă la
îmbunătăţirea procesului de pro­
ducţie. Totodată, întrecerea so­
cialistă a fost ridicată pe o
treaptă superioa\n. Drept urma­
re, cantitatea de minereu extras
peste plan de la începutul anu­
lui şi pînă ta 1 iulie se ridică
la 3.452 tone, dintre care, 903
tone au fost extrase numai în
luna iunie.
3' Un aport preţios ta obţinerea Colectivul Industriei Ceramica Baru procente, iar preţul de cost a fost re­
acestor realizări t-a adus colec­
tivul raionului 11 al minei. El
si-a depăşit planul de producţie
f# luna iunie cu 5,5 la sută. tid, conducerea întreprinderii, datorită
''finire fruntaşii întrecerii so- ‘bunei organizări a procesului de pro­ situat tovarăşii Vasile Necşu, loan Van-
l, .diste se numără, minerii loan
Malí, loan Bidiga, Aron Muntea-
!>•• si alţii.
%;cfic fruntaşA ducţiei globale pe luna expirată în pro­ tivul merită cuvinte de laudă.
ruF . „
Colectivul seep« construcţii rnetalice
tCie la Uzina de reparat utilaj minier
Rin Petroşani a Aţinut în primul 'se-'
mestru al anului frumoase realizări:
Aştfel, planul te producţie la piese
de schimb a fos' depăşit cu '5,67 la
sută, la vagonek de mină cu 9,50 la
sută, la stîlpi d< abataj, cu 63,64 la
sută, 1iar la griizi articulate cu 30
la sută. . ''
Printre cei căe s-au evidenţiat în
mod deosebit se numără tovărăşii Itt-
liu Toth, Gheorgle Barna, Teofil Chiş,
Alexandru Artz ş alţii, caic şi-au de­
păşit cu regularise normele, dînd tot-,
Mată produse de bună calitate,
r „Unirea“ — Veţel — s-au obţi­
.*• >—r PRANCISC ŞERBAN
r-*\ corespondent
Portul ărănilor muncitori clin Valea 'Jiului afrăge atenţia prin fru­
museţea şi măiestria cu care esle executat.
In fotofafia noastră poale fi văzut portul original din Cimpa, ra­
ionul Pelrojni.
Im portante
c o n s tru c ţii
din contribuţie
v o lu n ta ra
In raionul Haţeg se constru­ Vasile Procovan
lucrează ca frezor
a cetăţenilor un număr de 79 la U.R.U.M. Petro­
edificii social-culturale. Vor fi
construite nouă şcoli, 15 cămi­ şani. Prin buna
ne culturale, un dispensar, 11 organizare a mun­
poduri şi podeţe etc. Atenţia co­ cii reuşeşte să-şi
Joi 2 iulie 1959 4 pagini 20 bani mitetelor executive ale sfaturi­ depăşească lunar
lor populare este îndreptată spre norma cu 30—35
• .• . Colectivişti fruntaşi încasarea sumelor stabilite cu la sută, dînd în
cetăţenii în adunările populare. acelaşi timp lucru
Pînă acum au fost strînse im­ de bună calitate.
portante sume de bani cu ajuto­
rul cărora au fost începute mul­ lată-1 în clişeu
minerului din 0. A. C. „Iile te din construcţiile prevăzute. lucrînd la freza
cPSniilie'* - Oaâa RornM \ pentru roţile cu
Noile construcţii social-cultu- dinţii în spirală.
rale care se vor înălţa în viito­
rul apropiat în raionul nostru
vor contribui în mare măsură
la dezvoltarea activităţii de cul­
turalizare a maselor, la educa­
Ziua minerului se sărbătoreşte în acest an în condiţiile pregătirilor în
rea comunistă a oamenilor
muncii, la creşterea nivelului
vederea zilei de 23 August — cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei lor de trai.
noastre.
PETRICA UNGUR
Pentru a cinsti cum se cuvine luptele eroice ale minerilor din Lupeni, corespondent
comuniştii şi toţi oamenii muncii de la mina şi oraşul nou — Uricani se «Gisas-
pregătesc intens. Comitetul de partid al tninei a întocmit un plan de desfă­
şurare a pregătirilor în vederea Zilei minerului. Pentru succesul campaniei de vară
Comitetul de partid cheamă pe toţi minerii, inginerii şi tehnicienii să des­
făşoare larg întrecerea socialistă pentru realizarea ritmică a planului de pro­
ducţie, creşterea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost al cărbu­
nelui. Colectivul minei acordă o importanţă deosebită îndeplinirii sarcinii Colectiviştii participă cu însufleţire Sporesc canfifăfiîe
trasate de conferinţele regională şl raională de partid cu privire la creş­ la lucrările agricole de produse
terea productivităţii muncii pînă la 1.070 tone de cărbune pe post.
Pînă la Ziua minerului, în toate sectoarele productive vor Ii organizate c. Marţi dimineaţa, vişti şi colectivis dit a fi colectiviş­ contractate
săptămînal cîte o zi de producţie mărită. I colectiviştii din te, Numai în pa tii loan Lazăr, Au­
G.A.C. „Ogor nou" tru ore, ei au se relia Negoiescu, Pentru asigurarea fondului
Organizaţiile de bază, cu ajutorul organizaţiilor de masă, vor iniţia ac­ t Comunistul Simion Deac esie f Simeria Veche au cerat, manual, or loan Dărăbanţ, Le- central de produse agricole, co­
ţiuni largi de muncă obştească pentru întreţinerea locurilor de muncă, ame­ început secerişul zul de pe 3,5 ha nuţa Munteanu, lectiviştii din G.A.G. „7 No-
najarea incintei întreprinderii şi pentru curăţirea şi înfrumuseţarea oraşului ^ unul dintre cei mai harnici coiec- ^ orzului. La seceriş Printre cei mai Petru Ocolişan şi iembrie“-Hăşdat au contractat
nou. A început deja munca pentru crearea de noi zone verzi, întreţinerea ^ tivişti din brigada de eîmp. El a ] s-au prezentat pes­ harnici s-au dove­ alţii. cu statul, din recolta acestui
parcurilor şi amenajarea unor noi terenuri de sport. L adus o contribuţie de seamă la } an, 7.000 kg. grîu, 8.000 kg.
[ întreţinerea culturilor. Participînd 1 te 100 de colecti­ porumb etc. Intrucît culturile
Organizaţiile de partid acordă o atenţie deosebită îmbunătăţirii muncii L zi de zi la lucru, a realizat pînă 3 colectiviştilor au fost bine în­
în toate domeniile. Comitetele de întreprindere şi U.T.M. vor întreprinde ac- t în prezent peste 100 zile-muncă. j Dezmiriştesc terenurile de pe care orzul treţinute, recolta promite a fi
g ţiuni de îmbunătăţire a muncii culturale şi sportive de masă. De acum şi pînă ^ Lucrările efectúale de el sînt j a fost recoltat ¦mult mai mare decît cea pre­
la Ziua minerului vor fi organizate conferinţe de popularizare largă a mă- văzută în planul de producţie.
® reţelor realizări obţinute de poporul nostru, sub conducerea partidului. în In urmă cu cîteva zile s-a şul orzului cît şi dezmirişti- La grîu de pildă, s-a prevăzut
® cei 15 ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist. început seceratul orzului şi în tul terenului respectiv. Lucră­ obţinerea a 1.600 kg. boabe la
© La 8 şi 9 august, cînd se va sărbători Ziua minerului, în Uricani, ha., însă, după un calGul pre­
§ ca şi în toate localităţile Văii Jiului, vor avea loc adunări festive, programe comuna Hărău. Organizaţiile rile de recoltare a orzului şi
® artistice, manifestări sportive şi serbări cîmpeneşti intrate în tradiţia minerilor.
Meritul este al întregului colectiv de partid şi sfatul popular co­ dezmiriştire a terenurilor sînt liminar, în medie la ha., se vor
munal au îndrumat pe colecti­ pe terminate şi în G.A.G. din obţine; cca. 2.000 kg. grîu. De
viştii şi ţăranii muncitori cu Hărău. aceea, zilele trecute, gospodă­
gospodării individuale să dez- ria colectivă din Hăşdat a con­
miriştească terenurile de pe De asemenea, ţăranii munci­ tractat cu statul suplimentar,
Mare, antrenat înfr-o însufleţită în­ dus cu 1,42 la sută faţă de planificat. care orzul a fost recoltat. Aşa tori cu gospodării individuale încă 8.500 kg. grîu şi 3.000 kg.
trecere, a încheiat luna iunie cu re­ La sortimentul principal, cărămizi re­ din Hărău au secerat orzul de porumb.
zultate deosebite. fractare, planul fizic a fost îndeplinit
Sub îndrumarea organizaţiei de par­ în proporţie de 101 la sută.
In fruntea întrecerii socialiste s-au se face că harnicii colectivişti pe trei hectare. Din această su­ La G.A.S. Mintia a
din G.A.G. „Bîrsăiărta“*Bîrsău, prafaţă s-a dezmiriştit pînă a-
ducţie şi a aprovizionării locurilor de cea, Nicolae Popa, Maria Bozeanu, au terminat la 30 iunie seceri­ cum aproape 2 ha. început freierişul
muncă cu cele necesare Ia timp şi în Maria Ţein, Sineta Babone, loan Ar-
cantităţi suficiente, a putut raporta deleanu şi alţii. De fapt, întreg colec­ Secerişul este în toi La G.A.S. Mintia s-au secerat
îndeplinirea planului valoric al pro­ în zilele trecute 5 hectare culti­
Zilele trecute colectiviştii din de pe care orzul s-a secerat, a vate cu orz, iar la secţia Leşnic
porţie de 109,2 la sută. In acelaşi timp, IOAN SOLCOl G.A.C. „Drumul iui Lenin“ — fost şi dezmiriştită în numai cî­ recoltatul a început în ziua d?
productivitatea muncii a crescut cu 8 corespondent Ilia au constatat că orzul de pe teva ore de către o echipă de co­ 30 iunie, cu combina. Este de
cele 12 hectare ale gospodăriei lectivişti cu 7 atelaje. Din echi­ remarcat faptul că fa G.A.S.
^ tuat lucrări de bună calitate la 1 s-a copt. Pentru a nu se pierde pa amtintită fac parte colecti­ Mintia a început fa 1 iulie tre­
Cabinetul tehnic şi-a îmbunătăţii activitatea
nici un bob, ei au început se­
In decurs de numai trei luni b'uit la realizarea acestor remar­ [ întreţinerea culturilor. Este stimată ^ cerişul. In numai două zile s-a viştii Ionel Suciu, Partenie Moţ, ieratul recoltei de pe cele 5 hec­
la cabinetul tehnic al exploa­ cabile economii se numără to­ secerat orzul de pe 8 ha. In a-
tării miniere Aninoasa au lost varăşii Andrei Popp, loan Ni- [ şi apreciată de către toţi colecti- -j ceastă muncă s-au dovedit a ti Alexe Marian şi alţii. tare secerate anterior.
Înregistrate un număr de 15 colescu, Victor Butca, Vasile mai harnici comunistul Dănilă
inovaţii, ceea ce reprezintă cca. Rednic, Vasile Goteţ, Franc isc t viştii. Membrii gospodăriei agri- j Zenovie, Saveta Crişan, Brîndu-
50 la sută din totalul inova­ Szuhan şi alţii. şa Marian şi alţii.
ţiilor înregistrate anul trecut. [• cole colective văd în comportarea ~) După primele luni de întrecere socialista
LUCIA LICIU coresp.i* O suprafaţă de peste două ha. între G. A. C.
Din acestea, 12 sînt rezolvate ^ şi munca rodnică a ei un exem-1
Realizări de seamă şi unele lipsuri
şi aplicate, iar restul sînt în [ p i u pe care caută să-l untneze ^
f întotdeauna. 1
faza de experimentare. Econo­ O am eni ai zilelor noastre ce trebuie rem ediate
mia realizată prin aplicarea a-
cestor inovaţii se ridică la a- De-a lungul a 35 de ani Organizarea muncii — o contribuţie însemnată o are
proxirnativ 237.000 lei. la înălţimea sarcinilor ţinerea evidenţei tuturor lucră­
rilor la zi, precum şi a econo­
Printre cei oare au contri- In gospodăriile colective — miilor obţinute la anumite lu­
„Drumul lui Lenin“ — 11ia, crări.
„Filimon Sîrbu“ — Herepeia şi
Toate acestea arată că în ceea
nut succese de seamă în orga­ ce priveşte capitolul organiza­
rea. muncii din criteriile pe baza
Despre minerul Dumitru cui“ să găsească de lucru, al minei Lupeni. La 7 decem-
î Vascut s-a dus vestea şi în a- După aceşti cinci ani insă, brie 1944 am devenit membru
( fara hotarelor regiunii. E, cum m-a părăsit şi pe mine „noro- de partid...
t. s-ar zice, un om cu renume. cui". Am fost dat afară. Eram După ciţiva ani au început
¦ Şi totuşi, e foarte modest. disperat. Trebuia să-mi ajut. lucrările de deschidere a mi- nizarea muncii. Aici, colectiviş­ cărora se desfăşoară întrecerea
M-am convins de acest lucru părinţiL Abia împlinisem 20 nei Uricani. Partidul 'm-a tri- tii au fost organizaţi pe brigăzi socialistă între gospodăriile a-
acum cîteva zile, cind mă gă­ de ani, aşa că puteam să mim- mis şi pe mine aici. Ştiam că-i şi echipe, cărora li s-au reparti­ gricole colective, gospodăriile
seam la Uricani. Aflind scopul cesc oriunde şi orice, numai muncă grea, că pornim de la zat terenul de lucru, atelajele din Ilia, Veţel şi Herepeia pot
vizitei mele, nu s-a lăsat ru­ să fifost primit, de către stă- nimic, dar faptul că lucrez şi uneltele necesare. La alcătu­ obţine un punctaj maxim şi chiar
gat, ci în cuvinte simple, aşa pinii de atunci. Cred cănu- pentru popor,pentru copiii ce- irea echipelor s-a ţinut seama suplimentar.-
cum ştiu să vorbească minerii, mai datorită acestui fapt mi-am lor ce şi-au jertfit vieţile în ca ele să cuprindă colectivişti
a început să povestească. găsit de lucru. Am fostan- ’29, mi-a datcuraj. Din toată vecini sau de pe aceeaşi stra­ O producţie agricolă
gajat lamina Dîlja ca vago- Valea Jiului, din toată ţara, dă. Cu toate că gospodăriile a- promiţătoare
gricole colective din Veţel şi He­
„Sînt miner de 35 de ani, netar. Eram săptămînaş. Asta au venit oameni. Statul ne-a repeia sînt înfiinţate de-abia în La gospodăria agricolă colec­
aşa că ochii mei. au văzut mul­ însemna că după o săptămină ajutat foarte mult. Am primit anul acesta, şi în consecinţă te­ tivă „Drumul lui Lenin“ . - din
te, iar palmele astea bătăto­ nu ştiam dacă voi mai avea de utilaje multe şi bune, ni s-a renul nu este asolat în întregi­ Ilia cultura griului este atî-t de
rite au răscolit mult cărbune. lucru. Aşa am dus-o un an de construit un oraş foarte fru- me, repartizarea terenului pe bogată incit nici oamenii mai
brigăzi şi echipe s-a făcut judi­ în vîrstă nu-şi m ai.aminle.se să
? Deşi sînt de baştină de prin mos. cios iar participarea ' la muncă li fost pe aceste meleaguri o
Era nevoie de oameni bine este bună. cultură asemănătoare. Ea. a fost
- Baia Mare, m-am stabilit în r Ţ evaluată anul acesta, prelimi­
Valea Jiului din anii copită- H t l TtllTlC,T p O V O S ÎG Ş tC pregătiţi. Eu am avut cinstea Datorită bunei organizări a nar, la 2.500 kg. la hectar. Faţă
să fac parte dintre instructo­ muncii, rezultatele obţinute' me­ de prevederile, planului de pro­
riei. îm i amintesc atit de lim- rită toată lauda. In cele trei gos­ ducţie ea a înregistrat.astfel o
rii multor tineri dornici să în- podării s-a reuşit ca pînă-acum, creştere de 500 kg. la hectar,
i pede. de prima mea intrare în zile. Şi citi erau ca mine!... veţe frumoasa meserie "de mi- la jumătatea anului, inedia zi- ceea ce va aduce colectiviştilor
\ .mină, de parcă s-ar fi întîm- lelor-muncă să se ridice pe cap suplimentar 100 de puncte. în
ţ plat ieri. M-a luat suprave­ Iti fine, prin 1927 m-am an- ner. Mă mîndresc cu cei peste de colectivist la 70-75, iar lucră­ întrecere.
rile prevăzute în planul de pro­
ghetorul de guler şi m-a arun­ gajat la mina Lupeni unde ani 60 de elevi, ai mei. Mulţi din- * ducţie să fie executate în con­ Acelaşi luoru.se p"oate. spune
cat pe scoc. Acesta era „bote­ lucrat timp de 3 ’ani. Cu. 1ochii tre ei conduc azi brigăzi, fm u ­ diţii bune şi cu un volum de si despre cultura florii-soarejui
zul“ noilor mineri. Apoi mi-a mei am văzut curghid sîngele taşe. Ion Bria şi. Stanca Teo- zile-muncă mai redus decît era în toate gospodăriile amintite.
planificat. Merită atenţie în a-
zis: . oriacilor în ’29". dorescu m-au provocat la în- ceastă direcţie acţiunea colec- Şi celelalte.culturi de pe tere­
¦tiviştilor din Veţel,,. de a executa nurile' gospodăriilor din Ilia, Ve­
— Aşa, borfaşule. Bravo! Aici, povestitorul s-a oprit, trecere şi, de ce n-aş spune, prin muncă voluntară fundaţia ţel, şi. Herepeia sînt bine între­
Eşti tare. Văd că n-ai lacrimi. Cîteva minute a rămas cu mi-au luat-o deseori înainte, construcţiei grajdului cu o ca­ ţinute'şi, îh. consecinţă, frumos
Asta înseamnă că rezişti... Ei, privirea aţintită undeva în po- Dar nu-mi pare rău. Succe- pacitate de 50 capete bovine. dezvoltate.
dar ce-ai căscat gura ? Pune-ii dea. Apoi a continuat. sc^e l°r sînt şi ale mele. Urm.înd exemplul celor din Ve­
ţel, şi colectiviştii din Herepeia Mai multă atenţie
labele la bătaie! „Ceva mai tîrziu am ajuns Anul trecut am ieşit, la pen- vor construi fundaţia grajdului creşterii animalelor
De fapt, „labele" erau bie­ prin muncă voliţntară. Volumul
şomer. Eram căsătorit, aveam sie, dar n-am de ghid să pă­ de zile-muncă a fo st. redus faţă La'capitolul creşterea anima­
tele mele picioare. Pe atunci de plan- în gospodăriile colecti­ lelor din criteriile pe baza căro­
nu se foloseau craterele. De un. copii şi mai aşteptam ve- răsese mina. Vreau să mai ve din 11ia, Veţel şi Herepeia şi ra se desfăşoară întrecerea so­
aceea, copiii trebuiau să îm­ la praşila unor culturi cum sînt cialistă între gospodăriile agri­
pingă cu picioarele cărbunele nirea altuia pe lume. Cu ce dau cîteva mii de tone „peste“ floarea-soarelui, sfecla de za­ cole colective se poate spune că
pe scoc. Nu ştiu dacă i-ar
place cuiva treaba asta, dar să-i îmbrac, ce să le dau de şi să mai „vînd" cîiorva tineri hăr etc. T. OLARII
noi, cei de atunci, o uram. nihicare?...
meseria 'de cărbunar. Şi-apoi
Am lucrat totuşi mai bine Trei ani am dus-o de pe o nu-s deloc bătrtn. Ani eu 51
de 5 ani ta Lonea. Făceam zi pe alta, muncind. ocazional.
Abia prin ’34 m-am angajat de ani, dar mă simt la fel de
din nou ta Lupeni, iot ca va- iute ca si la 20. Asa că ie in-
gonetar. Salariul nu-mi ajun- uit să mai vii pe ta noi şi să
orice. Era mică plata, dar gea. întrebi şi de mine. Mă vei
n-aveam încotro. Altfel, mu­ In sfirşit, a venit şi ziua găsi tot aşa ca acum, în aba-
ream de foame. Eram totuşi mult aşteptată. 23 August taj".
* m ulţum it: alţii n-aveau „noro- 1944 m-a găsit într-un abataj n . ANDRONACHE
Foto: f. TEREK In buna organizare a muncii (Continuare în pag: 2-a)