Page 41 - 1959-07
P. 41
_-U-,—
B&lioteca Contraté
1 •glfiŞ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VAI ivi,*}, LA C A L A N
3 r____
Pe şantierul viitorului
Propunerile oraş
se realizează
Anul XI Nr. 1416 Duminică 12 iulie 1959 4 pagini 20 bani L Strei. De vreo cîteva săptămîni uli pe şantier erau doar trei oa
t Şi propunerile făcute ţele satului Streisîngeorgiu sînt meni — tov. Dumitru Antones-
Cu toate forţele mult mai animate. Acum, în cu, şeful şantierului, meşterul,
cinstea zilei de 23 August Ia seceriş! , ,««. ... proporţie uc m au- j timp de vară, cînd de obicei rar Traian Drîmbăreanu şi un nor-
L tă. Au fost turnate cele 4 p i-3 mai vedeai peste zi un om pe mator — acum sînt peste 200
5n două gospodării uliţă, totul este un freamăt. Oa oameni. Se formează echipe,
colective tcioare din beton şi s-a. întins 3 meni şi maşini forfotesc ca un se angajează noi oameni şi,
roi de albine harnice. ce-i mai important, încep să se
Vă prezentăm: La Combinafui siderurgic Hunedoara Colectiviştii din gospodăriile lege prietenii între oamenii ve
colective „Unirea"-Veţel şi „în Sînt oamenii care au venit niţi din diferite regiuni. Peste
Muncitori fruntaşi Activitate rodnică frăţirea“-Leşnic, au terminat [ s-au angajat să termine aici, te miri din ce parte a tot elan in muncă. Incepînd cu
de ia „Ceramica'- secerişul orzului. Acum, ei se ţării, să muncească pe şantie tov. Dumitru Antonescu, şeful
ceră de zor griul de pe supra [celelalte lucrări, astfel ca po-'j rul „Oraşului nou" al muncito şantierului, şi cu meşterul Tra
Baru Mare feţele cultivate in toamnă, care ian Drîmbărean fiecare munci
însumează 110 şi respectiv 80 ^ dul să fie dat în folosinţă în 3 rilor din Călan. tor, la locul său de muncă se
La întreprinderea „C eram ica“ ha. Pînă ieri, 11 iulie, colecti Amplasat pe un platou al Văii străduieşte să realizeze mai
n prima a mba viştii din Veţel au secerat grîul [cinstea marii sărbători a eli-J mult, să contribuie la ridicarea
din Baru M are lucrează m un de pe 29 lia., iar cei din Leşnic Streiului, noul oraş va fi con cît mai repede a clădirilor nou
citori harnici. In prim ul sem es de pe 35 hai [berării patriei noastre. ^ struit după proiectele cele mai lui oraş. Brigada de betonişti a
tru aceştia şi-au realizat lună lui Marin Cocoş este cea mai
de lună planul produ cţiei glo Seceră, dar nu neglijează i. In acţiunile întreprinse^ moderne. activă. Nu pierde nici un mi
bale in proporţie d e 110— 112 la construcţiile nut. Cînd cu cîteva zile în ur
su lă, produ ctivita tea m uncii in Desfăşurînd larg întrecerea din secţiile de bază ale Combi j*pentru construirea podului 3 Primele lucrări au şi început. mă betoniera a trebuit să fie
proporţie d e 108— 111 la su tă socialistă în cinstea celei de-a natului siderurgic Hunedoara au Recent, colectiviştii din G.A.C. Şi odată cu ele au apărut şi reparată, oamenii din brigadă
şi au redu s preţu l de co st cu 15-a aniversări a eliberării pa obţinut în prima decadă a lunii Bejan, raionul Ilia, au început [peste Strei s-au evidenţiat! primele succese în muncă. S-au au trecut la săparea funda
3 — 3 J 0 In loc d e 1,3 la su tă, triei noastre, colectivele de curente succese de seamă în secerişul griului, manual. Cu săpat în numai aproape două
cit fusese planificat. De asem e muncitori, tehnicieni şi ingineri producţie. toate că terenul cultivat cu grîu ['deputaţii Maer Lazăr, Ioarri săptămîni fundaţiile la primele ţiilor.
nea, econom iile realizate de ei este deluros, ei au secerat într-o 5 blocuri cu 18 apartamente şi
in prim ul sem estru totalizează zi şi jumătate grîul de pe 15 ha. [Diaconu şi Tivu Horvat, ca-j ale unui bloc cu 24 garsoniere. Şi deşi sînt la început, echi
su m a de 64.000 lei. Concomitent cu aceasta, la La primele două blocuri s-au pele de muncitori caută să se
G.A.C. Bejan se continuă lucră tr e au mobilizat cetăţenii la ^ turnat şi betoanele de fundaţie întreacă pe ele înşile. Betoniş-
Ia tă pe ciţiva din fruntaşii rile de construcţie a grajdului şi elevaţie. Avîntul în muncă de tii vor să fie cu un pas înain
acestei întreprinderi. pentru vitele gospodăriei. Pînă L efectuarea lucrărilor, cît şl 3 pe acest şantier a permis ca la tea zidarilor. Dulgherii, nici ei
în prezent s-a ridicat grajdul primul bloc să se înceapă şi lu nu se lasă întrecuţi.
mă Indice de utilizare record la roşu şi i s-a turnat centura [ ţăranii muncitori Alexandru crările de zidărie. In numai do
superioară din beton. uă zile s-au făcut zeci de m. c. E o muncă vie, animată, care
VASILE NECŞ ^Simion, Nicolae Işfan, Iulius3) de zidărie. In aceste zile vor va da roade. Pînă la 7 Noiem
preparator întovărăşiţi! din Bretea începe lucrările de zidărie şi la brie, 50 de apartamente îşi vor
In una din zilele decadei ex ţile uriaşe de sporire a produc Romînă [ Farcaş şi alţii. ! blocul nr. 2. primi noii locatari, muncitori de
pirate, la cuptorul nr. 3 al noii ţiei de oţel, existente în această la uzina „Victoriă“-Călan.
oţelării Martin a fost obţinut secţie: Datorită acestui record, Corespondentul nostru Traian [¦ TRAIAN HORVAT Cu fiecare zi ce trece freamă
cel mai ridicat indice de utili cît şi preocupării colectivului Horvath ne informează că şi [ secretarul comitetului comunal ^ tul pe şantier este mai mare.
zare înregistrat pînă în prezent întovărăşiţii din Bretea Romînă [ de partid Bretea Romînă 3 Dacă în prima zi — 17 iunie —
la oţelăriile Martin din ţară pe pentru buna folosire a cuptoa raionul Haţeg au început în
fiecare m.p. vatră de cuptor şi relor, pentru respectarea tehno ziua de 8 iulie seceratul griu
zi calendaristică. logiei de elaborare a oţelului, lui. Din cele 30 ha. însămîn-
în primele 10 zile ale lunii, pla ţate cu grîu ei au secerat ma
Acest lucru arată posibilită nul de producţie a fost depăşit nual o mare parte. Mai har
cu 1.724 tone otel. nici s-au dovedit a fi întovă
răşiţii Gheorghe Merişoreanu,
15.000 fone ojeî pesfe plan Ioan Comşa şi alţii.
Şi la oţelăria Martin nr. 1 ş.a. Aceşti harnici oţelari de Ia
s-a muncit bine. Luptînd pentru începutul anului au elaborat
a-şi consolida poziţiile cîştigate peste plan 15.079 tone oţel.
în întrecerea cu oţelării reşi-
ţeni, colectivul acestei secţii a 'k
reuşit să elaboreze' peste sar
cinile de plan în prima decadă Tot în prima decadă, oţelării
a lunii mai bine de 700 tone care deservesc cuptoarele oţelă-
oţel. riei electrice ale combinatului,
au elaborat cu 264 tone oţel
In fruntea întrecerii s-au si special mai mult deeît era pla
nificat. De la începutul anului
tuat echipele conduse de prim- şi pînă acum, acest colectiv a
topitorii Simion Mihăilă, Traian produs în afara sarcinilor de
Bîrlea, Silvestru Jescu, Constan plan, mai bine de 4.000 tone o-
ţel.
tin Mogonea, Gh’eorghe Ăndruţ
Continuă şirul succeselor In multe alte gospodării co
lective şi întovărăşiri din regiu
Harnicul colectiv al secţiei a lor, pentru a-şi putea duce la bun ne, a început recoltarea păioa- O imagine care, la
Il-a furnale, este în permanen sfîrşit angajamentele luate în selor. Colectiviştii şi întovărăşi
ţă preocupat de obţinerea unui cinstea zilei de 23 August. Re ţii au recoltat pînă în ziua de prima vedere, pare a nu DIN SCRISORILE CORESPONDENŢILOR
indice de utilizare a furnalelor zultatele nu s-au lăsat aştepta 11 iulie orzul de pe 397 ha. şi
cît mai ridicat, respectiv, de te. In zilele de 6, 7 şi 8 iulie a grîul de pe 340 ha. Urmîndu-le înfăţişa ceva deosebit.
sporirea continuă a volumului fost obţinut un indice mediu de exemplul şi ţăranii muncitori cu
producţiei. Hotărît să cîşiige în utilizare a furnalelor 5-6 cu gospodării individuale au înce Cu toate acestea, ea are Cresc rlndurUe cititorilor
trecerea cu furnaliştii reşiţeni, mult peste indicele planificat. put să recolteze păioasele. Ast
colectivul acestei secţii a mun Acest succes, precum şi producţi fel, în regiunea noastră s-a re semnificaţia unui simbol:
cit neobosit în primul semestru ile mari realizate în celelalte coltat pînă la data amintită grî
al anului, reuşind să-l încheie zile ale decadei, au permis a- ul şi orzul de pe 1.322 ha. , e certificatul de naştere al noului C Biblioteca raională ¦din Ilia seri literare, consfătuirile cu ci
desfăşoară o activitate susţinu titorii, acţiunile cu copiii, pre
' oraş al muncitorilor din Călan, r tă pentru creşterea numărului zentările de cărţi, cît şi expo
de cititori permanenţi. In acest ziţiile cu ultimele noutăţi apă
oraş care, prin munca entuziastă S- an, la această bibliotecă au rute în bibliotecă, au .contribuit
a constructorilor, se conturează tot C
mai mult în fiecare zi. f
cu un plus de 10.498 tone fon cestor furnalişti să raporteze la La gospodăriile de sfat din regiune fost înregistraţi. 1.483 de citi la atragerea în rîndurile citito
tori, dintre care 600 sînt ţărani rilor a numeroşi oameni ai mun
tă faţă de plan. sfîrşitul decadei elaborarea a
In luna iulie ei au păşit ho- 1.145 tone fontă peste sarcinile S»a obţinut o producţie medie muncitori, colectivişti şi înto cii din Ilia.
tărîţi să continue şirul succese de plan. 2.550 kg. orz la ha. vărăşiţi. Cititorii bibliotecii din
Ilia au citit pînă acum peste GH. COCIOABA
MARIA ŢEIN 13.000 volume de cărţi, nume corespondent
preşatoare roase broşuri, ziare şi reviste
Toi mai mulf cocs In gospodăriile de stat din re că datorită lucrării terenurilor existente în fondul bibliotecii.
m giunea noastră, recoltarea orzu după regulile agrotehnice, de
Şi colectivul bateriilor de cocs lunii curente. Drept urmare, în lui a început, şi se desfăşoară La sporirea numărului de ci
IOAN DINUŢ este hotărît să întîmpine ziua de acest interval de timp, au fost din plin. Datorită măsurilor lua pe unele parcele s-a obţinut o titori a contribuit organizarea
transportor 23 August cu angajamentele în trimise furnalelor combinatului te din timp de către Trustul re unor manifestări de masă cu
vyx/N'V' vW » deplinite şi depăşite. Pentru a- cu 1.802 tone cocs metalurgic gional Gostat, sprijinit de or- recoltă record, în jurul a 5.000 cartea. Cele 6 recenzii, la unele
ceasta el a muncit cu mult en ganizaţiille de partid, cît şi da kg. orz Ia hectar. din cele mai cunoscute cărţi, 3
Minerii Văii Jiului tuziasm în primele 10 zile ale mai mult deeît era planificat. torită muncii însufleţite a lu
şi~au sporit crătorilor din G.A.S., viteza me Rezultate bune la recoltarea
orzului s-au obţinut şi în G.A.S.
angajam entele în Oarda de Jos şi Mintia.
realizarea de economii
COLECTIVIŞTII DIM SÎNTANDREI die zilnică de recoltarea orzului
Ieri a avut loc la Petroşani o
consfătuire la care au partici Au pri mi t chitanţa nr. 1 se ridică la 90 ha. faţă de 42 ANII yillLEILWIRt M O A STRF
pat conducători de întreprinderi ha. cît s-a prevăzut.
şi instituţii din Valea Jiului. La In cadrul întrecerii lansate de superioară, avînd greutatea hec- Qhfi miner ea m ulţi alţii
această consfătuire s-a analizat către colectiviştii din Nădăştia tolitrică de 76,4 faţă de 75 cit e Pînă în ziua de 10 iulie, din
stadiul de îndeplinire a angaja Inferioară, colectiviştii din Sint- minimum admis. suprafaţa de 809 ha. cultivată Erau de fa ţă aproape to ţi cornii- ţine fruntea sus. M -ani an gajat ta o num ea m inerul acela. E ra m em bru
mentelor luate la începutul anu andrei s-au angajat să parti cu orz, gospodăriile de stat au n iştii de la unu. In sală plutea acea fabrică de sodă. Nu era rău acolo,
lui pentru obţinerea de economii cipe cu regularitate la toate Primind chitanţa nr. 1 pe re secerat 430 ha. Orzul de pe 288 atm osferă specifică şedin ţelor m ine- D ar gindurile îm i stăteau parcă în de partid. 1
peste cele planificate, ca răs lucrările din gospodărie şi să giune, colectiviştii din Sîntan ha. a şi fost treierat, obţinîn- reşti, m olcom ă şi cu m ult fum de altă parte. A şa a m aju n s a ici în
puns la chemarea celor 8 între aplice un complex de reguli a- drei s-au angajat să livreze la du-se o producţie de aproape dohană. M em brii organ izaţiei de ba V alea I iului. A sta era prin 1950. A sta t Im bre-baci de vorbă cu N i
prinderi din Capitală. Din an grotehnice pentru obţinerea de timp statului întreaga cantitate 735.000 kg., ceea ce reprezintă
gajamentul iniţial de 20.000.000 de grîu contractată cît şi canti în medie 2.550 kg. orz Ia hec colae ca un părinte cu fiul său. Ş i
lei s-au realizat în primul se tar.
mestru al anului acesta econo cu toate că erau de n aţionalităţi d i
mii în valoare de 8.537.000 lei.
producţii sporite. Acest angaja tatea ce revine pentru muncile Celle mai bune rezultate în z ă ascu ltau lin iştiţi, aproape n em iş A veam pe atu n ci vreo 20 de ani. ferite, ei s-au în ţeles foarte bine.
In cadrul consfătuirii s-au
luat angajamente sporite. Mina ment a fost respectat. Arăturile S.M.T. In plus, ei vor mai vin munca de recoltare a orzului caţi, cu privirile în dreptate asupra P arte din du m n eavoastră m ă cu B ătrînul m iner i-a explicat că aşa-i
Petrila şi-a sporit angajamen
tul cu 1.500.000 lei, mina Lo- şi însămînţarea griului s-au e- de statului importante cantităţi au fost obţinute de către lucră vorbitoru lu i sau, u n deva fără ţin tă, n oaşteţi d e atunci. C ei cu care am m ina, aspră, du ră, dar un tîn ăr cu
nea cu 1.130.000 lei, mina Uri-
cani cu 500.000 lei, U.R.U.M.P. fectuat cu mijloace mecaniza de grîu la achiziţii libere, fără torii din G.A.S. Apoldu de Sus, cu genele streaşin ă peste pupile. lucrat în prim ul şu t îşi m ai aduc rajos nu trebuie să se sperie de ea.
cu 400.000 lei etc. te. Cele 300 ha. însâmînţate cu contract. In total, G.A.C. „Via raionul Sebeş. Ei au recoltat M ulţi dintre ei lucraseră în şu tu l de poate am inte cum am lă sat lam pa Ş i N icolae nu s-a m ai speriat de
grîu au fost îngrăşate supli ţă nouă"-Sîntandrei va livra pînă la 11 iulie, orzul de pe
In total angajamentul oame mentar cu îngrăşăminte chimi statului din recolta acestui an 111 din cele 132 ha. semănate dim in eaţă şi păreau că se la să bi şi am luat-o la săn ătoasa cîn d am m ină. B a chiar a în d răgit-o în scurtă
nilor muncii din Valea Jiului ce şi plivite cu ajutorul ierbi- în toamnă cu această cultură, ru iţi de m oleşeală du pă orele de auzit papagaia. Nu eram obişnuit cu vrem e. L a a sta au contribuit şi alţi
privind realizarea de economii cidelor. Aceasta a făcut ca pro 200 tone grîu. Livrarea se face obţinînd o producţie medie Ia tru dă în subteran ş i după baia fier turuilul de m itralieră al ciocanului co m u n işti: N icolae B reda, F rancisc
a fost sporit cu încă 6.908.000 hectar de 3.100 kg. De remarcat binte. In realitate ei urm ăreau cu a- de abataj, nici cu bubuitul puşcătu- Bodo, Aurel C ristea, Ion D avid, care
lei. ducţia medie de grîu să se ridi direct de la combine şi de la tenţie cu vin tele tînărului înăltu ţ şi rilor care făceau să se cutrem ure pe- bau făcut să-i fie dra g ă m eseria de
ce la 2.500 kg. la hectar. arie. subţirel, d ar bine închegat la trup, refli galeriilor şi nici cu întunericul m iner, ajuiîndu-l să în veţe pentru
care, cuprins de o em oţie firească d in adine... a-i pătrunde tainele, să se califice,
Pentru asigurarea fondului îşi expunea liber autobiografia. V or
central de cereale şi obţinerea bele tînărului se succedau în fraze Cine este tînărul acesta în ăltu ţ si să '?i ridiCe n ivelu l P0 ,iilc- A co tliri'
de venituri mari, colectiviştii din scurte, bine rînduite. su bţirel bine leg a t la trup, care cu buit U n d u ire a noastră dem ocrat-
G.A.C. „Viaţă nouă" Sîntandrei clteva luni în urm ă, cu ocazia pri populară care a lichidat ruşinoasa
au contractat la începutul anu — Sîniem nouă fraţi — povestea m irii sale în partid, îşi expunea auto m oşten ire a trecutului, ridicîn d m un
lui, printre alte produse, şi 60 biografia în faţa adunării organ iza ca de m iner pe una d in cele m al
iinărul. Eu sîn t a l doilea, adică pri ţiei de bază. M inerii din A ninoasa în alte trepte...
tone de grîu. Intr-o adunare ge m ul după cel m ai m are. Tata ne-a il cunosc bine. Fostul servito r de
nerală, ei au majorat această crescu t cum a putut. A fo st om să ieri, care a slu gărit la chiaburi şi la D upă ce s-a an gajat ta m in ă, M uj
cantitate la 96 tone şi recent, rac, fără păm înt. Care cum ne rid i nai s-a în scris la şcoala de calificare
ta 100 tone grîu. cam d e-o şchioapă eram daţi la dom ni pînă la virsta de douăzeci de şi a m im eit cu rivn ă pentru a-şi în
m uncă. A ltfel nu ne putea ţine pe ani, dar care totdeauna a dorit să su şi aşa cum trebuie m ineritul. La
Zilele trecute, în G.A.C. „Via toţi. P e m ine m -a băgat slu gă la trei ani de la ven irea sa la m ină
ţă nouă“ a început recoltarea
griului. Din primul grîu recol u n ch iabu r. M u n ceam ch iabu ru lu i p e I‘e cu fru n tea su ş, e m in eru l fru n ta ş îl g ă s im în fru n tea u n ei b r ig ă z i d e
tat cu combina, colectiviştii au
încărcat un autocamion şi l-au deşelaie. D ar el nu era m ulţu m it N icolae M ujnai. tin eret care lucra într-un abataj
predat în ziua de 10 iulie la
baza de recepţie-Deva, în con niciodată. D in ocări şi din sudălm i N u,n-a fu git prea departe N ico- frontal. P este în că vreo c iţiva ani
tul contractului încheiat cu sta
nu m ă scotea. Am in trat apoi servi-- lae M ujnai cîn d i-a răpăit pentru il gă sim în tr-o brigadă form ată pe
tor la un donm . S lu gă sau servitor prim a o a ră Inurechi ciocanul de bază de volu n tariat num ai din m i-
— iot un drac era. A m plecat şi abataj.N -a apucai să se depărteze m. c.
de la ă sta după vreo do i ani. Sim - de abataj. L-a aju n s din urm ă un ________________________
tut. Prima cantitate, livrată — Colectiviştii din Sîntandrei predau bazei de recepţie, în baza con- ţeam n evoia să fiu m uncitor, să pot m in er m ai vechi. Im bre B orliş se (C ontinuare în pag. U I-a)
3.091 kg. grîu — este de, calitate tractului încheiat, primele cantităţi de grîu. ¦U \ . VW ./W V
