Page 42 - 1959-07

Pag. 2 DRUMUL SOQTALISMULUI Nr. 1416
mü

CINCI MILIOANE

DE A T M O S F E R E

ANWWW

O presiune de o atmosferă este o presiune mare sau mică?

La prima vedere s-ar părea Că este o presiune mică, — doar

noi nu o simţim deloc. Dar nici peştii care înnoată Ia mari VIAŢA INTERESANTĂ ALBA IULIA DE-A LUNGUL VEACURILOR
adîncimi nu simt presiunea colosală a apei, la care nu rezistă

nici echipamentul metalic al scafandrilor. Pentru a ne da sea­ a păsării Kalaos V. Prima parte a epocii M i !
ma ce reprezintă o presiune de o atmosferă ar trebui să ne
scufundăm la o aciîncime de 10 metri. La presiunea de o at­
mosferă a aerului se mai adaugă presiunea de o atmosferă a

apei, ceea ce reprezintă deja o presiune atmosferică respec­ Kalaos este o pasăre mare un ou fără să-l spargă. Din Deşi culturile materiale ale e- logia popoarelor antice şi folclo­ Cultura locală din prima parte
tabilă. care trăieşte în pădurile Africii. cînd în cînd masculul curăţă lo­ pocii bronzului prezintă aspec­ rul. Fierarii apăreau în imagi­ a epocii fierului, aşa cum dove­
Este deosebit de interesant un cul din jurul cuibului. După ce te deosebite de la o regiune a naţia populară ca nişte vrăjitori, desc noile descoperiri, începuse
Presiunea maxima care există pe planeta noastră în apro­ tip de kalaos din Kamerun şi a clocit puii, femela repară co­ ţării la alta, ele au totuşi, în izolaţi în fundul pădurilor. să se formeze şi chiar să se de­
piere de centrul globului pămîntesc atinge aproximativ trei mi­ Uganda. înainte de împerechere, ridorul şi lărgeşte cuibul. Ea general, o înfăţişare unitară finească înainte de pătrunderea
lioane atmosfere. Dar oamenii de ştiinţă au depăşit acest re­ masculul scoate nişte ţipete as­ face două ouă asemănătoare ca care se explică prin fondul au­ Răspîndirea fierului a avut sciţilor pe teritoriul patriei
cord. Din iniţiativa academicianului I. B. Zeldovici, un grup cuţite şi îşi freacă ciocul de cel formă şi mărime ca cele de găi­ tohton comun, prin raporturile urmări mari asupra dezvoltării noastre.
de cercetători sovietici au efectuat o experienţă în urma căreia al femelei. El aduce în cioc bu­ nă. Din acestea se dezvoltă un intertribale, mai active decît în forţelor de producţie. Prin folo­
s-a reuşit să se obţină, ce-i drept numai pentru o clipă, o pre­ căţele de lemn, frunze şi fructe neolitic şi prin înrudirea tribu­ sirea noilor unelte de fier, cul­ Prezenţa sciţilor în Transil­
siune de 5.000.000 atmosfere ! Această presiune colosală s-a ob­ pe care le oferă soţiei. Darul singur pui, fie că nu iese decît rilor din această epocă, în care tivarea primitivă a plantelor se vania este documentată de nu­
ţinut prin ciocnirea a două plăci mici, uneia din ele imprimîn- nu este primit dintr-odată... unul, fie că al doilea este pă­ pe teritoriul patriei noastre se transformă în lucrarea pămîn­ meroase descoperiri arheologice,
du-i-se viteza satelitului artificial al pământului, adică 8 km. răsit de îndată ce a ieşit din pot identifica puternicile uniuni tului pe scară intensă. Se ajun­ al căror centru este situat pe
pe secundă. In momentul exploziei provocată de ciocnirea plă­ Apoi perechea pleacă să-şi ou. de triburi de agricultori şi păs­ ge la agricultură, prin folosirea văile Mureşului şi Tirnavelor,
cilor, s-a înregistrat pentru o clipă această presiune gigantică. caute loc pentru cuib. Deobicei^ tori ale tracilor. plugului, a sapei, secerii şi se­ regiuni bogate în aur, sare şi
alege o scorbură la aproximativ Deobicei femela deschide cui­ curii. Prin defrişarea pădurilor cu păşuni întinse. Amintim ves­
Incendiu în Antarctida 18—20 metri de păm înt Mascu­ bul patru luni după ce a intrat Tracii — creatorii civilizaţiei se lărgesc păşunile şi ogoarele. titele cimitire scitice de la Gîm-
lul o măreşte rUpînd cu ciocul în el. Coridorul de la intrare bronzului — formează una din­ Acum apar rlşniţa circulară şi baş, Aiud, Simeria şi Teiuş, si­
E. Korotkevici, colaborator — scrie Korotkevici — cînd o bucăţelele de lemn pe care fe­ este stricat numai în caz de ne­ tre verigile consecvente ale pro­ morile mari acţionate de sclavi tuate în apropierea oraşului
ştiinţific principal al Institutului dată, printre pietre, in apropiere mela i le ia din cioc şi le aruncă. norocire. Dacă masculul este u- cesului istoric de formare a sau de animale. Vitele formează Alba Iulia.
Arctic şi Antarctic, participant de gheţari, unde s-ar fi părut că Gînd gaura devine destul de în­ poporului romîn, proces început una dintre bogăţiile de seamă
la lucrările expediţiei sovietice nu există nimic care ar putea căpătoare femela intră înăun­ cis, femela, după ce se convin­ către sfîrşitul mileniului al III- ale populaţiei băştinaşe. Se ex­ Herodot, „părintele istoriei",
în Antarctica, a publicat în bu­ să ardă, a izbăcnit un incendiu. tru şi începe construirea cori­ ge de aceasta, distruge corido­ lea î.e.ti. şi încheiat de-abia în ploatează intens sarea, impor­ care trăieşte în secolul V-lea
letinul ştiinţific al acestei expe­ Unul din tovarăşii noştri şi-a dorului. Masculul înghite pămînt rul şi zboară, părăsindu-şi puii. perioada prefeudală. tant produs de schimb cu tribu­ î.e.n., vorbeşte în „istoriile" sale
diţii, editat la Leningrad, o in­ aprins o ţigară şi a aruncat chi­ umed, adeseori praf din muşu­ rile învecinate. Uneltele se per­ despre tribul agatirşilor, meşte­
teresantă inform aţie: „Incediu britul arzînd fără să bănuiască roaiele termitelor. In stomacul Epigrame Procesul de descompunere al fecţionează, iar meşteşugurile se ri în aur, aşezaţi în părţile con­
într-o „pădure" din Antarctidd“. că în Antarctida exista ceva lui, „materialul de construcţie" comunei primitive, accentuat în specializează: fierari, tîmplari, fluenţei Mureşului cu Tîrnavele.
înghiţit se amestecă cu o secre­ Despre artişti epoca bronzului prin regrupa­ pietrari, mineri...
După cum se ştie în Antarctida care ar putea să ardă. De data ţie. El scuipă masă lipicioasă, şi spectacole rea forţelor sociale, sporirea for­ Prima parte a vîrstei fierului,
nu cresc copaci, tufişuri sau aceasta însă chibritul a nimerit cu care femela, rămasă înăun­ ţelor de producţie (apariţia plu­ Sclavajul nu mai este un fe­ care arheologic poartă numele
iarbă. Numai pe alocuri, în între tufele de licheni. In această trul cuibului, începe să clădeas­ Consolare pentru gului cu brăzdar şi folosirea nomen sporadic, ci un factor e- de cultura hallstattiană, după
oaze, pe rarile stînci care se ri­ zonă a Antarctidei aerul este că coridorul de la intrare. Lu­ un artist care a fost tracţiunii animale), • stabilirea senţial al societăţii, care pro­ numele unei extrem de bogate
dică deasupra gheţarilor se în- foarte uscat, iar temperatura crarea durează cîteva zile. Cori­ contabil. premiselor democraţiei militare, cură, prin război, mînă de lu­ aşezări din această perioadă,
tîlnesc insuliţe verzi de muşchi stîncilor negre, încălzite de ra­ dorul are o lungime de 10 cm. La calcule eşti un artist a războiului prădalnic şi a ro­ cru. situată în apropiere de Viena,
şi alge, pete cenuşii şi negre de zele soarelui, atinsese 15-20 şi o lăţime de 4—5 cm., încît Şi încă unul veritabil. biei patriarhale sau casnice este bine reprezentată în împre­
licheni care aderă strîns de pie­ grade. Din această cauză liche­ prin deschizătură pasărea poa­ Pentru aceasta nu îi trist continuă, luînd forme şi mai Schimbul, după fondarea co­ jurimile imediate ale oraşului
tre. In Antarctida există însă şi nii s-au uscat şi s-au aprins de te să scoată doar ciocul. Cui­ •Că pe scenă eşti... „contabil". precise în prima parte a epocii loniilor greceşti de pe ţărmul nostru.
bul este căptuşit cu fructe us­ fierului, „epoca săbiei de fier, Mării Negre (sec. VII î.e.n!) şi
nişte originale păduri miniatu­ la chibrit aidoma prafului de cate şi puf. Cînd este gata, mas­ Pentru interpreţii dar şi a plugului şi a toporului pătrunderea sciţilor pe teritoriul In nemijlocită apropiere, pe
rale, în care vegetaţia este dis­ culul începe să aducă hrană so­ din dansul pantomi- de fier", cînd s-a cunoscut şi patriei noastre (sec. VI î.e.n!), dealul Gruşeţ, deasupra satului
pusă în două „etaje". In „pădu­ puşcă. In „pădurea" din Antarc­ ţiei rămasă înăuntru. Tot timpul mă „O idilă din alte s-a răspîndit „ultima şi cea mai devine o preocupare statornică, Drîmbar, sub coliba păstorilor
rile“ Antarctidei cresc tufişuri cît aceasta cloceşte el îi aduce vremuri“ (In specta­ însemnată din toate materiile realizîndu-se o supraproducţie de la liziera pădurii, pe ambele
dese cu frunze de culoare gal- tida a izbucnit un incendiu, care zilnic hrană, deobicei diminea­ colul „La braţ cu cîn- prime, care a jucat un rol re­ prin folosirea forţei de muncă părţi ale drumului de ţară se
ben-verzuie şi licheni negri care ţa. întâi îi oferă o bucăţică de tecul şi dansul" al voluţionar în istorie“ (Engels). a sclavilor. Sporirea productivi­ află una din cele mai importan­
se întind pe terasele dintre a distrus o parte considerabilă lemn sau scoarţă de copac pe Teatrului de estradă tăţii muncii a dus la o diferen­ te aşezări din prima epocă a
a ei. care ea i-o dă înapoi în cioc. — Deva). După perfecţionarea tehnicii ţiere socială, la crearea posibi­ fierului — 700-350 î.e.n. — de
stînci, formînd din loc în loc Abia după aceea îi aduce fruc­ Mi-aţi plăcut ca niciodată de prelucrare a fierului (proce­ lităţilor de exploatare a omului o rară bogăţie, în formă de ce-
Astfel am aflat întîmplâtor că te, insecte, şopîrle, ouă şi chiar Şi recunosc c-aveţi talent sul suflajului) „tirania epocii de către om, la o diferenţiere a tâţuie de pămînt cu dublu şanţ
mici covoare care acoperă pie­ păsărele mai mici. Pasărea ka­ Idila voastră de-altădată bronzului" a fost înfrîntă şi în­ muncii, la dezvoltarea negoţului de apărare.
trele. în Antarctida se poate aprinde O admirăm şi în prezent. treaga producţie materială de şi la apariţia mărfii şi a mo­
laos poate zbura 'ducând în cioc arme şi unelte a fost transfor­ nedei. In anii următori muzeul nos­
„Mare ne-a fost însă mirarea un foc „din materiale locale" — mată în cîteva secole. Primii tru, cu sprijinul Academiei
Contactul cu sciţii, mult mai R.P.R., va întreprinde cercetări
scrie in încheiere omul de ştiin­ fierari au trezit în faţa necunos- arheologice de lungă durată
înaintaţi în formă de organiza-, pentru Jlămurirea complectă a
ţă sovietic, E. Korotkevici.

Interpreţilor mmeelao«­ > cătorilor sentimente de groază re a democraţiei militare şi mai acestei aşezări, care are si un
diei „Primăvara asa cum ni le-a transmis mito cu seamă cu cetăţile greceşti de strat gros de cultură din epoca
pe ţărmul Mării Negre, a gră­ bronzului.
din spectacolul „La bit procesul de trecere de la or­
ganizarea gentilică şi tribală la La Ciugud, pe ţărmul sting
•1 " braţ cu ' vintecul' 1jşt- Enghinoscopul crearea de formaţii noi social- al Mureşului, în locul numit
economice, cu săraci şi bogaţi, „La crîşma lui Bran“, s-a des­
dansul “ r-n-y. • i - " î • ii r. i : .• •. • militari şi civili, agricultori, coperit în anii trecuţi, prin să­
păstori, vînători, pescari, meş­ pături, un strat de cultură hal­
Cînd aţi adus în scenă La toate avioanele din R.P. Un-<j teşugari, sclavi. „Războiul şi lstattiană, gros de 0,60 m., cu
A voastră dulce primăvară gară se va monta un enghinoscop| organizarea războiului au deve­ o ceramică specifică.
Vă spun cinstit şi fără jenă <- — aparat care detectează orice de- j nit acum funcţiuni regulate ale
Noi am simţit-o şi în... sală.) teriorare sau defecţiune în activi- j vieţii poporului" (Engels). In anul 1954 au fost descope­
rite întîmplător la Bărăbanţ
Regizorului specia- ' tatea motorului, chiar atunci oînd i In lumina ultimelor cercetări două vîrfuri de săgeţi scitice, în
colului „La braţ cu avionul zboară. Astfel, cu ajutorul j arheologice se poate spune că trei muchii, cu aripioare lungi,
cîntecul şi dansul". splendida cultură materială din iar în colecţiile muzeului nostru
Un spectacol ca al tău enghinoscopului se poate revizui a-! epoca bronzului, comparabilă există un ornament scitic, de
Noi îl gustăm cu mult nesaţ, paratul de combustibil, se poatei prin nivelul său artistic cu cea fier, în formă de cruce folosit
constata unde s-a rupt cablul, de-i miceniană, contemporană, s-a la prinderea legăturilor de curele
Şi îţi dau cuvîntul meu facţiunile condensatoarelor şi buji- transformat treptat, prin legile ale cortului.
Că ne-ai luat pe toţi... ilor, gradul de uzură al diferitelor® interne ale propriei sale dez­
voltări, nu numai prin „invaziile“ Prin urmare şi în ultimul mi­
^ la braţ... piese, etc, Aparatul este foarte a- — villanoviană, cimeriană sau leniu î.e.n., cînd se ivesc zorile
scitică — din afară, cum spu­ civilizaţiei şi încep să apară
Albia si... turistul inventiv (desen din „Komsomolskaia pravda"). / V W V W V W V W V W V W V W V preciat şi în alte ţări. neau istoricii din trecut, într-o primele izvoare scrise privitoa­
nouă cultură bazată pe meta­ re la ţara noastră, oraşul Alba
'O O Q O ÍX X lO O O O O O O O aO íX X SO aSX SO O O Ó tít^& O O Ó O Q C Ú tíO Ó O Ó O O Ú Ü O Ü ^ Ô O aO Q O C G Q o G Ü îX iC & G u Z O Q Q Q O O Z X iO O G Q Q Ô U O a& O O Q O O o aaQ aB C tC O G i, o o o o o c c o o u u ü o o o o c o i lurgia fierului, lucru ce-l. putem Iulia îşi fixează temeliile în pu­
observa mai cu seamă în evolu­ ternice aşezări, dintre care „ce-
SPRE ÎN A LTU L CERULUI tru a lupta împotriva forţelor unul după altul l-au lovit două ţia ceramicei. tăţuia" de pe dealul Gruşeţ pare
naturii. El zbura pe un avion fulgere. Motoarele funcţionau cu a fi una dintre cele mai solide
Din însărcinarea de S. ANOHIN mari decît sarcina normală şi mare, destul de rezistent, înzes­ întreruperi, viteza se redusese Influenţele culturale din afară şi mai bogate aşezări hatlstat-
Erou al Uniunii Sovietice totuşi oamenii să rămână în via­ trat cu puternice motoare cu considerabil. Dar centrul noru­ au ajutat evoluţia, dar n-au de­ tiene din întreaga Transilvanie.
oamenilor de ştiinţă ţă. reacţie. lui de furtună era deja depăşit.
nea arterială şi alte funcţii fi­ Globul de foc dispăruse de pe terminat-o în mod radical, mar- COLECTIVUL ŞTIIN ŢIFIC AL
Nori cenuşii atîrnă nemişcaţi ziologice ale organismului. ...Acei care folosesc adeseori Deodată, avionul a fost în­ botul avionului, de parcă s-ar fi
Ia mică înălţime deasupra ae­ transporturile aeriene ştiu că conjurat de întuneric. La lumi­ topit în aer. Prin întuneric pi­ cîncl o întrerupere sau o trans­ A4UZEULUI REGIONAL
rodromului, cernind o ploaie mă­ Trebuie spus că efectuînd a- atunci cînd buletinul meteoro­ na orbitoare a fulgerelor, pilo­ lotul zări o pată de lumină ca­
runtă, plictisitoare. Piloţii de în­ ceste zboruri am încercat multe logic anunţă : „Pe parcurs — tul vedea însă acţiunea forţelor re se mărea mereu. Cu fiecare formare totală. ALBA jU LIA
cercare Semion Maşkovski, Ivan senzaţii neplăcute. Imaginaţi-vă furtună“, zborul este amânat. titanice, dezlănţuite în interio­ clipă ea devenea tot mai clară.
Şuneiko şi cu mine stăm în ca­ că zburaţi în picaj dar fiecare Dacă însă furtuna prinde avio­ rul norului de furtună. Curente Era soarele. Iar peste alte cîte­ -SîSS-'Ţ'
mera de zbor şi aşteptăm cu ne­ celulă a organismului îşi men­ nul în aer, el este expus unui de aer în vîrtejuri enorme, ca va secunde, avionul lăsa în ur­
răbdare „înseninarea“. Avem de ţine starea de inerţie. Sîngele se mare pericol. Avioanele moder­ nişte cascade de apă, cădeau cu ma sa infernul clocotitor al no­ Taina originii diamantelor
îndeplinit de data aceasta o mi­ scurge din creier, măruntaiele ne sînt înzestrate cu aparate o iuţeală ameţitoare, iar alţi cu­ rului de furtună, intrînd în spa­
se amestecă parcă. Aparatul de speciale care-1 avertizează pe renţi ele aer se îndreptau nă­ ţiul albastru al cerului senin... Omul de ştiinţă so- presupunea pînă acum, s-a menţinut într-ofor-*
siune neobişnuită. In aer urmea­ filmare a înregistrat că, sub ac­ pilot dacă în drumul său se ivesc valnic în sus. Totul în jur era
ză să fie încercate nu un avion, ţiunea suprasarcinii, faţa omului sau nu nori de furtună. parcă în fierbere. Puternicul a- * vietic Nikolai Gerski, ci considerabil mai a-mă foarte ascmănătoa- <
nici aparate sau mecanisme, ci se diformează, macsilarul atlr- vion cu reacţie ba era ridicat
să fim încercaţi chiar not înşine. nă în jos, ochii se închid. La Iată că un tovarăş de muncă, la vreo mie de metri, ba era ...Iar toate cele relatate de vicepreşedinte al Prezi- proape de suprafaţa pă- re cu cea iniţială, locul'
Oamenii de ştiinţă studiază e- drept vorbind, piloţii care au Nikolai Nujdin, aştepta pentru aruncat în jos ca un pai. Cu o mine nu sînt decît cîteva aspec­
fectele suprasarcinii asupra or­ efectuat căderi în picaj şi apoi zborul său o „furtună frumoa­ forţă uriaşă, pilotul se simţea te din munca frumoasă, dar deo­ diului secţiei din Iaku- miratului — în funda- exploziei s-a aflat la o<
ganismului uman şi în acest redresări au declarat că pentru să". El primise de Ia oamenii afundat în banchetă, ca după o sebit de grea a piloţilor de în­
scop ne vom ridica în aer. Nu­ cîteva clipe ei au orbit. Zboru­ de ştiinţă misiunea de a trece clipă să se simtă rupt de ea, cercare. tia a filialei siberiene meritul cristalin (orto- adîncime mai mică det
meroasele experienţe efectuate rile noastre experimentale au do­ prin centrul unui nor de furtună. aflîndu-se în stare de imponde­
cu ajutorul unor animale au a- vedit că suprasarcina are, într-a- După o lungă aşteptare venise rabilitate. El simţea influenţa Am reprodus pentru cititorii noş­ a Academiei de Ştiinţe gnais) al platformei, şi 4 km.
devăr, un efect asupra vederii. şi ziua potrivită pentru zborul neplăcută a marilor accelerări tri din revista „Ogoniok“ nr.
rătat că cu cît organismul este Pilotul nu mai vede deoarece, lui Nikolai Nujdin. Dimineaţa care se schimbă brusc. Pentru 30/1958 fragmente din articolul a U.R.S.S., a formulat adeseori mai sus de a- De dezlegarea tainei'
mai mic, cu cît conţine mai pu­ sub influenţa suprasarcinii, ple­ era zăduf, nu se simţea nici o a nu scăpa manşa din mîini, „Spre înaltul cerului“, al pilotului
ţin lichid, cu atît mai mare este oapele devin foarte grele şi se adiere de vînt. Pe la amiază, un pentru a nu pierde orientarea sovietic Serghei Anohin, Erou al U- o nouă ipoteză asupraceasta — în depozitele originii diamantelor dini
şi suprasarcina la care poate închid împotriva voinţei sale. uriaş nor negru acoperea soa­ în spaţiu, el şi-a încordat toa­ niunii Sovietice, care a povestit cî­
rezista. Astfel, insectele, de pil­ Dacă suprasarcina este de mai rele. Era un nor „clasic“ de fur­ te forţele, a făcut uz de întrea­ teva din cele mai interesante mo­ originii diamantelor. sedimentare, de pildă, lakutia se ocupă un'
dă, pot suporta o suprasarcină lungă durată, se tulbură şi cir­ tună. Toate avioanele aflate în ga sa artă.
colosală. „Creşterea“ greutăţii culaţia sîngeiui în interiorul o-, văzduh se grăbeau să iasă cît mente din îndelungata sa activitate Autorii noii ipoteze, în oaloarurile paleozoi- mare grup de oameni1
de 2.500 ori nu exercită o in­ chiului. mai repede din calea lui. Numai Deodată, cabina s-a luminat
un singur avion — cel al lui de o lumină vie. Nujdin şi-a des­ de pilot de încercare. In ziarul nos­ care au studiat zăcă- ce. de ştiinţă sovietici. Re-'
fluenţă deosebită asupra orga­ Aceste zboruri ale noastre şi Nikolai Nujdin — a părăsit ae­ prins privirea de la aparate şi
nismului insectelor. Şoarecele alte experienţe, au arătat că e- rodromul, a decolat şi a pornit nu-i venea să creadă ochilor. Pe tru, fragmentele au apărut în nume­ mititele diârnantifere din După cum afirmă oa- zolvarea acestei probie-
suportă o suprasarcină de 15 cu curaj în întîmpinarea primej­ botul avionului se lăsase un ma­
ori mai mare, iepurele — de diei. Pilotul ştia ce-! aşteaptă. re glob de foc, din care se des­ rele: 1368, 1380, 1386, 1392, 1398, Iakutia, afirmă că ex- menii de ştiinţă, în fa- me avea 0 mare îrt. ¦
10 ori. prindeau în toate direcţiile, ca
de la un soare mic, limbi pîl- 1404. sp-laouziilfeormînat, urrtmeca,kurciălerodrae voarea noii ipoteze ple- semnalate practica„ pen-,i‘
deaZa şi faptul ca lulga

kimberlit nu s-au pro- renumitul neck de kim- *ru cerce*-area viitoare

dus la o adîncime de berlit „Mir", care de a zăcămintelor diaman-

60-70 km., aşa cum se altfel în urma eroziunii hfere din Siberia,

...Spre prînz s-a stîrnit vîntul. îectui suprasarcinii asupra unui In norul de furtună forţa tur- pîitoare. Legătura radiofonică

Cerul s-a înseninat şi zborurile organism viu depinde nu numai bioanelor de aer este atît de ma­ cu pămîntul era întreruptă. Toa­
au început. Din însărcinarea oa­ de mărimea, ci şi de durata ei. re, încît un om care a nimerit te aparatele electrice încetaseră
menilor de ştiinţă ne-am avîntat în raza lor poate fi ridicat Ia să funcţioneze. Acele lor se agi­
în aer pentru a executa figuri O suprasarcină care vine brusc o înălţime foarte mare. Aceste taseră întîi nebuneşte, pentru a
grele de pilotaj, pentru a crea şi este de scurtă durată se re­ turbioane pot anihila manevra­ râmîne apoi nemişcate la zero.
suprasarcinile necesare. Apara­ simte ca o lovitură. In practica bilitatea avionului, îl pot chiar Aerul din cabină era atît de în­
aviaţiei există exemple ale re­

tul de filmare instalat în avion zistenţei la asemenea suprasar­ sfărîma. Descărcările electrice cărcat cu electricitate, încît la

fixa automat toate mişcările cini. Astfel, cu prilejul avarierii sînt în stare să întrerupă legă­ fiecare mişcare a membrilor e-

noastre şi toate schimbările fi- unor avioane, s-a întîmplat ca tura radiofonică cu aerodromul chipajului se desprindeau poc­

zic exterioare provocate de su­ în momentul ciocnirii cu pămân­ şi chiar să provoace un incen­ nind din corpul lor mici scîn-

prasarcină. Aparateile înregis­ tul, aparatele să înregistreze su­ diu. tei de culoare violetă.

trau contractările inimii, presiu- prasarcini de 200 de ori mai Nujdin era bine pregătit pen­ Brusc, avionul s-a cutrem urat; Aţţa arată faţa ol lotului în timpul unui zbor obişnuit şi..v u.asifel se transformă ea sub Influenţa suprapreslimii.