Page 43 - 1959-07
P. 43
N p. i416 . DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Y IU U N \ & 4& II Y A Y © IFRHJ IL IU II FLÇCABt iHf OAMENI Ai ZILELOR NOASTRE
Convorbi ri l e —mi j loc Realizări şl unele lipsuri minee ca anilfi alţii
în întovărăşirile
eficace de convingere 'r-»r^i—1/—• —1/—' r->r-*r-’/—>/—>i—•/-»
(U rm are din pag. I-a) cepului acestu i a n de a da p ipă Ia
După părerea mea, convorbi rii mi-am dat seama că mulţi locul sideritei care era mai ief din raionul S e b e ş n e/î dintre cei m ai buni şi m ai cu 23 A u gu st cel puţin 2.000 tone de
rile constituie una din iormele dintre ei nu cunoşteau în ce mă- rajoşi care trebuiau să forjeze o lu
cele mai eiicace ale agitaţiei prin sură este influenţat de anumite tină, mersurile de benzi în gol La îndemnul organizaţiilor de neşti repartizate sînt destul de crare specială in condiţii deosebit de cărbune p este , plan. In prezen th lu-
viu grai. In cadrul unei convor cheltuieli costul minereului aglo care au influenţat creşterea con partid un număr din ce în ce neînsemnate. grele.
biri, ai ocazia să stai de vorbă merat şi nu cunoşteau aşa cum sumului de energie electrică, ri mai mare de ţărani muncitori crîn d la unul d in cele m ai grefle lo
nu cu unul sau cu doi, ci cu ze trebuie căile de reducerea lui. sipa de aer comprimat, de moto au păşit anul acesta pe drumul Situaţia aceasta impune ca în II g ă sim apoi d in nou in fruntea curi de m uncă, brigada lui M ujnai
ce, douăzeci şi chiar mai mulţi Situaţia aceasta am discutat-o cu rină, de gaz de furnal şi de cocs. agriculturii socialiste. Aproape vederea creşterii fondului de ba unei b rig ă zi de tineret, care păşeşte luptă pentru a întîm pina oea de-a
oameni deodată. Convorbirea îţi tovarăşul Gheorghe Ostafie, se Am scos de asemenea în eviden în fiecare comună şi sat din ra ză să fie luate măsuri pentru a "15-a a n iv e r s a r e a e lib e r ă r ii p a tr ie i
oieră în plus ocazia de a anali cretarul organizaţiei de bază, ţă că una din cauzele depăşirii ionul Sebeş există gospodării co convinge pe întovărăşiţi asupra cu noi viotorii în m uncă.
za împreună cu oamenii din e- căruia i-am propus să încuviin- preţului de cost este şi ne'îndepli- lective Sau întovărăşiri. O pon- importanţei dezvoltării lui. în a-
chipă sau din schimb una din ţeze ţinerea unei convorbiri pe nirea planului. Am prezentat cest sens. comitetele comunale de din su cces în su cces. Anul trecut, In regim ul nostru, m unca m in eri
laturile activităţii colectivului, de tema preţului de cost. El a iost toate aceste lucruri în strînsă dere destul de mare o au înto- partid, sfaturile populare, pot or-
a critica lipsurile, de a găsi căi- de acord şi mi-a dat şi unele in legătură cu oamenii şi cu mun vărăşirile zootehnice şi agricole cin d Tucaciuc şi ortacii să i au luat lor este preţu ită ş i ră sp lă tită aşa
ie de îmbunătăţire a muncii. Ia- drumări în legătură cu orientarea ca lor, evidenţiind pe cei care Majoritatea lor s-au întărit şi ganiza consfătuiri cu întovărăşi
tă de ce, în activitatea mea de discuţiilor. au muncit bine şi criticînd pe a- dezvoltat an de an, foriaul lor ţi i în care să se dezbată însem cunoscuta in iţia tivă de a da in fie cum se cuvine. In zilele de sârbă
agitator, pe lîngă munca politică cei care, prin lipsurile lor, au de bază a crescut substanţial, nătatea dezvoltării fondului de
de la om la om pe care o des O dată stabilită tema convor contribuit la scumpirea preţului iar organizarea muncii a fost bază pentru creşterea veniturilor care z i in plus cite o ton ă d e căr toarc p e pieptul lui M ujnai stră in
făşor zi de zi în rîndul tovarăşi birii, am început să mă pregă de cost. îmbunătăţită. întovărăşiţilor. In cadrul acestor
lor din schimbul în care lucrez, tesc. Mi-am cules date cu privi consfătuiri se pot stabili măsuri bune pe post, brigada lui M ujnai a ceste M edalia M uncii. C îşttgu l pe
periodic ţin şi convorbiri la care re la situaţia operativă a preţu In ultima parte a convorbirii, Un factor important în dez concrete care să ducă la creşte
participă de obicei 30—40 tova lui de cost, luată în comparaţie fo st printre prim ele care au răspuns. care-l duce fam iliei nu scade în nici
răşi. gu perioada corespunzătoare a
anului trecut, cînd am avut re Ş i nu cu o tonă. Cu una şi ju m ă o lună sub 2.00042.500 lei.
Găre este experienţa mea în zultate mai bune.
ţinerea acestor convorbiri ? ta te / P erioada de candidatu ră l-a D ar nu num ai pentru cîştigu rile fra
M-am documentat apoi asu
Primul lucru care mă preo pra consumurilor specifice de e- g ă s it p e M u jn ai la a b a ta ju l 12. A ici m o a şe p e ca re te r e a liz e a z ă lu n ă d e
cupă atunci cînd îmi propun să nergie, materiale etc., şi a unor
ţin o convorbire este alegerea cazuri concrete de nerespectare a ex ista t un foc in d ig u it cu 3— 4 ani lu n ă lu ptă M â jrn i şi o r ttc ii săi. In
temei. Lucrul acesta îl fao ţinînd a consumurilor specifice la do-
seamă de evenimentele mai"im- zarea şarjelor, de risipă, indis- in urm ă. La un m om ent d a t, tem pe anii care au trecu t de la eliberarea
portante de politică internă şi in- ciplină şi a.m.d. Pe baza aces-
ternaţională precum şi de pro- tor date, mi-am făcut un mic ratura a început să crească sim ţitor. ţării de sub jugul fascist' ei au făcui
blemele importante care stau in plan, după oare am vorbit liber,
m-am străduit să arăt ce avem voltarea întovărăşirilor este per rea fondului de bază prin mij F ocul care m o cn ise c iţiv a an i în c u n o ştin ţă cu o v ia ţă nlouă 'care se
faţa colectivului de muncă. In După terminarea lucrului,
mi-am dat întîlnire la colţul ro de făcut pentru a reduce preţul manenta creştere a fondului de loacele cele mai adecvate şi spe strîn soarea digu rilor a reapărut. deosebeşte, ca ziua de noapte, de
ultima vreme am ţinut convor
şu cu tovarăşii din schimb. Din de cost al tonei de minereu aglo bază. Conferinţa regională de cifice locului. Există cazuri, de Cum trebuia rezo lva tă Situaţia? viaţa din trecut. In orîndu irea dem o-
biri despre însemnătatea mon
faptul că au venit aproape toţi merat. partid a pus în acest sens în fa- exemplu, în care banii de la fon- — S ă forţăm şi m ai m idi înain crat-populară, fău rită su b conducerea
dială a' Congresului a;! XXI-lea
tovarăşii din schimb, am dedus Expunerea a trezit interes. ţa organizaţiilor de partid şi dul de bază nu sînt utilizaţi în tarea, să evacuăm rapid iot cărbu partidului, lum ea nu m ai este îm păr
al P.G.U.S., despre necesitatea Mulţi participanţi au luat cu- sfaturilor populare sarcina de a scopul creşterii rapide a averii
că problema preţului de cost fră- nele din zon a acea sta l — a fo st de ţită în stă p în t şi slugi* în boieri şi
reducerii preţului de cost în sec
mîntă întregul colectiv. vîntul, printre care tov. Ţăhase-, sprijini şi îndruma întovărăşirile obşteşti şi sînt ţinuţi la C.E.C. părere M ujnai. servitori. R epublica n oastră popu
ţia noastră, despre Conferinţă
Iangas, Pavel Popa şi alţii, în să-şi mărească pînă în anul 1960 In raionul Sebeş există posibi M inerii s-au declarat întrutotul de Iară este patria oam en ilor m uncii de
tărind cele spuse de mine şi ve fondul de bază la cel puţin lităţi de creştere a animalelor,
acord cu brigadieru l lor care in cu- la oraşe şi sate şi puterea de sta i
nind cu propuneri concrete în 10.000 lei la fiecare sută de hec de dezvoltare a ramurei pomi vîn t ca şi în fa p tă le este un exem este în nuinile celor ce m uncesc. In
direcţia îmbunătăţirii procesului tare. Această sarcină este pe de cole şi viticole. Dacă cu banii plu Care s e cere s ă fie u rm at. P rin tă rirea ş i în flo rirea p a triei, p ro g resu l
de producţie. plin realizabilă de către fiecare existenţi la fondul de bază ăl u- eforturile încordate şi su sţin u te ale ei continuu pe calea spre socialism ,
La sfîrşitul discuţiilor eu am întovărăşire. Multe din ele au nor întovărăşiri ar fi cumpăra b rig ă zii, lucrul a fo st d u s pîn ă la ia tă ţelu l care în su fleţeşte a c tiv ita
luat din nou cuvîntul reamintind şi realizat-o pînă acum. Astfel, te animale, plantate livezi de capăt. In perioada aceasta grea, au tea m ilioanelor de oam eni ai m un
sarcinile concrete ce revin la fie numai la întovărăşirile zootehni pomi şi vii, acestea ar asigura fo sl luni cîn d în brigada lu i M ujnai cii din ţa ra n oastră. A cesta este ţe
care loc de muncă şi făcînd un ce existente din raionul Sebeş, an de an venituri mari întovă- randam entul se ridica şi la zece tone lul care în su fleţeşte şi pe m inerii din
pe post. brigada con du să d e N icolae M ujnai.
apel călduros la intensificarea numărul de oi repartizate ia fon răşiţilor şi ar duce la creşterea R'icolae M u jn ai şi to va ră şii săi N icolae M ujnai este un m iner. U n
luptei pentru economii. dul de bază aproape s-a dublat, continuă a averii obşteşti înto din brig a d ă şi-au în deplin it în că de m in er ca m u lţi a lţii d in V alea Jiu
Convorbirea s-a terminat. Eu ajungînd la peste 4.000. Unele vărăşirile care dispun de păşuni
întovărăşiri ca de exemplu cele întinse, de exemplu, au posibili la 1 iulie an g a ja m en tu l lu at la în- lui...
n-am considerat însă Gă odată tatea să cumpere diferite anima
cu aceasta s-a terminat şi mun J un UcJcJw
ca mea. In perioada care a ur din Poiana, Jina, Şugag şi alte le pe care să le contracteze cu PUBLICITATE
mat m-am interesat de evoluţia le, şi-au procurat în întregime statul şi să Ie livreze în toam
miniştrilor de Externe de la Ge Am început expunerea prin preţului de cost, informînd oa şi materialul necesar construi nă. Prin aceasta, cu cheltuieli TRATAŢl-VA SANATATEA IN STAŢIUNILE BALNEO-CLIMA-
neva ş.a. De obicei, la alegerea a explica structura preţului de menii individual mai ales asu rii saivanelor, iar amplasamen minime, averea obştească ar pu ;TICE ALE MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII ŞI PREVEDERILOR
temei ţin seama de părerile cost al minereului aglom erat: pra cheltuielilor la care se fă tul lor a fost făcut deja. Succese tea creşte într-un singur an sub
muncitorilor şi de indicaţiile bi cît reprezintă capitolul materie ceau depăşiri şi îndrumîndu-i însemnate în creşterea fondului stanţial. Alte întovărăşiri au po- SOCIALE
roului organizaţiei de bază. primă, cît combustibil, cît ener cum să muncească. Discuţii cu sibilifăţî să creeze livezi de pomi
muncitorii pe tema preţului de care au organizate sanatorii pentru următoarele afecţiuni:
de bază a obţinut şi întovără- şi vii, loturi experimenta',le pe i BOLILE REUMATISMALE —¦ se tratează la Govora,
>Bazna, Herculane, Eforie, Techirghiol, Călimăneşti, Victoria.
Pentru a ilustra mai bine mo- gie, cît cheltuielile de secţie. Am cost au fost purtate şi de către şirea agricolă „Gh. Coşbuc" din care să cultive diferite culturi, ) — BOLILE DE STOMAC, FICAT, BOLI DE NUTRIŢIE ŞI
dul în care organizez o convor expus apoi Situaţia preţului de agitatorii Grigore Moraru, Ionis Răhău. Ea are repartizat la fon- legume şi zarzavaturi, iar pro-
bire, vreau să arăt Gum am pro cost pe primele luni ale anului Gonstantinidis, Dumitru Das dul de bază pînă acum 7.769 ducţia obţinută de pe ele să o DIABET — Ia Slănic Moldova, Sîngiorz, Olăneşti, Călimăneşti. i
cedat în mod praotio cu convor- în comparaţie cu perioada cores- călii, Vasile Papaghiorghiu şi lei, o semănătoare de păioase, repartizeze la fondul de bază. BOLILE DE RINICHI — la Călimăneşti şi Olăneşti. ;
birea despre „Problema preţului alţii. 6 semănători de porumb, două Mijloacele cu care fondul de
punzătoare a anului trecut, cînd prăşitori, o grapă, un cîntar etc. bază poate fi mărit în perma- - BOLILE CAILOR RESPIRATORII — la Govora (în tot;
de cost la noi în secţie şi posi- am obţinut rezultate mai bune Ga urmare a muncii politice ^cursul anului) şi la Slănic Moldova (numai în perioada de v a ră j.1
de masă, care a reuşit să atragă
; — BOLILE DE INIMA, HIPERTENSIUNE ARTERIALA,'
b; itaţi le reducerii lui. şi, legat de aceasta, am arătat atenţia întregului colectiv asu O substanţială creştere a fondu- nenţă sînt multe şi variate. Co- TULBURĂRILE CIRCULATORII SI PERIFERICE — la Borscc,!
De ce am ales tocmai această principalele cauze care au dus pra preţului de cost şi să-l mo lui de bază au obţinut şi înto Buziaş, Vatra Dornei.
la scumpirea preţului de c o st: bilizeze la lupta pentru reduce vărăşirile „1907" din Cut, „11 mitetele comunale de partid, sfa
>emă ? In primele luni ale anu dozarea nepotrivită a şarjelor rea lui, lucrurile au început să Iunie“ din Gunţa şi altele.
lui, preţul de cost ă fost depă prin folosirea unui procent prea evolueze spre bine. Muncitorii turile populare, vor trebui
şit considera'bil în secţia noa mare de minereu de Krivoirog în au început să respecte cu mai Realizările obţinute de întovă
stră. Din discuţiile cu muncito- multă stricteţe consumurile spe răşirile din raionul Sebeş în însă să îndrume comitetele de ¦ , ~ BOLILE DE FEMEI — Ia Sovata, Bazna, Ocna Sibiu
cifice de minereu, să economi creşterea fondului lor de bază,
sească energie electrică, să în pot îi însă mult îmbunătăţite. conducere ale întovărăşirilor lui şi Eforie. Aceste staţiuni sînt indicate şi pentru tratamentul
grijească mai bine utilajele, să Mai există încă în raion înto
evite risipa.. Bilanţul următoare vărăşiri care, în raport cu posi ca în raport cu. condiţii- r< ’itismului. ;
lor luni s-a încheiat astfel cu e- bilităţile de care dispun, au fă . •v . '-rj -. '¦
conomii între 300.000—400.000 cut prea puţin pentru creşterea le locale să aleagă pe cele mai
Iei. avuţiei lor obşteşti. Printre ele Sanatoriile sînt deservite de cadre medicale de specialitate;
Viaţă nonă în satul Ciula Mică se numără cele din Şpring, Pre- potrivite. Folosind diferite forme şi dotate cu aparatură modernă.
Noi nu ne mulţumim însă cu saca, Ghirbom, Sebeş şi altele.
atîta şi luptăm pentru a obţine Acestea nu posedă în cadrul pentru dezvoltarea fondului de | Se acordă contra plată, casă, masă şi tratament.
realizări şi mai frumoase. Posi fondului de bază inventar agri
Am cunoscut pitorescul sat cunoscut. Case mari de cărămi- bilităţi există. bază. majoritatea întovărăşirilor ¦ Biletele se găsesc la toate agenţiile de voiaj din ţară, po
Ciula Atică din raionul Haţeg dă, acoperite cu ţiglă, au luat liclinici şi administraţia staţiunilor.
/încă din anul 1947, cînd am îost locul căsuţelor de lemn, iar în VIŞCHI LAURENŢIU din raionul Sebeş au posibilita
uumită învăţătoare suplinitoare, centrul satului se înalţă o şcoa
la sosirea în sat am căutat cu lă frumoasă ; există echipă de agitator la secţia aglomerator tea să realizeze sarcina trasa
privirea o clădire deosebită de dansuri, solişti vocali şi instru-
casele de lemn, însă nu am gă- mentişti etc. Cu alte cuvinte, în tă de Conferinţa regională de
5it. Cei 70 locuitori nu aveau Io- satul Ciula Mică pulsează o
eal de şcoală, 80 la sută din să- viaţă nouă. partid, să se dezvolte din zi în
tenii mai vîrstnici fiind analfa-
S1DONIA RUSAN z' mai mult spre forma superi
oară — gospodăria agricolă co
lectivă.
beţi. Acum satul este de mere- corespondenta a C.S.H. col viu sau mort, !ar sumele bă-
O.C.L. PRODUSE INDUS-
rjjj-xxxxjoocXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJIDOOOOOOOOC3GO{XXXXXXXXXXX>OCXXîOOOOtXXXXXXXXXXXXXXÎCXXXXXX}Ot TRIALE, INTERRAIONALA
DEVA
GARANŢIA VIITORULUI anunţă publicul consuma
tor că a prelungit pînă Ia noi
dispoziţii vînzările pe rate a
i articolelor de confecţii.
Necesarul de cărbune al eoo- crările de deschidere de la ori S-a constatat că timpul nece parţial. Aşa, de pildă, la unele | Totodată face cunoscut că
omiei ţării noastre devine tot zontul 800 sînt pe terminate, sar pentru evacuarea gazelor are un bogat sortiment de
îai mare. Fie că ia calea coc dar continuă lucrările de cerce după puşcare era prea mare. lucrări (galeria direcţională de confecţii de mătase, bumbac
enilor sau a termocentralelor, tare a straturilor 13, 15 şi 18. Pentru reducerea acestuia s-au şi lînă, atît pentru femei cît
ărbunele extras trebuie să iie De asemenea, se grăbesc lu introdus şi urmează să se mai la orizontul 440) s-au introdus şi pentru bărbaţi şi copii, ca
a cantităţi tot mai mari. De crările de deschidere a stratu introducă şi în alte locuri de re se desfac în aceleaşi con
ceea, în industria carboniferă o rilor 3 şi 5 din blocul I. In fi muncă pulverizatoare de apă. noi ventilatoare, iar la lucră diţii ca şi pînă în prezent, în
roblemă de primă importanţă ne, se fac pregătiri pentru des următoarele localităţi:
chiderea blocului O. O măsură foarte importantă rile din puţuri („Ştefan“ şi nr. Deva, Gurabarza, Brad, O-
constituie asigurarea posibi- este cea privitoare la folosirea răştie, Cugir, Sebeş, Alba lu-
!tăţilor sporirii producţiei în Lucrările amintite mai sus au la maximum posibil a utilajelor 12) s-au înlocuit tuburile meta lia şi Zlatna. S O f i l I M t u U BOGAT r Of
eri’oada de timp următoare. E- drept scop sporirea cu mult a de încărcare. In afară de maşi
ident, acest lucru depinde de producţiei de cărbune în anii nile de încărcat şi de reîncăr- lice cu cele d in . pînză cauciu- PRODUCĂTORI -
xistenţa rezervelor de cărbune viitori. In afară de aceasta, la oătoarele cu bandă, recent s-a CRESCĂTORI
i de descoperirea acestor re- mina Lupeni se mai execută o primit un greifer care se va in cată. Aceste tuburi pe lîngă că-s DE ANIMALE
erve, care odată cunoscute, tre- serie de galerii, adînciri de pu troduce la puţul nr. 12. Este o
uie puse în valoare. Ga atare, ţuri, suitori etc., care au un noutate pentru mina Lupeni, mai ieftine, permit o manevrare Oficiile raionale de achizi d y fe i'tâ e c w s e w te a * fá g a m e , _
ătre blocurile de cărbune, ce scop im ediat: menţinerea capa dar experienţa acumulată de ţii şi contractări de animale,
rmează să iie date în exploa- cităţii actuale de producţie. minerii altor exploatări ale Văii mai uşoară şi deci aerajul la — O.R.A.C.A. — cumpără ca & ca*w , fte te , (U m w &
are, trebuie executate noi dru- Dintre acestea din urmă amin Jiului îi va ajuta pe muncitorii baline de orice vîrstă, sex, cu
tim : săparea puţului nr. 12, a- de aici să treacă peste greută locul de muncă poate fi mereu loare etc., la preţuri conve
îuri. dîncirea puţului „Ştefan“, re ţile inerente începutului. nabile.
deschiderea puţului „Garolina“, de bună calitate.
Actualmente mina Lupeni es- executarea galeriei direcţionale Trebuie arătat, de asemenea, Se cumpără şi cabaline cu
; principala unitate furnizoare de la orizontul 440, pentru des că lucrările de deschidere sînt Toate aceste măsuri nu şi-ar diferite defecte fizice sau afec
e cărbune cocsificabil. Minerii chiderea stratului 5 din blocul de bună calitate şi că se pune ţiuni, însă să fie bine îmbră
e aici trimit lună de lună tot IV şi altele. un accent deosebit pe sistemele dovedi însă eficacitatea dacă cate în carne şi să reziste pe
îai mult cărbune cocseriei de noi de armare. Inelele 4 e bol- timpul transportului.
î Hunedoara sau semicocse- Făcînd bilanţul unei jumătăţi ţari şi armarea metalică cîştigă n-ar fi puse în aplicare de oa
iei de la Gălan. In curînd în- de an încheiate, se constată că tot mai mult teren. Există deci Producători, crescători de
ă, o nouă baterie de cocs va acesta-i oarecum pozitiv. Spu frumoase perspective de redu meni pricepuţi, aşa cum este animale, valorificaţi prin
iroduce prima să ş a r jă : bateria nem oarecum pentru că deşi la cere şi mai mult a costului to O.R.A.C.A. toate cabalinele ce
cubaj planul este realizat iar la nei de cărbune. comunistul Mihai Huda. Dar nu le aveţi de vînzare!
IlI-a de la Hunedoara. In montaj lucrările sînt mult a-
ursul anului viitor vă intra în vansate faţă de plan, la metri Bătălia pentru înlocuirea lem numai ortacii lui Huda au de INSTRUMENTE
iroducţie şi bateria IV-a de liniari se constată o uşoară ră- nului nu s-a oprit aici. Se cau MUZICALE
ocs, tot de lă Hunedoara, ceea mînere în urmă în ultima vre tă alte sisteme, mai bune, mai venit cunoscuţi la Lupeni pentru
e înseamnă că producţia de me. Evident că această rămî- economice. In cursul acestui an pentru formaţiile artistice ale
ărbune trebuie să crească şi nere poate fi remontată, mai s-a început armarea cu ancore. galeriile sau puţurile săpate de gospodăriilor agricole colecti
nai mult. Pentru aceasta mi- ales dacă ţinem seama de fap Pînă acum s-au armat deja 30 ve şi de stat, case de cultură,
lerii se pregătesc continuu. Du- tul că s-aiu luat o seamă de mă m. de galerie. Deocamdată ar ei. De acelaşi prestigiu se bu ansambluri etc., livrează cu
rările de deschidere a noi suri deosebit de importante. mătura se comportă bine şi în plata prin virament
docuri se desfăşoară într-un viitor se vor arma la fel şi alte cură şi brigăzile conduse de mi
itm susţinut, la toate exploată- Acestea ţintesc două obiecti lucrări. I. E. S. „D O I N A“
ile miniere din Valea Jiului. ve principale: mărirea vitezei nerii Balazs Ferenczi şi Aron Bucureşti — str. Maria Hagi
de înaintare şi îmbunătăţirea In vederea asigurării unor Mosco nr. 5, telef. 17.65.70.
Principalele lucrări de deschi- condiţii de lucru Cit mai bune Ordog. Ortacii acestuia din ur
condiţiilor de lucru. Dar să e- s-au luat o seamă de măsuri
lere de ia mina Lupeni se fac mă au reuşit să pornească lu
numerăm cîteva dintre ele. pentru îmbunătăţirea aerajului
a blocurile I. VI şi O. La blo crările de redeschidere a puţu
cul VI stratul 3, de pildă, lu lui „Garolina“. Meritul este deo
sebit mai ales dacă ţinem sea
ma că treaba aceasta a mai
fost începută şi altădată, dar oa UNIUNEA RAIONALA A
COOPERATIVELOR
menii au cedat în faţa greută
DE CONSUM SEBEŞ
ţilor.
\V II M ID) SE 19M IRI ^ ir IE
Fireşte că acolo unde mun prin unităţile cooperativei
„Sebeşana“ din Sebeş:
cesc astfel de oameni, unde co
m m aşini de cusut „C asnica“
muniştii sînt mereu în frunte, m aparate de radio indigene
unde se iau măsuri menite să §1 c o n fe c ţii p e n tr u fe m e i, b ă rb a ţi ş i
contribuie la accelerarea lucră copii
rilor, treburile merg bine. Fap
tul că la mina Lupeni lucrările
de deschidere se desfăşoară în
tr-un ritm susţinut, prezintă su
ficientă garanţie că în viitor
minerii de aici vor putea livra
patriei cantităţi spofite de căr
bune. N. ANDRONACHE
