Page 44 - 1959-07
P. 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1416
WBOMI \U
Să fie eliberat eroul 1 . >•, i .• v
Pregătiri în vederea A. A. G rom îko a sosit la Geneva
.1 -—................... î..., ................. ......... !------------—------------------------------------------------------------ --------------—........................... Festivalului GENEVA II (Agerpres) Externe al U.R.S.S., şi membrii
TASS anunţă : In dimineaţa zi delegaţiei sovietice la Conferin
naţional al Greciei ! de la Viena lei de 11 iulie au sosit la Ge ţa de la Geneva a miniştrilor
neva cu un avion „IE 18“ A. A. Aiacerilor Externe, care îşi reia'
MOSCOVA 11 (Agerpres). TASS a- Gromîko, ministrul Aiacerilor lucrările la 13 iulie.
nunţă: Delegaţia sovietică Ia cel de-al
Declaraţia făcută de Manoiis Oiezoa Se extinde mişcarea mondial Vll-lea Festival Mondial al Tineretu Pozifia Iui Adenauer--
lui şi Studenţilor de la Viena va fi
V de solidaritate cu Manoiis Slszos alcătuită din 800 de tineri şi tinere cea mai serioasă piedică
care s-au distins în muncă, învăţă-
unui corespondent mînf, artă şi sport. în calea încheierii cu succes
a conferinţei de ia Geneva
al radioului R, D. G erm ane La Atena la preşedinţia Consiliului de îşi pot pune semnătura pe deolaraţla Tinerii moscoviţi care nu pleacă la
Festival, au hotărît să se pregătească
BERLIN 11 (Agerpres) - MANOLIS GLEZOS, A FACDT Miniştri, precumşi laambasadele Greciei cu privire la eliberarea lui Manoiis de asemenea în vederea acestei sărbă LONDRA 11 (Agerpres). — Printr-o crudă ironie a soăr-
tori a tineretului, in prezent, la uzi Gea mai serioasă piedică în ca tei, cei mai credincioşi apără
IN SALA TRIBUNALULUI MILITAR O DECLARAŢIE UNUI din diferitecapitale ale lumii continuă să Glezos şi a celorlalţi patrioţi greci. nele şl fabricile din Moscova au loc lea încheierii cu succes a confe tori ai lor sînt în prezent gene
reuniuni prieteneşti, competiţii sporti rinţei de la Geneva a miniştri ralul De Gaulle şi ministrul lui
CORESPONDENT SPECIAL AL RADIOULUI R. D. G. LA sosească zilnic numeroase telegrame şl Marele fiu al poporului grec, Ma- ve, concursuri artistice. In raionul Ok- lor Afacerilor Externe, declară al Afacerilor Externe, Couve de
tiabr din Moscova va avea loc în zi cunoscutul ziarist Basil David Murville. Amîndoi au luptat îm
ATENA. AŞ VREA SA TRANSMIT PRIN INTERMEDIUL RA rezoluţii prin care cercurile largi ale nolis Glezos, trebuie să fie eliberat I lele festivalului o manifestaţie de masă son în săptămînalul laburist potriva nazismului. Printr-o şi
pentru pace şi prietenie. „Tribune“, este poziţia Germa mai crudă ironie a soartei, în
DIOULUI R.D.G. PRIETENILOR PĂCII ŞI Al DEMOCRAŢIEI opiniei publice şi personalităţi din via — această cerere categorică a răsunat niei occidentale şi a cancelaru spatele acestora doi se află rîn-
—O— lui ei Adenauer. Davidson scrie: durile de colaboraţionişti fran
DIN LUMEA ÎNTREAGA UN MESAJ: LUPTA PENTRU SAL ţa publică internaţională îşi afirmă so la 10 Iulie în cadrul unui mare miting cezi care sînt foarte fericiţi să
Pentru încheierea „Fireşte că cea mai mare colaboreze încă o dată şi mai
IVAREA MEA ESTE NU NUMAI O LUPTĂ PENTRU VIAŢA lidaritatea cu curajosul luptător grec în apărarea lui Manoiis Glşzos şi a unui pact speranţă a guvernului Germa ales atît de „respectabil“ cu
niei occidentale în ceea ce pri stăpînii lor germani de ieri. Ge
MEA. EA ESTE O LUPTA NOBILA PENTRU VICTORIA DE pentru libertate, Manoiis Glezos, şi cu tovarăşilor săi, care a avut loc la de neagresiune între veşte intensificarea influenţei neralul De Gaulle, care la Vichy
statele baltice sale constă în a nu oferi mari a fost condamnat la moarte, se
MOCRAŢIEI ŞI A INSTITUŢIILOR SALE, CARE SE AFLA ceilalţi patrioţi greci judecaţi în mo Berlin. In uriaşa sală „Sporthalle" s-au lor puteri . posibilitatea de a pronunţă în prezent în apăra
RIGA 11 (Agerpres). — TASS a- pune capăt războiului rece...“. rea colaboraţioniştilor care l-au
IN PRIMEJDIE IN GRECIA, O LUPTĂ PENTRU TRIUMFUL mentul de faţă de tribunalul militar din adunat mii de muncitori ai întreprin nunţă: Partizanii păcii finlandezi şi le- condamnat la moarte. Această
tofil au propus la 10 Iulie, într-o de Totdeauna a fost greşit ca situaţie provocată în esenţă de
PĂCII, CU TOATA OPOZIŢIA MILITARISTILOR SI IMPE- Atena. Comitetele naţionale pentru apă derilor industriale, funcţionari, femei, claraţie comună semnată Ia Riga, în nemţii să fie împinşi spre înar politica injustă a Angliei şi de
cheierea unui pact de neagresiune în mare, dar acum este mai peri politica şi mai injustă a Ameri-
L RIALIŞTILOR. FIIND UN LUPTĂTOR GREC PENTRU A- rarea vieţii patriotului grec, organizaţi tineri şl tinere. Printre participanţii Ia tre statele baltice, crearea unei zone culos-decît oricînd în trecut din cii este destul de puţin atrăgă
denuclearizate şi liberă de arma ra următoarele trei motive : toare. Există şi un al treilea
; CESTE ŢELURI, EU MULŢUMESC... (în acest pasa] gardienii 1-ău ile de masă şl reprezentanţi al cercu miting se afLau numeroşi locuitori din chetă, care să cuprindă Peninsula motiv de nelinişte.
< întrerupt pe Manoiis Glezos şl el a fost dus pe banca acuzaţilor). Scandinavă şi bazinul Mării Baltice. 1. In prezent statul vest-ger-
rilor artistice îşi alătură glasurile ce Berlinul occidental. Cuvintele din cu- man se află din punct de vede Toţi cei care controlează în
in declaraţie se arafă că renaşterea re politic, economic şi militar prezent guvernul vest-german,
Cauza pentru care luptă Manoiis lor care cer să se pună capăt proce vîntarea lui Albert IVorden, prin care militarismului în Germania occidentală, în mîna elementelor de extre condus de Adenauer, au hotărît
sului intentat lui Manoiis Glezos şi cer se afirmă că Manoiis Glezos se află înarmarea Bundeswehrulul cu arma a- mă dreaptă, care mai au încă să obţină arma nucleară. In
Glezos este o cauză dreaptă imediata lui eliberare. în primele rîndurl ale luptei omenirii tomîcă, planurile de creare a bazelor de dovedit că se deosebesc de prezent se spune că vor reuşi
pentru pace, au fost întîmpinate în atomice N.A.T.O. în ţările baltice pre predecesorii lor. în anul .1961.
Judecarea înflăcăratului pa ai poporului nostru şi-au jertfit In Anglia, larga mişcare de solida cadrul mitingului cu aplauze furtu zintă o primejdie serioasă pentru cauza
triot al poporului grec Manoiis viaţa. Sînt indignat de perse ritate cu Glezos se extinde în rîndul noase. păcii în regiunea Mării Baltice. Parti 2. Aceste elemente de extre In faţa acestui pericol, alături
Glezos de către un tribunal mi cuţiile la care este supus în pre altor sindicate şi organizaţii obşteşti. zanii păcii din Finlanda şi Letonia mă. dreaptă, care conduc politi de care toate celelalte pericole
litar pentru o falsă învinuire de zent Manoiis Glezos şi alţi de 100.000 de mineri din Walles — se „Soarta lui Manoiis Glezos ne ne sovietică sînt convinşi că eforturile co ca şi treburile Germaniei occi pălesc, Anglia are nevoie de o
spionaj a stirnit indignarea le mocraţi greci fiindcă se ştie subliniază în telegrama federaţiei din linişteşte cu atit mal mult cu cît el, mune ale tuturor prietenilor păcii vor dentale, nu se mai mulţumesc politică fermă, ea trebuie să-i
gitimă a tuturor oamenilor cin prea bine faptul că ei luptă Wallesul de sud a minerilor adresată ca şi eroul nostru naţional, Julius împrăştia norii ameninţărilor militare, cu rolul de vioara a doua. Ei spună „Nu“ lui Adenauer“.
stiţi din lumea întreagă. pentru libertatea şi independen guvernului grec — cer primului mi Fucilc, a luptat neabătut pentru liber vor topi gheaţa „războiului rece", vor vor, dacă se poate, să joace în
ţa patriei lor. Cauza pentru care nistru al Greciei să folosească întrea tatea poporului său în perioada înro permite să se obţină o pace trainică. Europa rolul conducător.
Ca muncitor lăcătuş la Uzi luptă Manoiis Glezos şi tova ga sa influenţă pentru a împiedica ju birii fasciste, se spune în rezoluţia pro
nele metalurgice Cugir, alături răşii săi este dreaptă şi ea va decarea lui Glezos de către tribunalul fesorilor şi studenţilor de Ia universi
de toţi tovarăşii mei de muncă, triumfa. miiuar. Comitetul englez pentru apă tatea din Praga. Acţiunile împotriva lui
eu lupt zi de zi pentru a-mi a- rarea lui Glezos a organizat pichete Manoiis Glezos şl ale celorlalţi patrioţi
duce contribuţia la înflorirea şi Cer cu toată hotârîrea ca vaj în faţa clădirii ambasadei Greciei din greci sînt Incompatibile cu noţiunea de
prosperaren economiei patriei nicul luptător antifascist Mano- Londra, în semn de protest împotriva democraţie şi libertate într-o ţară care
noastre, la construirea socialis lis Glezos şi tovarăşii săi de persecutării democraţilor greci. în trecut a fost leagănul culturii eu
mului în scumpa noastră repu luptă să fie eliberaţi, acţiunea ropene".
blică liberă şi independentă. îmi judiciară pornită împotriva lor Procesul intentat eroului naţional al
este scumpă libertatea patriei trebuie stinsă de îndată. Greciei îi îngrijorează profund pe oa Consiliul central al cooperativelor de
mele şi ştiu că pentru cucerirea menii simpli din Olanda. Un grup de consum din R. P. Ungară a dat pu
acestei libertăţi mulţi fii cinstiţi N. OPR1ŞAN femei olandeze a făcut o vizită la am blicităţii în numele a 1.500.000 de co
lăcătuş U. M. Cugir basada Greciei din Haga şi, în numele operatori unguri, o declaraţie în care
mişcării femeilor din Olanda, a pre se pronunţă împotriva deferirii lui Ma-
Mitinguri dprotestdat o scrisoare în care protestează îm nolis Glezos unui tribunal militar. Scurte ştiri • Scurte ştiri • Scurte ştiri
potriva acţiunilor guvernului grec. împotriva acestui proces se pronunţă
Muncitorii de la o serie de întreprin şi parlamentarii din diferite ţări. Gru
La întreprinderea m iniera Deva deri din ţară au adresat guvernului pul parlamentar al Adunării Populare OSLO: La 20 iulie în Norve VARŞOVIA: După cum anun publicat un decret care prevede
gia va sosi prima parte a arma ţă PAP, potrivit datelor secţiei pedeapsa cu moartea pentru „ac
La mitingul organizat în Deac, minerul Ion Chicindeanu Greciei telegrame şi scrisori similare. din Albania a adresat o telegramă bi mentului pentru un divizion de organizatorice a G. G. aT ţiuni contrarevoluţionare interne
cursul zilei de ieri la întreprin şi alţii. In numele lucrătorilor Declaraţii în care îşi exprimă soli roului Uniunii interparlamentare de la rachete „Nike“, care va fi am P.M.U.P., în prima jumătate a sau externe“, precum şi pentru
derea minieră Deva au partici din diferite secţii şi orizonturi Geneva, în care se pronunţă în apă plasat în regiunea oraşului Oslo. acestui an au fost primiţi în rîn- „crime împotriva integrităţii na
pat peste 300 de muncitori, teh de mină, vorbitorii şi-au mani daritatea cu patrioţii greci au făcut de rarea lui Manoiis Glezos. Grupul polo Potrivit biroului telegrafic nor durile candidaţilor Partidului ţiunii“. In preambulul decretului
nicieni,, ingineri şi funcţionari. festat profunda lor indignare asemenea biroul din Belgia al secţiei nez al Uniunii interparlamentare a a- vegian, pînă la sfîrşitul lui iulie Muncitoresc Unit Polonez 44.498 se arată că aceste măsuri sînt
Mitingul a fost deschis de către împotriva falsului act de acu Asociaţiei internaţionale a juriştilor dresat primului ministru al Greciei o divizionul va fi complet înzestrat persoane. Aproape jumătate din necesare deoarece ' în ultimul
tovarăşul A. Cătană, preşedin zare îndreptat împotriva celor democraţi, partidul comunist şi Uniu telegramă în care cere eliberarea ime cu rachete. Acest armament este acest număr —¦22.175 persoane, timp „conducătorii tiraniei în-
tele comitetului de întreprinde mai buni fii ai poporului grec. nea democrată a femeilor din Finlan diată a Iui Glezos. adus „în Norvegia în conformi îl formează muncitorii. irînte“ adică susţinătorii fostului
re, care a relevat lupta neînfri da şi multe alte organizaţii politice şi tate cu. programul american de dictator Batista, şi-au intensifi
cată a lui Manoiis Glezos pen In încheierea mitingului, cei obşteşti din diferite ţări. ¦?r ajutor militar. LONDRA: Delegaţii la confe cat activitatea lor complotistă.
tru pace, libertate şi indepen prezenţi au adoptat o moţiune rinţa bisericii metodiste care se
denţa naţională a Greciei. Au de protest adresată primului In ţările socialiste milioane de oa HAGA 11 (Agerpres). ÎSŞŞ anun- HALLE: La 10 iulie Otto Gro- desfăşoară la Bristol au cerut B O N N Z ia ru l „Neue Rhein
luat apoi cuvîntul: lăcătuşul ministru al Greciei, Karamanlis, meni ai muncii 'iau parte1la mitinguri {. Soarta eroului naţional al Greciei, tewohl, primul ministru al R. D. guvernului englez să înceteze Zeitung“ anunţă că peste 300.000
Alex. Rancea, ing. Aurel Jula, cerînd eliberarea neîntîrziată a şi adunări în cadrul cărora îşi expri Manoiis Glezos, nelinişteşte profund Germane, a declarat la Halle, imediat experienţele cu arme nu din cei 340.000 de oameni ai
maistrul minier Ion Adam, ing. lui Manoiis Glezos. mă deplina lor solidaritate cu Mano- inimile oamenilor simpli din Olanda, în cadrul unui miting la care cleare şi să renunţe la fabrica muncii din regiunea Saar au
Gh. Toma, mecanicul Petru lis Glezos şî cu ceilalţi patrioţi greci care îşi alătură glasul protestului plin au luat parte aproximativ rea lor. Intr-o rezoluţie adopta participat joi la greva de pro
P. JURCON1 a căror viaţă este astăzi ameninţată de mînie al opiniei publice mondiale. 150.000 de oameni ai muncii, că tă, participanţii la conferinţa cer test de o oră împotriva majoră
corespondent de cercurile reacţionare din Grecia. delegaţia R. D. Germane Ia Con guvernului englez să contribuie rii preţurilor ca urmare a „a-
Foştii deţinuţi din „lagărele morţii" ferinţa de la Geneva a miniştri la succesul lucrărilor Conferin nexării economice" a Saarului
lor Afacerilor Externe are sarci ţei de la Geneva a miniştrilor la Germania occidentală.
La mina Teline Cererile de eliberare neîntîrziată a hitleriste de la Buchenwald şi Ra- na de a stărui în primul rînd Afacerilor Externe şi la convo
lui Manoiis Glezos răsună în paginile vensbruck, întruniţi într-un miting, au pentru convocarea cît. mai grab carea conferinţei şefilor de gu PARIS:. La Paris şi-a înche
nică a conferinţei la nivel înalt, verne. iat lucrările Congresul sindica
Peste 300 de muncitori, teh Leobol, şi-au exprimat indigna tuturor ziarelor centrale şi locale din adoptat o rezoluţie de protest împo pentru ca încă în cursul acestui tului naţional autonom al pro
nicieni şi ingineri de la mina rea şi protestul lor hotărît îm R. P. Chineză. Poporul de 650.000.000 triva intenţiei de a-l condamna pe Ma- an să se ofere, în sfîrşit poporu BONN : Agenţia DPA anunţă fesorilor francezi. In rezoluţia
Teliuc s-au întrunit ieri la ora potriva acţiunilor de persecuta al Chinei declară cu toată hotărîrea nolis Glezos. lui german un tratat de pace. că la 8 iulie un avion de vînă- adoptată în unanimitate, delega
prînzului într-un miting de pro re a elementelor democratice din că, alături de toate celelalte popoare Participarea cu drepturi egale a toare cu reacţie de la baza a- ţii la Congres cheamă pe toţr
test împotriva procesului inten Grecia şi au cerut imediata pu ale lumii, se împotriveşte încercărilor Un grup de femei olandeze în frunte R. D. Germane la tratative con mericană din Germania s-a pră democraţii, pe membrii sindica
tat lui Manoiis Glezos. nere în libertate a lui Mapolis de a trimite la moarte pe unul din cel cu preşedinta „Mişcării femeilor din stituie o dovadă că puterile oc- buşit în regiunea de vest a mun telor, pe muncitori, întregul po
Glezos şi a tovarăşilor săi de ra?! buni fii ai Greciei. Olanda" a vizitat la 9 iulie ambasada uaentale nu mai pot trece cu ve ţilor Vosgo. Pilotul s-a salvat cu por francez, să lupte activ pen-
Mitingul a fost deschis de că luptă. Greciei la Haga unde a înmînat o scri derea' faptul existenţei R. D. paraşuta. ’tru apărarea şcoalei laice de a-
tre tovarăşul Nicolae Bus, pre In R. D. Germană au loc numeroa soare în care se cere să fie eliberat Germane.
şedintele comitetului de între La sfîrşitul mitingului a fost se mitinguri şi adunări în cadrul că Glezos. HAVANA: Agenţiile de presă tentatele reacţiunii clericale. In
prindere, care a evocat figura adoptată o moţiune de protest rora participanţii cer încetarea procesu transmit că guvernul cuban ă rezoluţia cu privire la problema
de mare luptător antifascist a adresată ambasadei Greciei din lui înscenat lui Glezos şi celorlalţi Muncitorii de la numeroase uzine din
lui Manoiis Glezos. Vorbitorii, Bucureşti. patrioţi. In multe puncte din Berlinul Olanda au trimis scrisori similare pe
printre care minerul fruntaş democrat au fost stabilite schimburi adresa primului ministru al Greciei
Popa M. Ioan, mecanicul Karol TOVICĂ MUNTEANU de protest unde cetăţenii din R.D.G. şi pe adresa ambasadei Greciei de la
corespondent Haga.
algeriană, congresul a cerut or
R eluarea lucrărilor Conferin C ronica e v e n im e n te lo r in te rn a ţio n a le vut loc puternice mitinguri de ganizarea de tratative fără nici
ţei de Ia Geneva a miniş protest în cadrul cărora partici
panţii au cerut anularea con un fel de condiţii preliminare,
trilor Afacerilor Externe, după o tractului pentru livrarea de arme cu „toate elementele care repre
întrerupere de trei săptămîni ce zintă populaţia“.
rută de puterile occidentale, este tot mai mult teren, că acestea occidental nu este teritoriu al partamentului de Stat, a prezen conferinţă să ţină seama de ce în R. F. Germană.
evenimentul central al actuali sînt piatra unghiulară a înţele Germaniei occidentale. Aseme tat în mod tendenţios evoluţia rerile imperioase ale timpului E important de subliniat fap Luni 13 şi marţi 14 iulie' 1959
tă ţii internaţionale. Opinia pu gerii şi colaborării între state cu nea acţiuni trădează, fireşte, po tratativelor şi poziţia Uniunii nostru, să se situeze pe poziţii
blică mondială iubitoare de pace orînduiri sociale diferite. Pe lin litica obstrucţionistă a guvernu Sovietice, semănînd scepticism realiste pentru ca, într-adevăr, tul că legăturile dintre cercurile Speciaco^e
se întreabă, şi pe bună dreptate, gă tonul general pozitiv cu care lui de la Bonn şi nici un fel de şi neîncredere în ce priveşte per tratativele de la Geneva să fie conducătoare din Israel şi cele cinematografice
în ce măsură răgazul de trei revanşarde vest-germane nu sînt
săptămîni a permis miniştrilor DEVA: Favoritul 13; Scri
de Externe ai 5.U.A., Angliei şi este întîmpinată reluarea trata cuvinte frumoase nu mai pot spectivele tratativelor. Nu e mai încununate de succes, să Sie pri de dată recentă. Ele continuă soarea' cifrată ; ALBA IULIA
Franţei să analizeze cu lucidi Legenda dragostei: Spionaj
tate propunerile prezentate în tivelor de la Geneva, nu se poa convinge pe nimeni de contra puţin semnificativ faptul că a- mul pas hotărît or spre convoca mai mult sau mai puţin mascat contra spionaj; BRAD: Dorin
cadrul tratativelor de către Uni cum, în preajma reluării Confe rea unei conferinţe la nivel înalt. încă din anul 1952, de cînd Ger ţa';’ HUNEDOARA: De partea
unea Sovietică, în ce măsură a- te să nu remarcăm că se mai riu. cealaltă: ILIA: Fiii munţilor:
ceştia sînt dispuşi să-şi aducă ORĂŞTIE : Afacerea nu s-a cla
contribuţia pe care le-o cer po fac auzite încă voci disonante, Presa occidentală este nevoită rinţei de Ia Geneva a miniştri P rin tranzacţia pe care unele mania occidentală plăteşte, chR sat; Cicatrîctea; HAŢEG: Po
poarele la rezolvarea celor mai vestiri din Roma; PETROŞANI:
vitale probleme ale timpului nos potrivnice tratativelor. Asemenea să consemneze faptul că poziţia lor de Externe, Congresul Sta cercuri din Israel au făcu purile, Israelului reparajTi sub N auris; Capcana lupilor, Frun
tru. ze ro şii; SEBEŞ : Procesul se
voci sînt susţinute îndeosebi de negativistă a lui Adenauer se telor Unite ale Americii exami t-o cu revanşarzii vest-germani, forma aşa-ziselor „compensaţii“ amină? SIMBRIA f Numai o
întreruperea pe o perioadă de femeie ; TEIUŞ : Străbătînd P a
trei săptămîni a tratativelor de către presa americană aservită resimte şi asupra acţiunilor ce nează problema încheierii unor oîerindu-le acestora 250.000 de pentru pierderile materiale pro risul ; LONEA: S-au cunoscut
la Geneva a constituit un bun cu toţii; ZLATNA: Legea o
prilej nentru presa occidentală, marilor trusturi, care trîmbiţea- lorlalte delegaţii occidentale Ia acorduri privind livrarea de ar aruncătoare de grenade, a ieşit vocate evreilor în perioada regi permite ; BARU MARE : Pesca
pentru personalităţi politice mar rii din A rai; APOLDU DE SUS:
cante din numeroase ţări de a ză cu mare zgomot formule vechi Conferinţa de la Geneva. Publi me atomice altor state, deşi este Ia iveală în adevărata sa înfă mului hitlerist. Numai că aceste Lissy : CĂLAN: Mingea.
analiza rezultatele obţinute în
prima etapă a conferinţei, de a şi răsuflate ca „impasul de ne caţia engleză „Economist“, de un lucru bine ştiut că în întrea ţişare criza politică care maci „plăţi“ constituie o manevră nr- Timpul probabil
analiza perspectivele şi posibili
tăţile ce există pentru ajungerea depăşit“, „lipsa de perspectivă pildă, constată cu vădită neplă ga lume se desfăşoară o gran nă cercurile conducătoare din dibace a imperialiştilor de a a- în regiunea noastră
Ia un acord. In mod cu totul fi pentru o conferinţă la cel mai cere că „solidaritatea noastră cu dioasă mişcare de masă împo Israel. Această ştire, după ex corda ajutor militar Israelului şi
resc, o mare parte a presei oc Pentru 12 iulie, vremea se menţine
cidentale, observatorii politici înalt nivel“, ..„totul depinde de Germania occidentală răpeşte triva experienţelor nucleare, îm presia presei occidentale, a stîr- de a-l atrage în planurile lor călduroasă, cu cerul puţin noros. Tem
competenţi pornesc de la premi peratura staţionară, ziua va urca în
sa că prima parte a tratative ruşi“ etc. Pauza de trei săptă anglo-saxonilor orice supleţe şi potriva armelor atomice. nit o adevărată furtună în Is războinice, agresive (un exem tre 30 şi 35 grade, iar noaptea va co
lor a clarificat în. mare măsură mîni a fost folosită la maximum orice posibilitate de manevră di borî între 15 şi 24 grade. Vini potri
poziţiile părţilor, conferinţa, din de către duşmanii colaborării in plomatică“. Cu alte cuvinte, deşi Cît priveşte poziţia Uniunii rael. In faţa puternicului „cutre plu elocvent e agresiunea anglo- vit, cu intensificări, din sectorul sud-
acest punct de vedere, dovedin- ternaţionale, care n-au încetat Anglia ar dori să se situeze pe Sovietice faţă de reluarea con estic.
du-şi cu prisosinţă utilitatea. A nici o clipă de a lansa variate o poziţie mai diferită decît cea vorbirilor de ia Geneva, ea a mur“, Ben Gurion a fost nevoit, franco-israeliană din anul 195fi
devenit cu totul clar că în zilele ipoteze şi păreri cu privire la a S.U.A. şi Franţei, ea nu poate fost expusă de către ministrul de Pentru următoarele trei zile, vreme
noastre ideea tratativelor cîştigă eşecul tratativelor. Cancelarul să facă totuşi lucrul acesta de Externe al U.R.S.S., A. A. Gro după ce ceruse personal demisia1 împotriva Egiptului). călduroasă, dar uşor nesiabiiă.
Adenauer, care n-a scăpat oca oarece e aliata Germaniei occi mîko, în cadrul unei recente de
zia să se intituleze de curînd dentale. Lucrul acesta a fost claraţii la cererea presei. Subli a 5 miniştri ai săi, să-şi dea el Evenimentele petrecute recent
omul numărul unu al politicii confirmat chiar acum cîteva zile niind punctul de vedere al gu
„războiului rece“, a ţinut să con cînd, în cadrul dezbaterilor din vernului sovietic, Andrei Gromî însuşi demisia. în Israel — livrarea de arma
firme prin fapte declaraţia sa. Camera Comunelor, Macmillan, ko şi-a exprimat convingerea în
După cum se ştie, din ordinul primul ministru britanic, a de succesul tratativelor de la Ge Apreciind, pe bună dreptate, ment revanşarzilor vest-germani
lui au avut loc zilele trecute în clarat din nou că se pronunţă neva, în faptul că, printr-o a că hitleriştii au adus cele mai şi criza de guvern ce s-a de
Berlinul occidental alegeri pen pentru convocarea conferinţei la bordare realistă a problemelor în mari suferinţe evreilor, populaţia clanşat apoi — arată odată în
tru postul de preşedinte al Re nivel înalt. Trebuie să remarcăm discuţie, se poate ajunge la o Israelului şi-a manifestat indig plus că, de dragul banilor, unii
publicii Federale Germane, deşi faptul că şi în Statele Unite narea sa legitimă faţă de ruşi se grăbesc să şteargă prea uşor
înşişi miniştrii de Externe occi unor cercuri nu Ie este pe plac înţelegere. Opinia publică mon noasa tranzacţie dintre cercurile cu buretele peste învăţămintele
dentali au fost nevoiţi să recu un eventual succes al tratative conducătoare din Israel şi re istoriei, iar această „uitare“ —•
noască la Geneva că Berlinul lor. însuşi Her.ter, secretarul De- dială, toţi cei cărora le este vanşarzii vest-germani în ce pri faptele au dovedit-o — poate
veşte vînzarea de armament costa prea mult uneori. Acea
scumpă cauza păcii, cer cu ho- sta cu atît mai mult cu cît fas
exact acelora care au nimicit ciştii ridică din nou capul în
tărîre ca delegaţii occidentali la Germania occidentală şi emit
şl distrus peste 6 milioane de pretenţii revanşarde, primejdioa
evrei. La Tel Aviv şi în nume
roase alte oraşe ale ţării au a- se cauzei păcii mondiale.
Redacţia şi administraţia ziarului sir. 6 Marlie nr. 9. Telefon: 1881 1891 75. Taxa plătilâ în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.I.LR. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. •- Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.