Page 46 - 1959-07
P. 46
Pag. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1417
a«mm
Faza regională a spartachiadei au reunit lă start un mare nu Baschet categoria B
măr de tineri şi au prilejuit dis
pute vii. Iată rezultatele obţi Mureşul Deva
de vară a tineretului nute : la a doua victorie
Bâzele sportive din patru o plăcut şi viu dispdtat, echipele Aurel Mamara (Victoria Călău), Băieţi. La proba biciclete oraş consecutivă
raşe ale regiunii — Deva, Sebeş, fiind de forţe egale. A învins e- categ. 61 kg. Ilea Augustin (U- pe primele trei locuri s-au cla
Hunedoara şi Alba Iulia — au chipa Hunedoarei cu scorul de nirea Gurasada), categ. 68 kg. sat Ştefan Garganiţă (Ştiinţa Cei care au asistat la întîlnirea de
găzduit duminică întrecerile u- 5—4, calificîndu-se astfel pen Constantin Şerban (Recolta Alba Iulia), Silviu Şuteu (Gor baschet dintre. Mureşul Deva şi Strun-'
gul Arad au avut prilejul să trăiască
Griscior), categ. 76 kg. Ioan vinul Hunedoara) şi Ioan Dumi- momente de mare încordare mai alea
neiâ din cele mai mari compe tru finală.
tiţii sportive de masă ale tine Jocul disputat între echipele Băcânu (Voinţa Mintia) şi ca trasă (Sebeş). La biciclete se- datorita evoluţiei scorului. Jucătorii
retului : faza regională a spar raioanelor Petroşani şi Sebeş, a teg. peste 84 kg. Aurelian Da-
tachiadei de vară a tineretului. plăcut în mod deosebit. Ambele micurse s-au clasat în ordine: Mureşului îşi propuseseră să cîştige a-
Tinerii şi-au disputat întîietatea echipe au practicat un joc de deş (Asociaţia 23 August Bără- Andrei Fab'ian (Parîngul Petro cest meci care avea sa pună capăt
la disciplinele handbal, tir, a- viteză, cu pase precise. A cîşti şani), Teodor Bota (Voinţa Al emoţiilor retrogradării din categoria B.
tletiâm, volei, ciclism, oină şi gat echipa raionului Sebeş cu bant). A. POPANDRON ba Iulia) şi Vasile Bădoi (Gor Strungul, cu o poziţie mai buna în
clasament a jucat relaxat. Meciul a
corespondent
trîntă. Multe din întrecerile scorul de 11—6 (5—2). V o le i vinul Hunedoara). dat loc Ia o luptă pasionantă. Baschet-
sportive au prilejuit dispute vii, In finală s-au întîlnit echipele baliştii din Arad joacă mai birie în
spectaculoase. Iată mai jos as In general, echipele partici Fete. La proba biciclete oraş, primele minute, şi reuşesc să înscrie.
pecte de la aceste întreceri. oraşului Hunedoara şi raionului pante la jocurile de volei din primele locuri au revenit concu JoCul se echilibrează însă şi devenii
Sebeş. Spectatorii se aşteptau la cadrul spartachiadei de vară, rentelor Maria Furdulea (Paro- reuşesc să ia pentru întîia dată con
Tir un joc spectaculos. Aşteptările desfăşurate la Alba Iulia, s-au şeni), Letiţia Mărginean (Hu ducerea cu 22-21. Din acest moment
au fost însă dezamăgite mai a-
Proba de tir, 3 x 10 focuri les de echipa din Hunedoara ridicat la un nivel mulţumitor. nedoara), iar la biciclete semi- jocul devine pasionant. E suficient să
armă sport a reunit la poligo In cadrul meciurilor, în special curse, pe locul I s-a clasat Pau- arătăm că echipa din Arad â egalat
nul din oraşul Sebeş reprezen care a depus o slabă rezistenţă al echipelor masculine, s-au în lina Coşozeanu (Hunedoara). scorii] de 5 ori. Cel mai măre averaj
tativele raioanelor.şi oraşelor registrat faze palpitante. ăl deveniloi a fost de cinci coşuri şi
din regiune. Au cîştigat cei mai echipei din Sebeş, care a lup Atletism jumătate, însă Strungul are o puter
buni, cei care s-au pregătit cu Şi acum cîteva cuvinte des nică revenire şi este pe punctul de
perseverenţă. La buna desfăşu tat pentru fiecare minge. Scor pre echipele participante. Gîşti- Pe pista stadionului „Ceta a obţine chiar victoria. Mureşul a cîş
rare a competiţiei a contribuit gătoarea la volei feminin, echipa tea“ din oraşul Deva, s-au des tigat întîlnirea numai la un punct di
organizarea bună şi arbitrajul final 17—3 (9—2) pentru echi „Sebeşul“ din Sebeş, este o e- făşurat duminică probele atleti ferenţă: 56-55.
competent. chipă tînără, cu perspective. ce din cadrul spartachiadei de
pa raionului Sebeş. Faptul că tinerele din Sebeş au vară a tineretului, faza regio Şi de dată aceasta baschetbaliştii de
Pe echipe s-au clasat în or reuşit să cîştige meciul cu nală. Au participat 100 de con la Mureşul au muncit mult pentru ob
d i n e 1. raionul Petroşatti cu La fete, prin neprezentarea „Voinţa“ — Ilia, se datoreşte curenţi. Iată campionii regionali ţinerea unei victorii preţioase. S-au re
883 puncte, (Nicolae Bocşa, Ge- jocului omogen al echipei şi u- la diferitele probe; marcat Deac, care a fost după pâre-'
lu Ionescu, Maria Nagy şi Ma raioanelor Alba şi Haţeg s-a nui plus de voinţă, în momentele rea noastră cel mai bun de pe teren, In staţiunea Geoagiu-Băi
riana Hlopeţki) ; 2. raionul Hu dificile. Din echipa Sebeşului, fă JU N IO RI: 100 m. p la t: Ioa- Kasler, Drăgan, Popescu şi TanasciUc. s-au redeschis
nedoara — 572 puncte: 3. ra desfăşurat un singur joc între ră a exagera, se poate spune că chim Totoianu (Sebeş) ; 1.000
ionul Haţeg — 563 puncte. La toate participantele s-au ridicat m, p la t: Constantin Stancu V. A. RESTAURANTUL SI! T ER A SA
individual masculin pe primele reprezentativele raionului Petro la acelaşi nivel, adică bun. Cea
trei locuri s-au clasat Ionescu laltă finalistă, „Voinţa" Ilia are La Out Serviţi 3 mese pe zi, Ia alegere, în abonament,
Gelu (Petroşani), cu 238 punc şani şi Sebeş. Jocul celor două jucătoare bune, cu o tehnică in cu preţuri convenabile.
De asemenea, vă oferă :
echipe a fost de factură slabă.
° preparate culinare într-un bogat sortiment
S-a practicat un joc confuz şi 0 specialităţi la grătar
° vinuri selecţionate
fără orizont. A învins echipa din
XŞOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO X X > < X > O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C
Sebeş cu scorul de 3— 1.
Astfel, pentru faza de zonă
la handbal s-au calificat echipe
le masculină şi feminină din
Sebeş. M. RUGINESCU
corespondent dividuală mulţumitoare. S-a ob (H unedoara); înălţime: Gelu
te, Nicolae Bocşa (Petroşani), 'Afişe m ari, a şe za te la locu ri v iz i
bile anun(au pe ceiăfCnii din com una
cu 232 puncte şi Ioan Sereden- O in ă servat însă o lipsă de omogeni Bogdan (Alba Iulia) : lungime: C ut, raionu l S e b e ş că In ziu a de 12
ciuc (Haţeg), cu 222 puncte. tate, unele jucătoare avînd scă iulie A sociaţia sp o rtivă R ecolta o rg a
La proba individual femei s-au Pe stadionul sportiv Gorvinul deri în ritmul jocului, pe par Aurelian Bercea (O răştie);
clasat pe primele trei locuri Ma din Hunedoara s-au desfăşurat cursul desfăşurării seturilor. Au
greutate: Kancz Tiberiu (Sebeş).
riana Hlopeţki cu 211 puncte,/•întrecerile din cadrul sparta jucat bine S. Luca, M. Tamaş, JUNIOARE: 80 m. plat: Rave- n izează o dum inică sportivă. P este 300
Mâriă Nagy (Petroşani), cu 202 chiadei de vară la oină. Au par E. Osoianu. Scorul partidei : 2-1 ca Ureche (Hunedoara) ; 500 tri de ţărani m uncitori din com ună sau
pentru „Sebeşul“. Pe locul tIJ plat : Muves Reiss (Hunedoa a sista t şi urm ărit cu viu interes în
puncte şi Lucia Iosif (Orăştie) ticipat patru echipe reprezenta s-a clasat „Victoria“ Haţeg. ra) ; înălţime : Anelize Zauner trecerile sporlive dispu taie.
(Deva) ; lungime : • Ureche Ra-
cu 189 puncte. După terminarea tive ale colectivelor Recolta A- La volei băieţi, în finală s-ău Proba de tir a reunii 21 de concu
'concursului de tir, participanţi poldu de Sus, Unirea Gurasada, întîlnit echipele Şcolii sportive
lor şi echipelor clasate pe pri Discul Nalaţi şi 23 August Ba
mele locuri li s-au înmînat di ră banţ. Echipele au desfăşurat de tineret Alba Iulia şi „Flamu veca (H unedoara); greutate: renţi. Prim ul clasat a !ost Ion Ga- I
plome şi plachete. jocuri frumoase. Cea mai bună ra roşie“ Deva. Cu un plus de Silvia Preja (Alba). SENIORI: laţa. La a tle tism au p a rticip a t 17 con
întîlnire a fost cea dintre Recol energie şi un bun joc la fileu, luO m. p la t: Gheorghe Brad curenţi. C ei m al b u n i" au fo it Ioan m
H & n d to e L Î ta Apoldu de Sus şi Unirea Gu tinerii din Alba Iulia au reuşit (Hunedoara) ; 1.000 m ... p la t: P opa lă" s ă r itu r ă V t î n ă lţim e ," U it C a-
rasada. Campioană regională la să Cîştige întîlnirea cu cei din Giieorghe Paşcaru (Hunedoa tană la v ite ză şi Ioan BUea la să ri IHOU5 EI mOOERAIHaI
întrecerile la handbal s-au oină a fost declarată echipa Re Deva, care nu s-au ridicat la ra) ; lungime: Ştefan Zoltan
disputat tot în oraşul Sebeş, în colta Apoldu de Sus. valoarea lor normală. Scorul (H unedoara): înălţim e: Ştefan tu ra in . lu n g im e . Im tr în tă s-a u în tr e CTAEML AUCU!
tre echipele Petroşani şi Sebeş partidei : 2— 1 pentru Şcoala Zoltan (H unedoara): greutate:
la feminin, iar la masculin Pe T rîn tă sportivă de tineret Alba Iulia. Nicolae Popescu (Petroşani. SE- cut 6 concurenţi. P roba a fost- câşti *>»-•
troşani, Orăştie, Hunedoara oraş O revelaţie : echipa „Rapid“ Si- g a tă de V asile M irion. La volei a
şi Sebeş. Jocurile au fost viu întrecerile la trîntă s-âu des meria, care dacă nu juca încre NIu a RE : 100 m. plat: Eugenia în vin s echipa iu i Ioan G alaţa care a S O R U M f N r i BOGAT f Of
disputate, echipele luptînd de făşurat în sala Corvinul din Hu zută după primul meci cîştigat, Egri (D eva); 500 m. plat: jucat cu o echipă form ată din tineri
la început pînă la sfîrşit pe o nedoara. La aceste întreceri au putea ajunge în finală. Margareta Inovan (Lupeni) ; nem em bri ai asociaţiei, şi care după
căldură caniculară pentru rezul participat sportivi din raioanele greutate: Tontch Rozalia (Hu acest m eci au deven it m em bri ai
tate cît mai bune. In primul Ilia, Alba, Brad, Hunedoara şi C ic lis m a so c ia ţie i.
rrteci s-au întîlnit echipele de Haţeg. Multe din probe au fost
băieţi ale raioanelor Orăştie şi viu disputate. Iată campionii re întrecerile la ciclism s-au des nedoara); lungime: M. Mun- M. R. m íd a te yu Jm w ô tëe, ftd w u M rS e
oraşul Hunedoara. Meciul a fost gionali la trîntă : categ. 55 kg. făşurat în oraşul Alba Iulia. Ele teanu (Hunedoara). corespondent tâ fe M te c m m ^ e fá g a m e , fîw tr te s A'
CXXXXX5«XXXXXXSXXX5000<îCOOCXX30ÔOOCCOOOCX5ÔOCOCOOO?LXXXXXXXXX: D0C<XXXX3000000GiX30Q0üG©30fXXX>0QO0CîC.Oa0CeO0OOC«X S i !/?Me,(Uh m au şo
întreprindem) „Sebeşul6' îna i muncă şl trai tot mal tmne. tn trecut, PRODUCĂTORI -
datorită spaţiilor prea mici, muncitorii
DEMOCRAT POPULAR lucrau înghesuiţi, numărul lor pe uni CRESCĂTOR! OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 > 0 0 0 © 0 0 0 0 0 0 0 0 0 >
tatea de suprafaţă fiind aproape dubiu
Cucerirea puterii politice de Către S1MION GROZA de 1948, rezultă o creştere a produc faţă de prevederile normelor sanitare. DE ANIM ALE MIERCURI 15 IULIE 1959
clasa muncitoare în alianţă cu ţărăni directorul întreprinderii „Sebeşul" tivităţii muncii de 21,70 la sută. In prezent, muncitorii lucrează în spa
mea muncitoare şi naţionalizarea prin ţii largi şi luminoase. La secţia circu Oficiile raionale de achi Spectacole cinematografice
cipalelor mijloace de producţie au din Săbeş In perioada 1957*1959, datorită re lare, cea mai aglomerată secţie, revine ziţii şi contractări de ani-
deschis largi perspective de dezvoltare profilării întreprinderii, ritmul de creş pe cap de muncitor peste 35 m.c. aer. L male — O.R.A.C.A. — a- DEVA: Favoritul 13; Scrisoare ci ŞANI: Nauris; Frunze roşii; SEBEŞ:
şi Întreprinderii de ciorapi şi tricotaje transfer un număr de 4 maşini Cot tere a productivităţii muncii a stag ' nuntă gospodăriile agrico frată; ALBA IULIA: Legenda dragos Procesul se amînă; SIMERIA: Numai
din oraşul Sebeş. nat din cauza schimbării sortimente S-au făcut noi instalaţii electrice de le colective şi cooperative tei; Spionaj contra spionaj; BRAD: o femeie; TEIUŞ: Ştrăbătînd Parisul;
ton, care sînt pregătite pentru fabri forjă şi lumină moderne, creîndu-se uq le agricole de producţie, în Dorinţa; HUNEDOARA: De partea cea LONEA: S-au cunoscut, cu toţii; ZLAT
Penlru a se vedea măsura în care carea, începînd cu trimestrul III al a- lor şi reamplasării maşinilor. In pre flux luminos pe măsura necesară fie tovărăşirile agricole şi zoo laltă; ILIA: Fiii munţilor; ORĂŞTIE: NA: Legea o permite; BARU MARE:
s-a dezvoltat această întreprindere este cestui an, a ciorapilor din fire polia- zent s-au creat premisele creşterii pro cărui loc de tnuncă. In vechea fabrică tehnice, că pot primi de la Afacerea nu s-a clasat; Cicatricea; Pescarii din Arai; APOLDU DE SUS:
suficient să facem o comparaţie între midice. ductivităţii intr-un ritm corespunzător condusă de capitalişti n-au existat ves O.R.A.C.A. tineret bovin HAŢEG Povestiri din Roma; PETRO Lissy; CALAN: Vraja dragostei.
anii 1948 şi 1958 în ceea ce priveşte organizării procesului de producţie, tiare, instalaţie de apă potabilă. Mun bun pentru reproducţie şi
volumul producţiei globale şi numărul Odată cu intrarea în folosinţă a noi citorii îşi ţineau hainele in secţii, iar muncă, predînd în schimb, im \ id> h
de muncitori. Astfel, valoarea produc lor spaţii industriale, pentru buna des In ce priveşte preţul de cost, în apa de băut o aduceau cu cănile din L imediat sau în termen, ori-
ţiei globale a crescut în anul 1958 făşurare a procesului de producţie a tre anii 1950-1959 s-au înregistrat suc vecinătatea fabricii, întrucît în incintă < ce animale admise la sacri- Programul I: 6,15 Muzică populară muzică uşoară; 21,00 Şcoala şi viaţa;
faţă de 1948 cu 355,8 la sută, deşi în fost necesară amenajarea şi construi cese remarcabile în direcţia reducerii nu exista cel puţin un puţ cu apă po L flcare, cu excepţia cailor. romînească; 7,15 Marşuri pentru fan 22,30 Muzică simfonică.
general în acest interval de fimp s-a rea de noi instalaţii. A fost construită consumurilor specifice, cuantumul eco tabilă. In prezent există grupuri so 1 Producătorii cu gospodă- fară; 9,00 Muzică de estradă; 9,30
lucrat cu acelaşi utilaj. In ce priveşte o centrală termică în care s-a montat nomiilor vărsate statului crescînd an ciale penuu fiecare etaj. < rii individuale pot primi a- „Vreau să ştiu !“; 10,00 Concert de Programul I I : 14,07 Muzică popu
numărul de muncitori direct produc încă un cazan cu aburi pentru asigu de an. In prezent colectivul întreprin 2 nimaie tinere de prasiiă la muzică din opere; 11,03 Tineretul lu lară romînească; 15.40 Melodii popu
tivi, acesta a crescut cu 135,4 la sută rarea procesului tehnologic şi încălzi derii este antrenat într-o însufleţită în Pentru culturalizarea muncitorilor, L schimb imediat, predînd a- mii cîntă pentru pace şi prietenie; lare romîneşti; 16,50 Curs de limba
în 1959 faţă de anul 1948. rea întreprinderii în totalitatea ei. S-a trecere pentru reducerea preţului de pentru educarea lor, există în între < nimaie bătrîne, bune de sa- 12,35 Muzică din opereta „N-a fost rusă; 17,00 Muzica uşoară; 17,20 Răs
reconstruit localul vopsitoriei pentru a cost pe baza angajamentelor luate la prindere două biblioteci. Prin cursurile crificare. nuntă mai frumoasă“ de N. Chircu- pundem ascultătorilor; 18,05 Muzica
Măsuri im şortanie corespunde noilor eerinfe ale producţi chemarea celor 8 întreprinderi din Ca de calificare organizate în întreprin lescu; 13,05 Muzică simfonică; 14,00 populară romînească: . 19,00 Muzică
pitală. Dacă în prima perioadă de ac dere au fost calificaţi sute de munci Schimbul de tineret bo Uverturi şi potpuriuri; 15,10 Program uşoară; 19,30 Teatru la microfon: „Un
In anul 1957, ca urmare a măsuri ei, fiind în curs de dotare cu maşini tivitate din acest an realizările noastre tori. Instrumentele muzicale şi mate vin, bun de reproducţie, muzical dedicat fruntaşilor în produc chiul Vania“ ; 22,30 Muzică populară
lor luate privind specializarea între şi instalaţii moderne. A fost reînnoită privind preţul de cost au fost nemul- rialul sportiv complectează educaţia vaci gestante sau ovine ţie din industrie şi agricultură; 16,45 romînească; 23,15 Concert de noapte.
prinderilor pe grupe de produse, a în şi extinsă reţeaua de apă industrială fumitoare, datorită reprofilării întreprin muzicală şi fizică a muncitorilor. etc., se va face la echiva Cîntece; 17,25 Muzică din filme: 19,20
ceput profilarea întreprinderii „Sebeşul". şi potabilă, întregul utilaj a! întreprin derii, lipsei unor cadre calificate, odată lenţe avantajoase de greu Concert de muzică populară romîneas BULETINE DE ŞTIRI: 6.00 1 6.00)
Dacă în trecut întreprinderea producea derii a fost reamplasat după cerin cu semestrul al il-lea avem create Încă din 1950 întreprinderea a în tate şi calitate. că ; 20,25 Ani de ucenicie. Emisiune 7,00; 11.00- 13.00- 15.00j 17,001
ciorapi, lenjerie, tricotaje de lînă şi ţele actuale ale procesului de produc toate posibilităţile să ne încadrăm în fiinţat o creşă şi un cămin de zi. în consacrată cercurilor literare; 20,35 19,00; 20,00; 22,00 ; 23,52 (programul
bumbac, odată cu începerea operaţiu ţie. sarcina de reducere a preţului de cost, care copiii muncitorilor au asigurate La efectuarea schimbului, „Buchet de melodii" — program de I). 14,00; 16.00: 18,00; 21,00; 23,00
nilor de reprofilare a luat fiinţă secţia să ne realizăm angajamentul. cele mai bune condiţii de îngrijire. În producătorii pot primi un (programul il).
circulare, iar secţiile de Strick şi len indici tehnico-economici treprinderea mai are o casă de odih număr mai mare de ani
jerie au fost transferate altor între Paralel cu ridicarea productivităţii nă în munţii Sebeşului, unde vara. male, faţă de numărul ani Timpul probabil în regiunea noastră
prinderi superiori muncii şi reducerea preţului de cost, an de an, se recreează 150 muncitori. malelor predate, în raport
colectivul întreprinderii a fost în per In afară de aceasta, un număr mare cu greutatea şi calitatea Pentru 14 iulie 1959, vremea se men cila noaptea între 15 şi 20 grade, iar
In cursul anului 1958 au fost ter Prin aplicarea de noi metode de manenţă preocupat de îmbunătăţirea lor. ţine instabilă, cu cerul variabil. Ploi ziua între 29 şi 30 grade.
minate şi dale în folosinţă noi spaţii muncă şi a unor inovaţii, prin folo calităţii produselor. De exemplu, în de muncitori pleacă la odihnă sau la temporare sub formă de averse în
industriale. In aceste spaţii s-au insta sirea raţională a utilajului şi materi anul 1957, la produsele fabricate s-a tratament în staţiunile balneo-climatice. Gospodăriile agricole co soţite de descărcări electrice. Vînt mo Pentru următoarele trei zile, vremea
lat peste 400 maşini circulare şl alte ilor prime, indicii tehnico-economici au obţinut o îmbunătăţire a calităţii cu In sprijinul îmbunătăţirii condiţiilor de lective şi cooperativele a- derat din direcţia sud-vest şi vest. rămîne instabilă, cu cerul schi.-ibălor,
maşini (Cotton, încheiat şi depănat). înregistrat creşteri simţitoare. Au cres 5,4 Ia sută faţă de sarcina planificată. gricole de producţie pot Temperatura în uşoară scădere, va os temperatura în uşoară creştere spre
Astfel, începînd cu anul 1959 între cut indicii de utilizare a maşinilor, au La acest lucru a contribuit creşterea trai stă şi cantina întreprinderii, care cumpăra la preţuri avanta sfîrsitul intervalului.
prinderea a intrat în faza de specia scăzut indicii de consum. Succese im calificării oamenilor, intensificarea con serveşte muncitorilor masa de prînz de joase tineret bovin femei
lizare, producînd, în sortimente variate, portante a obţinut colectivul întreprin trolului produselor semifabricate şi fi bună calitate şi la un preţ redus. bun de prăsi lă.
ciorapi pentru femei, bărbaţi şi copii. derii în ce priveşte creşterea producti nite.
In acest mod s-au asigurat condiţii vităţii muncii. Amintim Că faţă de Toate aceste realizări au devenit po Pentru efectuarea schim
pentru mărirea randamentului maşini plan, în anul 1951 productivitatea mun Condiţii de muncii sibile numai în condiţiile regimului bului, recondiţionării şi
lor. cii a crescut cu !2,05 la sută, iar în cumpărării de animale, a-
1955 cu 14,90 la sută. Comparînd va şi de tras tot mai bane democrat-popular. De aceea, drept re dresaţi-vă ia sediul oficii
In cadrul procesului de specializare loarea producţiei realizate pe cap de lor raionale de achiziţii şi
întreprinderea „Sebeşul“ a primit prin muncitor productiv, în anul 1956 faţă Pe măsura dezvoltării întreprinderii cunoştinţă, muncitorii întreprinderii contractări de animale —
s-au asigurat muncitorilor condiţii de O.R.A.C.A.
„Sebeşul" din Sebeş întîmpină cea de-a
Pentru operaţiunile de
15-a aniversare a eliberării ţării cu *> schimb şi recondiţionare nu
L se percep impozite sau taxe.
hotărîrea de a da produse cît mai
A A A / V W ' W ' v N /N /V V v ' W V “vV /N /X /
multe, de calitate cît mal bună şi la
un preţ de cost cît mai redus.