Page 47 - 1959-07
P. 47
N f. 1417 DRUMUL SOCIALISMULUI Pas. T
AGITAŢIA VIZUALA CĂRŢI 99 !H
Angajamente
LA NIVELUL SA R C IN IL O R APĂRUTE în interpretarea teatrului de păpuşi sporite
din Alba luliâ
Comitetul executiv al Sfa
Parcurgînd căite de acces, ha Mai departe, un afiş cu conţi operativă a preţului de cost etc tului popular din Pui, îm
lele şi atelierele secţiilor C.S.H. nut concret şi mobilizator. Siderurgiştii hunedoreni urmă >TlJ u / í«/u De curînd a fost prezentată şi Gheorghe Bărbănţan, au fost preună cu organizaţiile de
te poţi convinge uşor că orga Plimbîndu-şi privirea peste dl, resc cu interes aceste grafice L LITERATURA POLITICA ] pe scena Teatrului de păpuşi excepţionali. Mădălina a fost masă şi celelalte instituţii
nizaţiile de partid de aici — co muncitorul poate vedea că prin care arată situaţia îndeplinirii L „Prichindei din Alba lulia cea existente pe raza comu
mitetul şi majoritatea organizaţi depăşirea sarcinii de creştere a angajamentelor luate de colecti l KARL MARX, FRIEDRIGH ] de-a 26-a premieră: „Povestea interpretată de Tuky Huiu, iar nei, s-au angajat ca în
ilor de bază — se folosesc pe productivităţii muncii cu un sin vele celor două mari întreprin porcului", dramatizare în trei cinstea zilei de 23 August
scară largă de mijloacele agita gur procent patria va primi în deri. Acest grafic dezvoltă inte L ENQELS : Opere — voi. 5 Ţ acte şi 11 tablouri de Veronica fiica babei Hîrca, de Gh. Hă- să realizeze o seamă de o-
ţiei vizuale spre a ţine trează a- plus multe mii de tone oţel. Tre- resul muncitorilor faţă de mer t Porumbacu şi F. Filipoiu, după bieetive, printre care, ter
Í 670 pag. — 15 lei ^ prian. | • '¦ minarea unor construcţii, <
l perg. Ed. politică ţ Toate acestea, plus minuna
tenţia colectivului pentru înde cînd pe lîngă un astfel de gra sul întrecerii, atrăgînd în ace l tele decoruri, ilustrează pe de
plinirea angajamentelor luate în fic al cărui conţinut nu poate laşi timp atenţia asupra sectoa l FRANZ MEHRING : Karl ] basmul cu acelaşi nume de Ion plin munca asiduă şi talentul şi începerea altora. L
t Creangă. celor doi creatori principali ai
întrecerea socialistă, pentru mo să lase indiferent pe un om cin relor rămase în urmă. L Marx — Istoria vieţii ^ Aşa, de exemplu, s-a L
bilizarea furnaliştilor, oţelarilor, stit, muncitorii, tehnicienii şi in Comitetul de partid din com C sale 740 pag. — 21,80 Această nouă realizare artis spectacolului) regizorul Petre prevăzut terminarea Şcolii ^
t elementare de 4 ani din '
laminatorifor, cocsarilor şi celor ginerii îşi amintesc în fiecare zi binat — mai ales în urma spri L lei cart., 17,40 lei br.; 1 tică a harnicului şi talentatului Diaconu şi pictorul scenograf satul Ohaba Ponor, ridica
lalţi muncitori la îndeplinirea de îndatorirea patriotică de a jinului primit din partea brigă rea în roşu a căminului
sarcinii de creştere a producti se strădui să găsească noi căi zii trimise de comitetul regional L Ed. politică 1 colectiv al teatrului, a constituit Avram Mentzel. Alături de in cultural din Pui, termina
t rea grajdului întovărăşirii
vităţii muncii, de reducere a pre şi mijloace de creştere a pro de partid, care a analizat mun pentru spectatorii din Alba Iu- terpretare şi decoruri, stau reu zootehnice din Fizeşti şi
C G. A. KOZLOV: Primele 1 turnarea fundaţiei la graj
ţului de cost, de îmbunătăţire a ductivităţii muncii. ca politică de masă — acordă o l tia un eveniment de seamă. Da şita construcţie a păpuşilor rea dul gospodăriei colective
l trepte ale dezvoltării ^ din satul Galaţi.
calităţii producţiei. Odată cu popularizarea sarci mai mare atenţie agitaţiei vizua l că ţinem seama că acest preten lizată de Viorica Huiu, frumoa
l La executarea lucrărilor
Un panou imens, expus chiar la nilor de plan şi angajamentelor le reuşind să antreneze în a- producţiei de mărfuri j ţios spectacol a fost pregătit şi sele costume create de Ana Po menţionate mai sus îşi vor
aduce contribuţia oamenii
intrarea în combinat arată ce in s-a acordat atenţie şi populariză ceastă direcţie comitetul de în t Introducere în teoria ^ pus In scenă In pa, calda inter
Í muncii de pe raza comunei
dici de utilizare trebuie realizaţi rii rezultatelor obţinute în între treprindere, organizaţia U.T.M. c producţiei de mărfuri| ¦] numai două luni nuni/faetâcfoţ, pretare muzica
şi aite organizaţii. , şi jumătate, ne lă a Etisabetei Pui, conştienţi fiind că
la fiecare agregat în parte — cere. l 132 pag. — 2,85 lei. Î
furnale, cuptoare Siemens Mar Cu toate acestea o serie de
tin, laminoare etc. —¦pentru în Recent în diferite puncte din lipsuri se mai resimt încă. In l Ed. ştiinţifică 3 putem da sea Barbu şi splen
deplinirea angajamentelor luate combinat au fost afişate lozinci unele secţii şi chiar la locurile l ma cită muncă şi dăruire de
şi cîştigarea întrecerii cu Reşiţa. cu conţinut concret care chea mai expuse, există încă lozinci l sine a pus fiecare membru al didul joc al luminilor creat de
mă colectivele secţiilor să lupte şi panouri şterse de vreme. O L PUBLICAŢII colectivului în reuşita lui. Co Gh. Măgureanu.
In incinta combinatului, pe a- pentru îndeplinirea angajamente astfel de lozincă uitată de vre
leea principală, pe care se perin lor luate în întîmpinarea celei me şi fără conţinut mobilizator f *** Kommunist — nr. 5, Credem însă că spectacolul
dă în fiecare zi mai multe mii de-a XV-a aniversări a eliberă
de muncitori, se află expus un rii patriei. Iată cîteva exemple este afişată chiar pe frontispi t aprilie 1959, anul p iii şi adulţii care au asistat la ar fi cîştigat şi mai mult dacă prin efortul lor, contribuie
t XXXVI. Revistă teo spectacol au suferit alături de muzica ar fi format un corp co fa construirea unei vieţi noi
l biata Mădălina, au urli împreu mun cu decorurile, costumele şi în patria noastră.
retică şi politică a nă cu ea pe baba Hîrca şi pe limbajul personajelor, avînd mai
alt panou de proporţie în care de astfel de lozinci: „Furna- ciul atelierului mecanic. Unele l A. MEDARl)
corespondent •
se arată că prin îndeplinirea an liş ti! In cinstea zilei de 23 Au grafice care cuprind angaja L G.G. al P.G.U.S. lacoma de fiică-sa şi s-au bucu multe motive populare,
C TOMA PETRU
gajamentelor tuaie în întrecerea gust să producem 8.000 tone fon mentele brigăzilor în întrecere, rat împreună cu Gheorghe şi corespondent
Í 160 pag. — 4 lei.
cu siderurgiştii reşiţcni valoarea tă peste p la n !“, „Furnalişti ! cum este şi cefl din faţa secţiei Mădălina de izbtnda lor asupra
producţiei date peste plan de si Luptaţi pentru reducerea cu 1 O.S.M. II nu oglindesc realiză Í răutăţii şi vicleniei babei Hîrca. -©sas»
i LITERATURA
Despre personaje, sau mai Au reparat drumul
derurgiştii hunedoreni se ridică la sută a procentului admis de rile la zi. Vitrinele posturilor i ŞTIINŢIFICA
L
la 144.312.000 lei, ceea ce echi fontă declasată !“. utemiste de control, vitrina de
t Matematică bine zis despre interpreţii aces au contribuit prin muncă volurte
valează cu valoarea a 3.608 A- rebuturi se schimbă în unele ca tor personaje se pot spune mul Zilele trecute, un grup de 35 tară şi la desfundarea bazinului
PARTAMENTE etc. Un puternic rol mobilizator zuri cu întîrzieri destul de mari. l GAIUS IAGOB : Lecţii de 1 te lucruri frumoase. Moşul şi de muncitori şi 16 elevi de la de apă potabilă din Dîlja Măre,
în întrecerea socialistă îl are i baba, respectiv Dumitru şi Ma- şcoala elementară din Dîlja Ma
ria Matei, au ilustrat cum nu re, raionul Petroşani, au prestat In cele doiJă lucrări s-au evi
Un alt panou mare, frumos graficul care oglindeşte mersul Agitaţia vizuală este unul din matematici superioare 1 se poate mai bine inteligenţa 300 ore de muncă voluntară la denţiat deputaţii Calat Adalbert
mijloacele importante ale muncii şi dirzenia poporului. Logofătul repararea drumului ce duce din şi Huniade Ladislau, precum şi
executat, este expus în faţa OSM întrecerii cu siderurgiştii reşiţenî. politice de masă. Dezvoltînd 664 pag. —- 21,70 lei ] Rămurică şi curteanul Buturu colonie spre rolul funicularului,
TI. El aminteşte angajamentele Din trei în trei zile, siderurgiştii succesele obţinute pînă acum în gă, au redat perfect perfidia, lă creînd astfel condiţii corespunză alţi muncitori ca Vasile Moga.
colectivului acestei secţii pe anul hunedoreni află din acest grafic direcţia aceasta, comitetul de cart. 1 comia, viclenia şi laşitatea toare transportului de cărbune
1959: să dea peste plan 34.600 — care este expus atît în combi partid, organizaţiile de bază, or I cu căruţa pentru minerii din Ştefan Strîmtu şi alţii.
nat cît şi la club, la cinemato Dîlja Mare. Aceiaşi muncitori
Ed. tehnică ]j R. BALŞAN
tone de oţel, să mărească pro graf — date noi despre întrece ganizaţiile sindicale şi U.T.M. Tabele matematice corespondent
au datoria să acorde în conti 284 pag. — 15 lei
ductivitatea muncii cu 5 la ,sută, rea cu reşiţenii • cîte tone de, nuare o atenţie sporită agitaţiei
să reducă rebuturile cu 5 la sută cocs sau de metal s-au dat în vizuale ca ea să fie mereu Ed. tehnică ţ paraziţilor de la curtea îm m ORAŞUL DEVA
contul angajamentului cum se proaspătă, concretă, vie şi com
faţă ele admis, să facă economii bativă. Perioada care ne des Fizică; ^ păratului. Apoi mîrtdra, re
la preţul de cost în valoare de prezintă indicii de utilizare a a-
5 milioane lei etc. gregatelor, care este situaţia parte de marea sărbătoare a eli Calcule şi probleme de ^ cea şi distanta împărătea Succese şi lipsuri
chimie fizică — voi. I } să, mama Mădălinei, drep în activitatea A.V.S.A.P.
berării patriei constituie un bun 468 pag. 15,30 lei tul dar tristul şi îndureratul
Gheorghe, precum şi şovăielni
Sub conducerea organizaţiilor de partid prilej de îmbunătăţire a acestei Ed. tehnică ^ cul împărat, interpretaţi de E-
importante laturi a muncii po
Turnătorii de la uzina „Victoria“ Călan litice de masă.
m. c. lena Ilaţegan, Viorel Oancea Numeroase organizaţii de ba gularitate şedinţele de comitet
obţin succese importante în producţie ză A.V.S.A.P. din oraşul Deva şi se analizează cele mai impor
E chipa de turnă desfăşoară diferite activităţi cu tante probleme din munca or
tori condusă de to caracter educativ, ceea ce con ganizaţiilor. Pe de altă parte,
Colectivul de muncitori, teh butul global pe sector a fost varăşul A dolj Slem - tribuie la cunoaşterea mai te membrii organizaţiilor cunosc
nicieni şi ingineri de la secţia redus cu 12,4.1a- sută faţă de
turnătorie a uzinei' „VictoHa“- cel admis. pel lucrează la meinică a rolului şi sarcinilor pe deplin sarcinile ce le sînt
Călan, ca urmare a prelungirii
timpului de executare a lucră Hotărîrea colectivului sectorul turnătorie pe oare. le are asociaţia în pe trasate şi contribuie la buna des
rilor de reparaţie capitală, a ha
lei şi de modernizarea ei, răm ă In aceeaşi adunare s-a discu d e lu u zin a „V ic- rioada actuală. făşurare a întregii activităţi.
sese în urmă cu realizarea sar tat şi problema luării de anga
cinilor de producţie. Această ră- jamente sporite în cinstea zilei io r ia “-C ă !a n . Ih Unele organizaţii A.V.S.A.P., Alte organizaţii A.V.S.A.P.,
mînere în urmă, trebuia însă de 23 August. Muncitorii şi-au îndrumate de organizaţiile de cum ar fi cele de la sfatul popu
recuperată. exprimat dorinţa de a întîmpi- cinstea zilei de 23 partid, au reuşit să obţină re lar al oraşului, U.R.C.M.,
na această zi cu succese tot mai
A ugust această e- zultate însemnate în toate do A.D.A.S., combustibil etc., popu
chipă s-a angajat meniile de activitate. Organi larizează pe scară largă acti
să -şi îndeplinească zaţiile A.V.S.A.P. de la I.R.T.A., vităţile A.V.S.A.P., folosind în
Dlanul pe lun a au exploatarea minieră, Sfatul acest scop gazetele de perete,
g u st la d a ta de 22 popular regional şi altele, îşi fotomontajele, panourile etc.
Răspunderea mari şi, ca urmare, şi-au luat a lunii august, să desfăşoară activitatea pe baza Tot pentru educarea membri
comuniştilor noi angajamente. De exemplu,
muncitorii de la sortimentele tu red u că rebuMll la de planuri de muncă cuprinzînd lor A.V.S.A.P., unele comitete
1,5 la su lă fa ţă de sarcini bine stabilite. In aceste A.V.S.A.P., ca cele de la tribu
buri şi piese mecanice s-au an adm isu l de 2,7 la organizaţii au fost atraşi nume nal şi C.L.D.G., ţin conferinţe
gajat ca în ziua de 22 august
Comuniştii din secţie, con să lucreze în contul lunii sep sută. roşi membri noi, iar cotizaţia cu caracter patriotic, făcând pe
ştienţi de răspunderea ce o au tembrie, să reducă rebutul cu
faţă de soarta producţiei, au dis 1,5 la sută faţă de procentul ad IN CLIŞEU : este achitată în proporţie de fiecare membru să cunoască şi
cutat în adunările generale ale mis şi să scoată din magazie cu
organizaţiilor de bază, măsurile 1 la sută mai puţine materiale. E chipa du pă 'term i să înţeleagă cît mai just rolul
ce trebuie luate pentru ca ră- Gei de la radiatoare s-au anga şi sarcinile asociaţiei.
minerea în urmă să fie recupe jat să dea peste plan 20 tone narea lucrului. ' sută la sută. Aici,, se ţin eu re-
rată şi în acelaşi timp să se radiatoare şi să reducă rebutul
poată îndeplini atît planul, cît cu 0,7 la sută faţă de admis. Deşi sînt numeroase organi
şi angajamentele. Aceste măsuri Asemena angajamente şi-au luat
au fost discutate apoi cu toţi şi ceilalţi muncitori din secţie. zaţii A.V.S.A.P. din oraşul De
muncitorii, arătîndu-le importan Aceste angajamente au fost în
ţa îndeplinirii integrale a sarci scrise pe panouri expuse la fie Cu 21 de ani în urmă, la tniţia cea mai de seamă au a- va, care au obţinut rezultate
nilor de plan. Toţi muncitorii, care loc de muncă. corespunzătoare în activitatea
tehnicienii şi inginerii şi-au ex Lupeni, pe inaiul Jiului, s-a dus-o oamenii. însuşi faptul că lor, altele nu se achită cu cin
primat hotărîrea de a munci în ste de sarcinile oe le revin. Aşa
construit o fabrică. Un pumn printre muncitorii filaturii se stau lucrurile în organizaţiile
A.V.S.A.P. de la O.G.U. Alimen
de afacerişti s-au gindit că ^ află un laureat al premiuliu tara (preşedinte tov. Márcu A-
vram), la abator (preşedinte
aici există posibilitatea obţi J de stat ( Ludovic Krakovski), tov. V. Dirîmbăreanu), la între
prinderea „1 Mai“ (preşedinte
nerii unor profituri mari. Ma — dinstincţie acordată pentru tov. I. Aldea), etc., în care ac
tivitatea lasă mult de dorit. In
terie primă se găsea din bel merite deosebite In munca de aceste organizaţii se lucrează
vreme îndelungată fără planuri
aşa fel, încât rămînerea în urmă Pentru un avînt şug. Mină de lucru ieftină şi FILATURA inovaţii — spune ceva. de muncă, nu se ţin şedinţele
să fie recuperată cît mai repede general în muncă numeroasă, de asemenea. de comitet, iar cotizaţia nu a
posibil. Viaţa e frumoasă fost încasată de peste 6 luni.
Noua sursă de exploatare a
Este cazul ca organizaţiile de
primii numele de „Viscoza" Ne-a primit supraveghetorul. meni care au îndurat atîta mi Dacă femeia care a fost da partid, cît şi conducerile între
şi în scurt timp avea să secă- „Ce vreţi, mă ? — ne-a întîm- zerie, au devenit stăpînii de tă afară pentru motivul că tre prinderilor de mai sus să acor
Şi această hotărîre a prins Pentru ca toţi muncitorii să tuiască de vlagă multe tru buia să nască, s-ar reîntoarce de o mai ma.re atentie activită
puri omeneşti. Condiţiile de pinat el. Ce caută asta aici ? drept ai fabricii. Ludovic Utto în secţia unde a lucrat cu ani ţii A.V.S.A.P.
viaţă. Organizaţia de bază, con lucreze cu randament sporit şi lucru erau extrem de grele. Face copii ? N-are declt să se este azi director, lutiu Dănilă în urmă, n-ar mai recunoaşte
ducă acasă să-i facă, să ş ti este pentru a 10-a oară preşe PETRU MICHITA
ducerea sectorului şi comitetul să dea produse de calitate, mem
preşedintele Comitetului organi
sindical de secţie au sprijinit brii şi candidaţii de partid, şefi Angajaţii însă puteau fi şi mai crească, şi-apoi dacă o vrea, dintele comitetului de întreprin nimic. Totul e schimbat. In lo
costelivi, chiar şi femei. Aşa să vină să muncească. Fină dere : fostul muncitor Gheor cul oamenilor cu obraji scofli zatoric al A.V.S.A.P. — Deva
îndeaproape eforturile muncito de echipe şi muncitori cu o înal
-o —
rilor creîndu-le condiţii cît mai tă calificare lucrează cu cîte că ceea ce refuzau patronii atunci e liberă să plece. Noi ghe Blendea este, azi inginer ciţi şi palizi, ar vedea feţe ve
Prin m u n ca
bune de lucru. 3—4 tineri pe care îi ajută să-şi minelor din Valea Jiului, pri sele, rumene, ar vedea voie
meau patronii „Viscozei". Cit bună. De ce ? Pentru că în voluntară
R ezu ltate ridice nivelul calificării profe despre plată, aceasta răminea mi facem creşă. N-avem nevoie chimist, iar Dumitru Vieru, pî anii regimului democrat-popu
sionale, să nu rărnînă sub nor de copii. Aşa că, hai, căra- nă de. curînd muncitor, face Colectiviştii din satul Chimin-
ţ i - v ă A doua zi, în locul fe parte astăzi din rîndul cadrelor dia, raionul Ilia, s-au angajat
îmbucurătoare mă şi să nu dea rebut. In ace la aprecierea stăplnilor. Bine meii gravide, ani văzut-o pe didactice ale Institutului poli lar viaţa omului e preţuită: ca în cinstea zilei de 23 Au
gust să termine construcţia li
Intr-o adunare deschisă a or laşi timp s-au luat măsuri să se înţeles că dacă se găsea ci alta, una tînărâ, voinică. tehnic din- Iaşi. condiţiile de lucru din această nei camere anexe pe lîngă şcoa- •
ganizaţiei de bază, ţinută recent, asigure din timp muncitorilor neva care să se arate nemul la elementară de 4 ani din sa
ia care au participat tovarăşii materialele de care au nevoie ţumit, risca să nu mai. fie pri Peste noapte ninsese iar. Ce In aceşti ani, fabrica a cres secţie nu seamănă nici pe de- ^ tul lor. Această încăpere va a-
din activul fără de partid, ute- pentru ca timpii morţi să fie re mit la lucru a doua zi. s-o fi întîmplat cu tovarăşa cut mult. Este suficient să a- parte cu cele de atunci. Pe vre- , vea destinaţia de birou al ca
mişti, muncitori fruntaşi, mai duşi la maximum. mea de lucru ? Bărbatul îi era mintim că faţă de semestrul mea capitaliştilor, aici se lu- \ drelor didactice.
ştri, tehnicieni, ingineri, s-a a- I al anului 1944, In semestrul era 8— 10 ore. Astăzi, muncă
nalizat modul în care s-a înde Ca urmare a activităţii poli Aşa a fost plecat pe front... I al acestui an, producţia de torit acestei secţii prestează Pînă în prezent, a fost turnat
plinit planul de producţie pe lu tice desfăşurate de către orga fire a fost cu 156 procente mai zilnic doar 6 ore, fără ca sa fundamentul din beton ; s-au e-
na iunie, precum şi situaţia re nizaţia de bază în rîndurile mun Un pensionar de la Lupeni, Povestea nu se referă nu mare, cea de celofibră cu 538 lariul ¦lor să scadă. fectuat 120 ore de muncă vo
cuperării rămînerii în urmă. citorilor s-a creat un avînt ge fost şi el cîţiva ani muncitor mai la femeia aceea. Ea e po la sulă,, iar productivitatea fi luntară şi s-au realizat econo
neral în producţie. In prezent la „Viscoza“, ne-a povestit de vestea tuturor muncitorilor din zică a crescut cu 305 la sută. Dar atit o e puţim spus, In mii în valoare de 620 lei. .
toţi muncesc cu entuziasm pen curînd o întimplare al cărei acele vremuri de obidă: isto 'Slnt cifre deosebit de semni curtea fabricii s-a construit
martor ocular a fost. ria vieţii lor, pe care n-o vor ficative. Ele oglţndesc cît se o cantină, dispensar. Pen In fruntea acţiunilor se află
Referatul în această proble tru înfăptuirea sarcinilor de pro uita-o niciodată. Şi cum ar poale c!e bine munca depusă tru rjiunciţori s-au construit comunistul loan Muntean şi ţă
— Trecuseră vreo şapte ore putea fi uitate cocioabele in de oamenii fabricii în aceşti blocuri cu apartamente spaţi ranii colectivişti Loghin Iovan
mă a fost prezentat de inginerul ducţie, pentru a întîmpina ziua de lucru. In secţia în care lu care se îngrămădeau mai mul ani pentru a da patriei lot mai. oase. cămine. Pentru copiii lor, şi Emanoil Cîzu.
cram şi eu, erau gaze. Ală multe produse. Creşterea aceas s-a înfiinţat o creşă şi o gră
comunist Vasile Pascale, şeful de 23 August cu noi realizări. turi de mine muncea o femeie te familii ? Dar zilele cind de ta a fost posibilă datorită fap diniţă. Datorită clştigurilor GH. COCIOABA
gravidă — era. pare-mi-se, tului că începînd din 1950, u- frumoase realizate, numeroşi
sectorului. Din referat a reieşit Bazaţi pe forţa politică şi or pe masă lipsea chiar şi mă tilajelor fabricii li s-au adiii; o muncitori şi-au construit case.
seamă de îmbunătăţiri. Aşa, Petru Balazs, loan Lixandru
că datorită entuziasmului cu ganizatorică a comuniştilor, pe bunăoară, ' s-a schimbat plan- şi Gheorghe Deatcu slnt doar
cîţiva dintre cei care locuiesc
care s-a lucrat, colectivul nos elanul cu care lucrează munci prin luna a opta. Nu se sim măliga ?
tru de muncitori, mobilizat de torii din secţia noastră, noi a- ţea deloc bine, dar n-avea curaj
să iasă la aer. Deodată am
exemplul comuniştilor, a reuşit vem certitudinea că vom reuşi Cifre care vorbesc
să recupereze în întregime rărnî- să recuperăm într-un timp scurt văzut-o ctătinîndu-se: puţin a Zorii vieţii noi au apărut şi
lipsit să cadă. Era galbenă la la „Viscoza". Muncitorii şi-au
nerea în urmă din trimestrul I, şi rămînerea în urmă pe care
cît şi o parte însemnată din tri o mai avem, să ajungem cu pla faţă. Am scos-o afară şi i-am astăzi în case noi şi confor
frecat faţa cu zăpadă. Femeia tabile.
mestrul II; In luna trecuta s-a nul la zi, să-l îndeplinim şi să-l luat în primire fabrica, l-au şeut de la filatură, s-a construit
produs peste prevederile planu depăşim la toii indicii. şi-a revenit, dar n-a mai fost dat numele „Filatura“. Ludo- o nouă casă a cazonelor, s-a Aceasia esie filatura nouă,
lui de producţie 334 tone piese GHEORGHE SPERIOSU
turnate. Numai la sortimentul secretarul organizajiei de bază în stare să-şi continue lucrul. vic Ollo, Iutili Dănilă, Ladi- dublat copaciiedea fabricii „Sul- aceştia slnt oamenii ei!
piese mecanice, s-au dat peste P.M.R. nr. 1 de la turnătoria M-ara dus cu ea la direcţie. slau Kiss si toii ceilalţi oa fură de carbon". Dar cdnit'I- N. ANDKONACHE
olan 80 Jone piese, turnate. .Re uzinei „Victoria"-Călan coresponnent