Page 49 - 1959-07

Rtgionala r
Jriunedoara-Da^ %

Şedinţa plenară a CC. al P.M.R.PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI

AnuS Xi Nr. Î418 Miercuri 15 iulie 1959 4 pagini 20 bani în zilele de 13 şi 14 iulie a.c. a avut loc şe­ Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, prim secretar
dinţa plenară lărgită a C.C. al P.M.R., la care al C.C. al P.M.R., a prezentat plenarei raportul
au luat parte, în afară de membrii şi membrii su­ cu privire la realizarea sarcinilor trasate de Con­
pleanţi ai Comitetului Central, primii secretari gresul al 11-lea al P.M.R. în domeniul dezvoltării
ai Comitetelor regionale P.M.R., şefii şi adjuncţii economiei naţionale şi creşterii bunăstării oame­
şefilor de secţie ai C.C. al P.M.R., miniştrii şi nilor muncii, precum şi propunerile de noi mă­
miniştrii adjuncţi, preşedinţii Comitetelor execu­ suri pentru ridicarea nivelului de trai al poporu­
tive ale Sfaturilor populare regionale, cadre con­ lui muncitor.
ducătoare ale sindicatelor, Uniunii Tineretului
Muncitor şi altor organizaţii de masă, redactori In urma dezbaterilor care au avut loc, plenara
ai ziarelor centrale, precum şi alţi activişti de a adoptat în unanimitate raportul şi propunerile
partid şi de stat. pe care le cuprinde, adoptînd hotărîri corespun­
zătoare.

o9

O A M E M I ?UI ZiilLIEILftgRi M O A S T W E

înainte de termen La barajele din munţi

M uncitorii, tehnicienii şi inginerii de la secţia mecanică a
uzinei „Victoria“ Călan sîn thotărîţi să întîmpine cea de-a

15-a aniversare a eliberării patriei cu realizări cît m a i'fru ­ să desprindă bucăţile de stîncă
fisurate de explozie. Dar, după
moase în muncă. Intensiiicînd întrecerea socialistă pentru a da In munţii Sebeşului oamenii a termina construcţia barajelor cîtva timp, simţi că puterile îi
slăbesc, că ranga începe să-i
viaţă angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August, e- zic „ţuroaie“ căderilor vijelioa­ înainte de sosirea toamnei. An­ scape din mină. Obosise. Co­
bori lingă brigadă, puse ranga
chipa de reparaţii capitale vagoane, condusă de tovarăşul Ro- se de ape. Pe Valea Sebeşului, gajamentul lor a fost bine pri­ jos şi se aşeză z id n d :

molus Barbu, a terminat reparaţiile planificate la vagoane cu la cîţiva kilometri de Şugag, mit de conducerea întreprinderii

15 zile înainte de termen. S-au evidenţiat în mod deosebit to­ spre Tău, sint asemenea puncte datorită faptului că ploile de

varăşii Romolus Pădurean şi Muntean Qh. Bibolu. numite „Grebla Ţuroaiei“, Hula toamnă formează cele mai mari

Şi echipele de lăcătuşi luptă cu mult entuziasm pentru a Ţuroaiei“, „Podul Ţuroaiei“ etc. torente şi provoacă cele mai

da lucrări de bună calitate şi înainte de termen. Astfel, echipa Ceva mai sus de aceste locuri multe pagube. — Care vrea. pînă mă 0-
dihnesc eu puţin ? Ce să-i faci,
condusă de tov. Eronim Pescaru a executat reparaţiile la ma­ se află o ţuroaie dintre cele mai Intr-o zi însă, ritmul de vîrsta...

şinile de frezat radiatoare şi la moara cu bile, pînă la data periculoase: cea de pe Pinul mai înainte al lucrărilor a fost

de 10 iulie, în proporţie de 70 la sută. Acest lucru garantează Runcului. Cind vin ploile, apele deodată încetinit. Se muncea Spre ranga lăsată de meşter
s-au întins deodată citeva
că lucrările respective vor fi terminate cu 5 zile înainte de ter­ acestui pirlu năvălesc vijelios tocmai la zidul principal. Din mîini. Utemistul Vasile Căpu­
nar şi utemistul Ioan Gros au
men, aşa cum de altfel s-a prevăzut în angajament. de la o înălţime de circa 300 m. peretele înalt de piatră se pră­ luat în acelaşi timp ranga in
mină.
Merită subliniată contribuţia adusă de maistrul Aron Stan- izbind pieptiş şoseaua şi ba- văleau bucăţi de stîncă pentru

ciu, care a fost în permanenţă preocupat de asigurarea echi­ rînd rîul Sebeş cu bolovani, a fi umplut spaţiul din spatele

pelor cu toate cele necesare. crengi şi prundiş. Anul trecut, zidului de mortar, în scopul con­

ALEXANDRU DEAC apele rîului blocat de viiturile solidării lui. Dar, în urma ex­ — Nu toţi odată, băieţi, îi
sfătui şeful brigăzii. Nu vă ex­
corespondent torentului s-au umflat provocind ploziilor provocate de artificieri puneţi ! Lucraţi pe rind şi schim-
baţi-vă des. Ceilalţi feriţi-vă!
In fruntea întrecerii mari inundaţii şi împiedicînd rămăsese in munte o cavitate Daţi-vă mai deoparte... De n-ar
Sectorul I B, se numără printre sectoarele fruntaşe ale mi­ circulaţia pe şosea. sub care era periculos să se lu­ începe ploaia!
creze din cauza primejdiei de
nei Lupeni. In luna iunie, de pildă, minerii acestui sector Brigada comimistuîui surpare. Era posibil ca din mo­ Patru ore au muncit cei 15
Cornea ment în moment să se deplaseze tineri din brigada comunistului
Cornea Trifon înfruntînd primej­
au dat patriei peste plan 1.051 tone cărbune. Muncind cu ace­ Pentru ca acest pericol să fie de la o mare înălţime o uriaşă dia unei surpări şi salvind ba­
lichidat Întreprinderea de lucrări cantitate de bolovani şi pâmint rajul. Clnd primele picături de
laşi entuziasm, în prima decadă a lunii iulie, minerii de aici forestiere a Ministerului Agri­ peste oameni şi baraj. Cu toate ploaie au. . început să cadă în
culturii şi Silviculturii a trimis acestea. spaţiul dintre zid şi spatele zidului de mortar se
au extras în afara sarcinilor de plan încă 300 tone cărbune. In la Pîrîul Runcului brigada con­ munte trebuia neapărat umplut formase deja un sprijin de nă­
dusă de comunistul Cornea Tri- căci ploaia se pregătea să se dejde. Malul fusese măcinat bu­
aceeaşi perioadă; randamentul planificat în cărbune a fost de­ fon ¦cu sarcina de a construi un pornească şi torentul ar fi reîn­ cată cu bucată. Pericolul de
sistem de baraje şi gabioane ca­ ceput. să care cu el bolovani şi surpare a fost şi el înlăturat.
păşit cu 200 kg. pe post. re să oprească furia apelor. îm ­ ar fi distrus lucrarea ce costa
preună cu comunistul Cornea au mai multe milioane de lei. Era
La obţinerea acestor succese un aport deosebit l-au adus sosit la baraj utemiştii Vasile şi în pericol şi rîul pe care se plu-
Aurel Căpunar, Ioan Gros, Gri- tăreau zilnic mii de m. c. de
minerii din brigăzile conduse de tovarăşii Gheorghe Solomon, gore Ilaţegan şi alţi 10 tineri lemn, şi şoseaua.
din localităţile apropiate. Ei au
Ladislau Kooş şi altele. R. BALŞAN început să construiască deasu­ Bravo, flăcăi!
pra rîului şi in sus, pe albia to­
corespondent rentului, mai multe ziduri de In brigada comunistului Cor­
mortar şi ziduri uscate care să nea Trifon sint numai tineri.
Bilanţ rodnic Furnaliştii care deservesc furnalul nr- 2 de la uzina „Victoria"-Călan micşoreze treptat forţa apei în Printre ei şi utemişti. Pe aceş­ Ploaia începuse. Împreună cu
s-au angajat in cinstea zilei de 23 August să realizeze economii la preţul bravii membri ai brigăzii de la
' K /inerii exploatării miniere Deva au încheiat primul semestru de cost in valoare-• de 195.000 lei şi să dea peste plan 773 tone de fontă. tia, şeful de brigadă i.-a adunat barajul de pe pîrîul Runcului.
L « • al anului cu succese deosebite în lupta pentru realizarea ne-am adăpostit în cabana de la
' Fotografia noastră înfăţişează pe furnaliştii fruntaşi Constantin Dascălu marginea şoselei. Priveam cu
a cît mai mari economii în producţie. Folosind raţional insta­ şi Ilaralambie Gh. Munteanu din brigada a IIl-a. toţii îngrijoraţi la baraj. Nu
laţiile, reducînd consumurile specifice de materiale în procesul era încă gala. Va rezista el oa­
re 2 După citeva minute ploaia
de extracţie şi prelucrare a minereului, ei au reuşit ca în afară
a încetat. Viiturile ¦torentului
de- sarcina ¦planificată să realizeze importante, economii.

La- ace st' succes şi-au adus contribuţia toate' brigăzile de , aşa măsură ca şoseaua să nu în timpul pauzei de prînz şi le-a lovesc din ce în ce mai slab zi­

mineri şi cele de la prelucrare,, evidenţiindu-se în mod deose­ !a timp, a recoltei! mai fie primejduită iar viiturile explicat ce sarcină revine brigă­ dul. Toţi răsuflăm uşuraţi.
bit cele conduse de tovarăşii Petru Jurca, Nicolae Duna, A- să fie oprite. Acum, lucrarea e zii şi ce trebuie făcut pentru sal­
— Bravo, flăcăi! — aud gla­
> vram Poienar şi altele. mai mult de jumătate gata. Zi­ varea barajului. Le-a arătat că
sul. comunistului. Aţi. făcut trea­
.. i ES| — ¦ —- ' *Muncă organizată durile construite au peste 10 m. dacă vor acţiona neîntirziai vor

O întîlnire emoţionantă înălţime şi 30 m. lăţime, şi sînt evita şi surparea şi distrugerea bă bună. Acum ne putem con­
ridicate din bucăţi de stîncă ci­ barajului de către viiturile to­
La G.A.O.. „30 Decembrie" din Şeu- colectiviştilor Petru Pîrvu, Gheorghe mentată. rentului. Cu multă atenţie, tre­ tinua munca. Trebuie să-l gă-
Ieşti, secerişul orzului de pe cele 5 Măgurean, Ioan Ivonici, Maria Lădar buia prăvălit, piatră cu piatră,
ha. semănate în toamnă s:a terminat şi Ioan Josan s-au dovedit a fi cele Muncind cu însufleţire, cei 15 tot malul aplecat spre baraj. tăm pînă nu vine o nouă
recent. După ce întreaga suprafaţă de mai harnice. Fiecare dintre aceste fa- membri ai brigăzii de la acest
Luptele eroice ale minerilor şcolilor de cultură generală, ti­ 126 ha. cu grîu a 'fost repartizată pe milii 3 secerat manual în ziua de 13 baraj şi-au depăşit in fiecare lu­ Pentru a le întări curajul, co­ ploaie.
din Lupeni — 6 August 1929 — neri din întreprinderile şi insti­
constituie fapte înscrise cu litere tuţiile din localitate. Ei au as­ GH. STOICOVIC1
de aur în istoria mişcării mun­ cultat cu muit interes cele rela­

citoreşti din tara noastră. Pen­ tate de tovarăşi vîrstnici, care familii, colectiviştii au început să s"e- iulie grîul de. pe 0,5 ha. Pînă în seara nă cu 10-20 la sută sarcinile de munistul Cornea s-a suit primul Colectivişti fruntaşi
tru ca tineretul să cunoască cît au luat parte activă la luptele cere simultan, grîul de pe tarlaua din aceleiaşi zile, colectiviştii din Şeuleşti plan. Angajamentul lor este de pe coama de piatră şi a început <din G. A. C. f,llie<
mai amănunţit luptele din au­ minerilor din 1929. Ei au arătat Luncă ce însumează circa 65 ha. au. secerat grîul de pc o suprafaţă de
gust 1929, Comitetul orăşenesc tinerilor cît de grea şi amară încă în prima zi de seceriş, familiile 20 Im Pintilie" — Daia
de partid Lupeni a hotărît să or­ au fost înainte viaţa şi munca Deputaţi harnici
ganizeze întîlniri ale tineretului
cu foşti participanţi la erioca minerilor şi cît de dîrz au luptat Seceră grîu! şi însămînfeazăporumb furajer In cadrul comu- cu din satul Sintă- ca voluntară a cetă­
grevă a minerilor din Lupeni. sub conducerea partidului, pen­ nei Călan, un rol măria de Piatră, ţenilor şi cu ajuto­
tru un trai mai omenesc. In ziua de 13 iulie la G.A.G. „Ogor manual şi cu ajutorul unei secerători- J important în întări­ împreună cu ţăra­ rul comitetului de
Sala mare a clubului minier nou“ Simeria Veche s-a terminat a- legători — grîul de pe 23 ha. La se­ rea activităţii poli­ nii muncitori din părinţi, lucrarea es­
din Lupeni devenise neîncăpă­ Reamintirea faptelor vitejeşti ratul celor 11 ha. de pe care orzul a cerat se evidenţiază pînă acum colec- tice şi organizato­ te realizată în pro­
toare. Erau de faţă elevi ai şco­ de acum 30 de ani, a fost emo­ fost recoltat. Ieri 14 iulie pe această tiviştii Ivan Lazăr, Muntean !. Barbu, rice a sfatului popu­ circumscripţia sa, a porţie de 80 la sută.
lii profesionale de ucenici şi ai ţionantă. Tinerii muncitori şi e- reuşit să rezolve o

Inifîafivă bună levi au avut astfel ocazia să cu­ suprafaţă a început să se însămînţeze Ioan Darabant, Gheorghe Dănescu şl lar o au deputaţii. serie de probleme Acum, deputaţii
noască felul cum trăiau în tim­ porumb furajer. Concomitent cu acea- Petru Bodor, iar Ia legatul şl adunatul Îndrumaţi îndea­ de ordin gospodă­ Sfatului popular din
Pentru a nu se întîrzia insta­ proape de către co­ resc cum s în t: e- comuna Călan se
larea pompei de apă de pe stra­ pul regimului burghezo-moşie- sta, a început şi recoltarea griului, Iu*, snopilor, colectivistele Cornelia Guga, mitetul executiv al lectrificarea cămi­
da Ilie Pintilie, din Orăştie, tov. resc minerii din Lupeni, mize­ crare la care participii peste 30 de- Aurica Bădica, Aurelia Popovici, Ra- sfatului popular, ei nului cultural, ame­ preocupă îndeaproa­
Erna Graff, responsabila comi­ ria din casele lor, condiţiile ne­ colectivişti. Ei au secerat Tritr-o r.i —' veca Lucaci ?i Maria Ocolişan. se preocupă de pro­ najarea ariei în ve­ pe de lucrările ce
siei de femei din circumscripţia omeneşti în care trebuiau să lu­ blemele gospodă­ derea treierişului şi trebuie executate în
nr. 6, împreună cu trei membri creze pentru a-şi cîştiga o bu­ În oomuna Filimon Sîrbu reşti ale comunei, alte lucrări. campania agricolă
ai comitetului de cetăţeni de pe de vară: seceriş, tre­
această stradă au luat asupra de rezolvarea pro­ Deputaţii Laczko
lor sarcina organizării acţiunii. cată de pîine. * Colectiviştii din comuna Filimon manual pe 70 ba. Un aport deosebii punerilor făcute de Ştefan şi Nicolae ieriş şi dezmiriştit.
După ce a colectat suma ce tre­ ţăranii muncitori şi Borcan au sarcina Ei contribuie ast­
buia pentru procurarea pompei, Tinerii prezenţi la întîlnire au Sîrbu, raionul Ilia, ne străduiesc să ]a efectuarea acestei munci i-au adus de aplicarea în via­ de a se ocupa de fel, la bunul mers
învăţat multe. Au cunoscut mai termine la timp recoltarea griului. Pînă colectiviştii Petru Popa 'ui Avei, Aro- ţă a sarcinilor re­ terminarea pînă la al campaniei agri­
ieşite din hotărî- 23 August a lucră­ cole de vară şi la
ales că, pentru viaţa for ferici­ Ca„ceul,emmeiai.au,busneecerraetzugVltraîtu,el d„inepmeun1c4a0 hda,e. nica Ştaier. Nicolae „Oaricea, A,urel rile sesiunilor sfa­ rilor de prelungire buna gospodărire a DAMIAN ALEXIU
seceriş le-au obfinut colectiviştii din Puiţa, Cornelia Balint şi alţii. tului popular. a şcolii elementare
tă, au luptat vitejeşte minerii în comunei. >conduce brigada l-a de cîmp. Inte-<
1929,
GRIGORE GOANŢA \ G.A.C. „Unirea" Veţel. Din cele 110 Rezultate bune la seceratul griului fresul c.e-1 depune pentru ca lucrările.

>încredinţate brigăzii să fie execu-'

corespondent ha. cu grîu ei ferminat secerişul au obţinut şi colectiviştii din Leşnic Bunăoară, deputa­ din Călan. Pînă în GH. SPERIOSU >tnte la timp şi de calitate a făcut;

ei au antrenat pe cetăţeni la _______________________ _____________şi cei din Herepeia. tul Liviu Demines- prezent, prin mun­ corespondent ?ca el să fie îndrăgit şi respectat de.:

muncă voluntară în scopul in­ -tsssas- >colectivişti, iar brigada ce o condu-*
stalării pompei şi amenajării lo­
!>ce să devină fruntaşă pe gospo-t

cului din preajma ei. La aceas­ Munca cu cartea la Lonea ţdarie. )
tă acţiune au. participat un nu­

măr de 58 cetăţeni. Ei au efec­

tuat lucrări în valoare de peste Biblioteca clubului minier din Lonea numără mai fost organizate anul acesta 13 biblioteci de
peste 12.000 volume de cărţi şi broşuri. Numai
1.000 lei. Mecanicul de lo­ în trimestrul 1 al acestui an au fost procurate casă în cartierele muncitoreşti. Dintre acestea,
comotivă Ioan Das­ cărţi în valoare de 2.000 lei.
ION ELENA călu de Ia depoul de cea mai rodnică activitate se bucură biblioteca
C.F.R. Teiuş, lu- Pentru atragerea cititorilor Ia bibliotecă, tov.
corespondentă crind pe maşina Elena Boda a organizat în anul acesta 5 biblio­ din strada Filimon Sîrbu, condusă de tov. Lucre-
50.573, a economisii teci mobile : două la căminul muncitoresc, una
de la începutul a- ţia Mihai, care a înscris peste 80 de cititori.
nulul şi pină ia da­ la sanatoriul de noapte, una la clubul sportivilor
ta de 1 iunie, 20,5 Biblioteca a mai organizat în acest an 32 ma­
ione combustibil şi alta la cabana „Voivodul“. Aceste biblioteci
ÎN PAGINA III-A convenţional. nifestări de masă cu cartea, printre care nume­
sînt înzestrate cu peste 600 de volume fiecare.
In clişeu: Tova­ roase recenzii, prezentări de cărţi etc. Toate a-
Tot pe lîngă biblioteca clubului din Lonea au
Combinatul ceste acţiuni au contribuit la înscrierea unui nu­
siderurgic
măr de 920 cititori, care au citit peste 10.000 de
Hunedoara
volume. B' RADU

corespondent

r- răşul Dascălu îna­ înfrumuseţează în trep rin d erea ; IOAN I. DAN
inte de plecarea în
M ÎN D R S E a .cursă.
IN D U S T R IE I
NO ASTRE : Pînă în prezent, salariaţii ter­ faţă de 6.000 m.p. Tot prin ţiului dintre blocurile de locuin­ 'deşi tînăr, se numără printre cblec-<
S O C IA LIS T E mocentralei' Paroşeni au prestat muncă voluntară s-au construit ţe. Ei au amenajat mai multe
pentru înfrumuseţarea întreprin­ din resurse locale un teren de ronduri de flori şi au plantat •tiviştii care participă cu regularitate<
derii un număr de peste 6.800 volei, iar altul este în curs de circa 100 puieţi pomi ornamen­
ore muncă voluntară. S-au creat amenajare. De asemenea, sala­ tali. lla muncă. In campania de întreţi-
astfel spaţii verzi pe o supra­ riaţii termocentralei au muncit
voluntar la înfrumuseţarea spa­ N. ROVENŢA rîiere a culturilor el a prestat 50 zi-
corespondent
»le-muncă, execulînd în aceiaşi timpi

,lucrări de bună calitate. L