Page 5 - 1959-07

Pag. 2 'DRUMUE SOCIALISMULUI

gggjggjroBKWBMQ

Imagini de Ia faza regională a concursului Z Necazurile Din activitatea
echipelor arfisfice ale pionierilor şt şcolarilor
® Duminică 5 iulie se va des

iestriei, pe care vi le prezentăm într-un foto­ u n o r n o i lo c a ta r ichide la Şcoala medie „Dr. Pe­ deputaţilor
Faza regională a concursului echipelor artis­ montaj. —' 1 —..........— " ——- >
tice ale pionierilor şi şcolarilor care s-a desfă­ tru Groza“ din Deva un club al
şurat la Deva în ziele de 25 şi 26 iunie a.c. s-a 1. Unul dintre soliştii dansatori ai şcolii 'de elevilor de la şcolile medii ale
bucurat de participarea a numeroase talente din 4 ani din Sîngătin care au fost distinşi cu pre­ oraşului. In cadrul clubului, e-
rîndurile celor mai mici artişti amatori. Fotore­ levii îşi vor petrece o vacanţă „...Pentru felul ireproşabil cum a fost peratură (rece-cald) aceste conducte Drumuri întreţinute
porterul nostru a surprins cîteva imagini de la miul I. 2. Drăgan Rodica, recitatoare de la plăcută. Aici se vor organiza di­ executat blocul nostru de locuinţe, eu, vor transpira udînd pereţii. Vorbind de bine
acest concurs a! tinereţii, entuziasmului şi mă­ Şcoala medie „Aurel Vlaicu“ din Orăştie, dis ferite manifestaţii sportive, cul- în numele locatarilor celor 12 aparta­ izolarea conductelor, trebuie spus ace­
tinsă cu premiul I. 3. Echipa de dansuri a Şcolii tural-artistice etc. Pentru înzes­ mente de aici aduc pe această cale mul­ laşi lucru şi despre tuburile de fontă La începutul anului, cetăţenii
de 7 ani din Cioara, distinsă cu premiul îl. 4. trarea clubului cu material spor­ ţumiri muncitorilor, inginerilor şi teh­ pentru scurgerea apelor menajere. din comunele raionului Sebeş au
Şchiopii Benone, solist instrumentist de la Şcoala tiv, un deosebit sprijin îl acordă nicienilor constructori..." votat, în adunările populare, să
medie din Petroşani, clasificat pe locul 111. 5. U.C.F.S. oraş. Colectivul de e- Cu totul lipsit de sirhţul practic este execute prin contribuţie volun­
Echipa de dansuri a Şcolii germane din Sebeş, levi care coordonează activita­ Gu aceste rînduri. îşi încheia scrisoa­ proiectul unor băi de la etajul II. Aici tară o serie de lucrări de repa­
clasificată pe locul Iii. 6. Corul Şcolii medii tea clubului format din Mihai rea trimisă redacţiei tov. Ioan Preda, ele nu au nici un fel de aerisire. Tot raţii şi întreţineri de drumuri.
Auro! Vlaicu din O'răştie, distins cu premiu! i. Lăpugean, Mircea Cuzacu, Lia unu. din noii locatari care s-a mutat la băi trebuie amintit faptul că la Mobilizaţi de către deputaţi, ce­
7. Găvozdea Ana, solistă vocală de la Şcoala de VVeifî, Dan Puşcaşu şi Nicolae în noul bloc construit de T.R.G.L.H. parter geamurile sînt exagerat de mari, tăţenii au efectuat pe întregul
Stoian, se îngrijeşte ca acei ca­ în strada Avram Iancb .nr. 13 din în schimb la etaj acestea sînt mai raion, în primul semestru aI a-
ani din Apoldu de Jos. clasificată pe locul 11. re vin aici să petreacă adevăra­ Deva. Scrisoarea a fost publicată în mici. Cu mult mai bine era dacă pro­ nului, aproape 50.000 zile con­
te momente de destindere. ziar. Aceste rînduri au avut darul să iectul prevedea tocmai invers. tribuţie cu braţele şi atelafele.
Foto: ILEANA TEREK umple de bucurie inima constructorilor. S-au extras şi transportat astfel
0 Azi au loc premiere festive Toţi cei care au lucrat la acest bloc Incomod au fost amplasate şi depem 12.705 m.c. pietriş şi 4.668 m.c.
la mai multe cinematografe din s-au bucurat de aprecierea făcută. dinţele la unele apartamente. Din a- piatră. Prin contribuţia volun­
oraşele şi satele regiunii noa­ ceastă cauză, introducerea mobilierului tară s-au executat în raionul
stre. Astfel, la Simeria va rula Cu bucurie au citit aceste rînduri şi în bucătării, de pildă, este foarte greu Sebeş 1291 m.c. terasamente,
filmul sovietic „Voluntarii", la proiectanţii. Ga şi constructorii, ei şi-au de făcut, din cauza spaţiului mic al s-au curăţit şanţuri pe o lungi­
Ilia filmul sovietic „Anul 1918“, văzut, apreciată munca de către oa­ ¦holului din care se intră la bucătărie, me de 65.700 m.t. şi multe altele.
la cinematograful „Progresul" menii muncii. Cuvinte de laudă au pri­ baie şi cămară.
din Sebeş filmul sovietic „Pri­ mit constructorii de la T.R.G.L.H. şi Fruntaşe în cadrul acestor
ma zi“, iar la ZIatna filmul ro- cu ocazia terminării altor obiective e- Spuneam că Ia acest bloc au mani­ acţiuni sînt comunele Apoldu
mînesc „Alo ?... Aţi greşit nu­ xecutate de ei. Acestea le-au dat im­ festat deficienţe şi constructorii. Bună­ de Jos, Cîlnic, Cut, Spring şi
mărul bold în muncă. Acum, pe noile şan­ oară, finisajul tencuielilor este slab, altele.
tiere din oraşul Deva se munceşte in­ iar zugrăveala la fel. Multe din uşi
° La tragerea Loto centrai de tens. Se construiesc noi cvartale de sînt prost executate, fie că sînt strîmbe F, CHIRUŢA
vineri 26 iunie au participat un blocuri. Unele blocuri sînt deja în şi nu se închid bine, fie că au spaţiu corespondent
mare număr de cetăţeni şi din faza de finisaj. Printre acestea se nu­ prea mare la marginea de jos.
regiunea noastră. Din numărul mără şi blocul de pe strada General 50.000 lei
total de 196 cîştigători ai regiu­ Bălan, la care se fac ultimele lucrări Cu lotul inexplicabil este faptul că
nii la diferitele categorii şi faze pentru ca în curînd să-şi primească noii Ia etaje unele apartamente nu au uşi economisifi
s-a obţinut şi un premiu special locatari. Blocul cuprinde 19 apartamente la holul ce duce spre dependinţe. A-
şi două garsoniere. ccastă uşă a fost scoasă din proiect'
A, în valoare de 20.270 lei, pre­ dintr-o înţelegere îngustă a reducerii
preţului de cost.
cum şi un premiu de categoria
După aspectul exterior, acest bloc Acestea sînt cîteva deficienţe con­
l-a în valoare de 19.807 Iei. este frumos. Impresia se schimbă în statate la acest bloc.
parte atunci cînd intri înăuntru. Sînt
Deficienţele nu sînt în măsură să a-

0 Iubitorii sportului cu balo­ aici lucrări făcute de mîntuială, fără ducă laude proiectanţilor şi constructo­ Una dintre cele mai frumoase
nul rotund din Teiuş, Bucureşci, simţ de răspundere. Ele nu fac decît să rilor din partea viitorilor locatari, ci, realizări ale deputaţilor din co­
Petreşti şi Baru Mare au oca­ umbrească lucrurile bune realizate pînă dimpotrivă, critici. Parte din deficien­ muna Ghelar este introducerea
zia să asiste azi, începînd de la ţele semnalate pot fi încă remediate, apei potabile pe o distanţă de
orele 17, la întîlnirile de fotbal acum de proiectanţi şi constructori. unele însă nu. Un lucru este însă de un kilometru şi jumătate. An-
Şi iată care sînt deficienţele acestui dorit, ca în viitor atît proiectanţii cîl

bloc. In primul rînd trebuie spus că

din cadrul cefei de a Il-a etape mare parte din deficienţe au pornit şi constructorii sa ţină seamă de lip­ trenînd cetăţenii la diferite munci

a Cupei R.P.R. chiar de la proiectare. De pildă, gea­ surile manifestate aici, de cerinţele oa­ voluntare s-au putut face şi e-
0 Zilele acestea comisiile de murile de la faţadă au cercevelele foar­ menilor muncii de a locui în aparta­ conomii în valoare de 50.000
te subţiri de cca. 3 cm. Din această mente confortabile şi bune. lei. Printre cei mai harnici de­
femei din cadru! unor gospodă­ cauză la deschiderea şi închiderea lor putaţi se numără tov.' Arsenie
rii agricole . lective şi întovă­ se îndoaie, prezentînd pericolul sparge­ Şi încă un lucru. Constructorii şi

răşiri agricole din regiune au j rii şi chiar al ruperii Ia cea mai uşoa­ proiectanţii trebuie să ţină seama şi de Ilca, Tibedu Dobra, Alexandru

iniţiat deschiderea de noi gră­ ră forţare. Cercevelele fiind subţiri şi faptul că în faţa lor stă marea sar­ Popa, Petru Grăciuneac şi alţii.
diniţe sezoniere în care. copiii prost lucrate permit ca pe timp de cină de a construi mult, ieftin şi BUN.
sătenilor să poată fi îngrijiţi în ploaie apa să pătrundă în cameră. ILEANA FLOR1NCAŞ
timp ce părinţii lor sînt la mun­
cile agricole. Cu sprijinul gos­ Tot o problemă de proiectare este V. F. corespondentă
podăriilor agricole colective şi
şi aceea a repartizării spaţiului locu- .

ibil şi a amplasării în cadrul aparta­ In regiunea noastră
mentului a dependinţelor. Bunăoară, la

sub îndrumarea comitetelor de garsoniere spaţiul bucătăriilor este prea N o i ş c o l i în c o n s t r u c ţ i e
femei, în zilele de 30 iunie şi mic, iar coşul pentru sobă este ampla
f iulie s-au deschis noi grădi­ sat deasupra uşii, fiind incomod. Prin contribuţia voluntară a cetăţenilor şi cu sprijinul sfa­
niţe sezoniere la Pricaz, Vaidei, turilor populare, In regiunea Hunedoara se ridică in fiecare an
Vinerea, Geoagiu, Şibot, etc. in La parter s-a proiectat ca instalaţia numeroase construcţii de şcoli. Numai anul trecut au fost ter­
această perioadă vor mai îi des­ de apă potabilă să fie făcută exterior. minate şi date în folosinţă 21 de şcoli. Alte 65 de şcoli sînt
chise încă 20 noi grădiniţe se­ Din păcate" însă proiectantul a „uitat" acum în construcţie.
zoniere. să prevadă şi izolarea acestor conducte
de apă. Din cauza diferenţelor de tem In multe din satele unde se execută aceste lucrări, ţăranii
muncitori au hotărît să dea tot sprijinul pentru a le termina

pînă la deschiderea noului an şcolar. Astfel, ţe lîngă contri­
buţia pe care o dau în bani, cetăţenii mobilizaţi de deputaţii

îşi respectă angajamentul Bun muncitor şi sportiv sfaturilor populare iau parte la efectuarea lucrurilor pentru a
grăbi ritmul lor.
Pionierii raionului Sebeş s-au 15 ferme de creşterea iepurilor rii raionului Sebeş este aproape Cînd am ajuns în hala mare a strun fotbal. Viaţa tînărului Iosif Toth este
anagajat să efectueze o serie de de casă cu 240 iepuri, au fost îndeplinit. In perioada de pînă a- gurilor, Iosif Toth lucra de zor. Strun- asemănătoare cu a majorităţii tinerilor La şcolile de patru ani ridicate în satele de munte Gău­
treburi care duc fără îndoială la colectate 30.000 kg. fier vechi, cum, mai bine au muncit unită­ jea o piesă din bronz necesară sis­ care trăiesc în zilele noastre. Numai noasa şi Poiana Râchiţelii se fac acum ultimele lucrări de fi­
realizarea de importante econo­ 1.900 kg. maculatură, au plantat ţile de pionieri din Roşia de Se- temului de alimentare a locomotivei din cele cîteva cuvinte spuse de către nisare. Sînt de asemenea aproape terminate şi Iucrările pentru.
mii. Iată cîteva dintre ele: pînă peste 7.000 puieţi etc. Pionierii caş, Gîlnic, Miercurea şi altele. Iosif Toth de la Atelierele principale. el şi după gesturile cu înţeles îţi poţi ^ construirea şcolilor din satele Petreni şi Poenlfa Tomii, pre-
acum, pe lîngă şcolile din raion din raionul Sebeş au în grijă C.F.R. Simeria este un strungar apre­ da seama de întreaga viaţă a acestui (( cum şi cele din comunele Roş câni şi Gurasadi.
s-au organizat 18 ferme de creş­ I.TâX) de porumbei şi 5 stupi. IULIAN ÎONAŞ ciat de către colegii lui de muncă şt
terea puilor cu peste 1.000 pui, corespondent totodată un bun jucător în echipa de tînăr. ;s= P p -------------------»55®---------------------
Angajamentul luat de pionie­
¦...Printre ucenicii anului întîi ai unei , / f S V .........__________________
fabrici din Cluj se afla şi tînărul Iosif
Toth. Prima grijă a lui era să jnveţe

bine meseria de strungar pe oare şi-o

P U P A PRIMELE LUNI DE ÎNTRECERE S O C IALISTĂ INTRE G.A.C. alesese. Pe zi ce trecea învăţa ceva
nou însă şi îşi dădea seama că mai sînt

multe lucruri pe care nu le descoperise

Realizări de seamă §1 unele lipsuri nici în cărţi şi nici la cei cu care
lucra. Se iveau noutăţi mai ales cînd
Iosif începuse deja să lucreze singur

¦— ee trebuie remediate eeeee— la strung. Ba îi venea comandă să
taie filet în interior, ba să strunjească

o piesă conică... Era greu pentru el,

dar nu se lăsa. Odată cu dragostea

( Urmare din pag. l-a) construit acest grajd din resur­ procentul de venituri repartizat raionul Alba, care practică cul­ pentru meserie s-a născut în acest tî­
la fondul de bază. Doar la Ve­ tura legumelor şi zarzavaturi­
se proprii, fără a apela la îm­ ţel el reprezintă 12 la sută, iar lor pe suprafeţe întinse în ra­ năr şi dragostea pentru sport. Mergea
prumuturi de stat. La construc­ la Ilia şi Herepeia este mai mic. port de suprafaţa totală de te­
fiecaire din gospodăriile vizitate ţia lui s-a făcut o economie de Dar nici la Veţel nu este atins ren de care dispun şi de pe care pe terenul de fotbal şi privea cum Întreţinerea la timp ă căiturilor constituie una dintre ale mai de sea­
au posibilităţi să realizeze mai 432 zile-mumcă. Şi în gospodăria plafonul venitului bănesc pre­ recoltează cîte două culturi. mă preocupări ale colectiviştilor din G.A.C. „Ilie Pintilie“ - Daia Pomină.
mult. încărcătura de bovine la din Herepeia este planificată văzut la suta de hectare teren alţii joacă fotbal, cum trag „bombe“
suta de hectare, de exemplu, este construirea unui grajd. Materi­ agricol, ceea ce înseamnă că su­ Consiliile de conducere, aju­ IN FOTO: colectiviştii din briga da a ll-a de cimp ejecută praştia a
deficitară. Se poate spune doar alele necesare au fost procurate mele repartizate la fondul de tate de cadrele de ingineri şi la poartă şi cum cei care asistă îi Il-a pe ultimele parcele din cele 900 ha. cultivate cu porunb.
că gospodăriile colective din Ve- în majoritate pe plan local, iar bază puteau fi mult mai mari. tehnicieni agronomi, ¦vor trebui
ţel şi Ilia se apropie de bare­ cărămida confecţionată de co­ Cărui fapt se datoreşte nereali- să-şi orienteze atenţia spre dez­ admiră. Lui Toth i-a plăcut fotbalul csoaaaaos
mul stabilit de criterii. zarea unor venituri băneşti mai voltarea cu precădere a acelor
mari ? In primul rînd el se da­ ramuri care aduc mari venituri şi a rugat antrenorul să-l primească UNIUNEA RAIONALA
toreşte faptului că fiecare din băneşti şi care au condiţii de A COOPERATIVELOR
aceste gospodării a contractat dezvoltare. De asemenea consi­ şi pe el. DE CONSUM SEBEŞ
cereale cu statul sub posibilită­ liile de conducere ale gospodă­
ţile reale. Nici una din gospo­ riilor, în special cele din Ilia şi După ce a terminat stagiul mili­ VINDE
dăriile amintite nu a ati-ns în Veţel, gospodării care dispun prin cooperativa
acest domeniu cifra de 20 tone de suprafeţe întinse de teren tar, adică în 1955, Iosif s-a angajat
la suta de hectare teren arabil, pentru cultura griului şi porum­ „Sebeşana" din Sebeş
Asemănător se prezintă situ­ lectivişti. La Ilia se amenajea­ ceea ce, implicit, duce la reali­ bului, e necgsar să sporească la Atelierele C.F.R. Simeria, nu ca
zarea unor venituri mai mici cantităţile de cereale contrac­ U N ELTE
aţia şi în ceea ce priveşte pro­ ză un grajd din construcţiile faţă de posibilităţi. De aseme­ tate cu statul, mijloc sigur de fotbalist şi ca strungar în fier. A spus
nea, se poate spune că dacă se sporire a veninurilor băneşti, ei maşini agricole,
ducţia de lapte de 1.800 litri pe existente. acordă mai multă atenţie secto­ ceea ce contribuie pe de o par­ apoi că ştie să joace şi fotbal şi dacă
rului zootehnic, în special spo­ te la creşterea fondului de bază, provenite de Ia centrele
cap de vacă furajată, care, în Toate acestea sînt realizări ririi numărului de vaci cu lapte iar pe de altă parte la sporirea este nevoie să-l introducă în echipa de închiriere, cu mari
în dauna cabalinelor, se putea valorii zilei-muncă.
medie pe gospodării, nu a a- însemnate. Trebuie arătat însă obţine un substanţial venit.. A- ceferiştilor. De atunci joacă, pe postul reduceri de preţuri
celaşi lucru se poate spune şi Situaţia prezentă în cele trei
tins acest nivel. In gospodăria că ele nu sînt pe măsura posibi- despre dezvoltarea . legumicul- gospodării agricole colective a- de inter stînga şi cînd e nevoie, în De asemenea,
turii în aceste gospodării, care rată că aici s-au obţinut reali­
agricolă colectivă din Ilia sînt - Etăţilor. Se putea face mult mai datorită aşezării lor au posibili­ zări de seamă dar mai există şi halfie. ViNDE
tăţi mari de sporire a suprafe­ lipsuri. Spre lichidarea acesto­
vaci care dau o producţie re­ mult pentru realizarea puncta­ ţelor cultivate cit legume şi zar­ ra din urmă trebuie să-şi în­ V. A. prin toate unităţile
zavaturi, produse care aduc drepte atenţia consiliile de con­ din raion
cord de 18-20 litri lapte. Consi­ jului maxim acordat de criterii. mari venituri băneşti. In aceas­ ducere oare, în această direcţie, —o—
tă direcţie ar fi bine câ gospo­ trebuie să se bucure mai mult unelte agricole ca:
liul de conducere a luat în ulti­ Avuiul obştesc şi dăriile colective să .urmeze exem- de sprijinul comitetelor comu­ La căminul de băfrîni
mul timp. măsuri pentru îmbu­ nale de partid, a sfaturilor sape, grape, coase,
plul colectiviştilor din Miceşti, populare şi a cadrelor agricole. din Alba Sulia seceri, pluguri etc.
nătăţirea rasei de vaci cu lapte. veniturile G.A.C. pot îi
In acest scop s-a. hotărît, să se Pînă mai anul trecut, curtea cămi­ •••aaoaoe«»»®*»«a«aaeaaoao»eo»a*ttea
păstreze viţeluşe de la vacile cu mai mult sporite nului de bălrîni din Alba Iulia avea
un aspect neplăcut. In prezent curtea
producţii mari de lapte. Creşterea perimanentă a avu­ acestui cămin a fost pietruită. Un
frumos rondou cu flori împodobeşte
Pentru Sporirea numărului de tului obştesc constituie princi­ curtea, în care au fost instalate şi cî­
teva bănci.
bovine, în sp'eciaf vaci de lapte, palul factor oare indică întări­
Toate aceste lucrări s-au făcut prin
şi realizarea unei producţii me­ rea economică continuă a gos­ muncă voluntară, ecor.omisindu-se ast­
fel suma de 7.000 lei.
dii de 1.800 kg. lapte pe Cap de podăriei colective. Criteriile pe
Printre cei care au muncit mai mult
vacă furajată este necesar să baza cărora se desfăşoară în­ la aceste lucrări se numără Dionisie
Habaţchii, /Maria Fulea, Andronic Jid
se acorde mai multă atenţie în- trecerea socialistă între gospo­ şi IlegnlOş Teodor.

silozădi furajelor. dăriile' colective stabilesc şi aici SERG1U MARZAL
corespondent
Pentru asigurarea adăpostiră o serie de obiective ce trebuie

animalelor, în fiecare gospodă­ atinse pentru obţinerea unui

rie planul de producţie prevede punctaj sporit. Gospodăriile a-

construirea s-au amenajarea de gricole colective din Ilia, Veţel

noi grajduri. La Veţel, construc­ şi Herepeia, pe lîngă realizările

ţia grajdului se găseşte în faza obţinute, mai au încă multe de

de finisaj. Este de remarcat făcut în acest domeniu. In pri­

fa-pM ba jcţoleotiviştii de aici au mul rînd e necesar; şă fie' sporit