Page 50 - 1959-07
P. 50
P a gh. 2 DIU;MU L SOCI AU S MU LUI Nr. 1418
BBBHHSBMBHEBI wkwbbbbwbb i
TRIBUNA AGITATORULUI O TEL ARII LA TOTEŞTI
M u n c a de la om la om Brigada artistică de agitaţie
dă rezultate bune Mai acum trei luni, prim- Petrovici, preşedintele corni- <¦ nu mai activează
topitorut Dumitru Brujan de teiului sindical de secţie, a-
la cuptorul nr. 5 al oţelăriei flăm clteva amănunte, cîteva Brigada artistică de agitaţie a că mai gteu să se facă repetiţii cu re
Tovarăşii mei din echipă ridi om adevărat" în care sînt înfă cînd era prezent nu lua cuvîri- Martin nr. 1, abia întors de argumente care explică de minului cultural din comuna Toteşti gularitate. Dar, tocmai pentru că mem
ţişate figuri de adevăraţi comu tUl Ia discuţii. la Reşiţa — fusese într-o ce oamenii sînt atît de senini. este o formaţie valoroasă. In cadrul brii brigăzii nii pot veni ziinic la re
că tot felul de probleme — îie nişti, patrioţi înflăcăraţi. Mi-a scurtă vizită la colegii lui celui de-al V-lea concurs al echipelor petiţii, ci doar odată pe sâptăinînă,
spus că i-au plăcut aceste cărţi. Am stat de vorbă în mai mul de meserie — îmi povestea Explicaţia generală se gă- ) artistice de amatori ale căminelor cu! este necesar ca ele să se înceapă de
legate de procesul de producţie, I-am mai recomandat şi altele. te rânduri cu acest tovarăş des seşte în rezultatele de pro- - turale, ea a ocupat iocul întîi pe răio pe acum. Pîriă la 23 August n-a mai
Am observat că tovarăşul Lupu pre lipsurile sale. Dar el se lăsa cu lux de amănunte modul in ducţie. Şi explicaţia acestor nul Haţeg şi a participat ia faza re rămas prea miîlt timp. Dăcă brigada
Sie cu privire la situaţia interna se schimbă, că nu mai este omul greu convins. Cînd era vorba de care se munceşte acolo. Da rezultate, în întrecerea socia glonală. Repertoriul prezentat atunc nu-şi va alcătui de pe acum reperto
rezervat de altădată care rămî- o sarcină obştească sau de a că îmi amintesc bine, vor listă. Aceasta a fost organi era legat de viata şi munca colecti riul şi nu va începe repetiţiile, un
ţională, fie de ordin personal. nea pasiv faţă de îrămîntările participa la adunarea de organi bea despre organizarea rigu zată între brigăzi şi schim viştilor din sat, combătea unele mani program bun nu va putea fi reaiizăt.
secţiei. Acum el participă activ zaţie U.T.M. el găsea totdeau roasă a muncii, despre apro buri pe baza iniţiativelor iz- testări de misticism, vorbea despre Iu
Pentru a da răspuns acestor pro Ia discuţii în cadrul consfătui na un motiv ca să poată lipsi. vizionarea promptă şi mai vorîte din masa oţelarilor şi crările de întreţinere a culturilor. Co In cinstea aniversă'rli a 15 ani de
rilor de producţie şi adunărilor ales — acest lucru tl reţin a sarcinilor de plan ce stau lectivul dé creaţie s-a străduit şi a la eliberarea patriei noastre, trebuie să
bleme, eu mă folosesc mai ales U.T.M.; ia atitudine faţă de lip Eu am perseverat însă şi mi- foarte bine — despre posibi în faţa secţiei. Cît priveşte reuşit să compună un text adecvat, se pregătească progrartie bogate care
suri, manifestă interes pentru am dat seama că am făcut bine. litatea de a-i ajunge pe re- iniţiativele, e vorba mai ales care folosea pe alocuri şi folclorul lo să popularizeze larg reaiizâriie obţinute
de munca de la om la om, pe soarta producţiei. In una dirt I-am dat exemple de oameni mai şiţeni din urmă. Aceasta în de cea a prim-topitorului Du cal. în comună sub conducerea comunişti
discuţiile pe care le-am avut cu vîrstnici, cu greutăţi familiare, să cu o nuanţă de rezervă mitru Şerban, tot de la cup lor, să atate în contrast cu trecutul,
care o consider una din formele el nu de mult şi-a manifestat do care au participat cu drag Ia ac în glas. torul 5, de a realiza zilnic în De la faza regională â celtii dé-al viata tot măi îmbelşugată pe care o
rinţa de a intra în rîndurile par ţiunile de muncă voluntară pen medie pe cuptor un indice de V-lea concurs a trecut aproape o lună trăiesc ţăranii muncitori din Toteşti şi
cele mai importante şi mai efica tidului şi mi-a cerut sfatul în tru înfrumuseţarea incintei com Timpul a trecut. S-a mun utilizare de 5,30 tone oţel pe de zilei Ne aşteptam să găsim bri satele învecinate. Totodată, repertoriul
legătură cu aceasta. Pe mine, binatului, pentru punerea la cit şi la Reşiţa şi la Hune m.p. vatră şi zi calendaristi gada artistică de agitaţie din Toteşti trebuie să trateze în forme variate şi
ce ale agitaţiei prin viu grai. care am reuşit să mă apropii dc punct a curăţeniei în secţie etc. doara. Oţelarii hunedoreni că. Iniţiativa a fost îmbrăţi pregătind un nou program, de data a- pe larg, felul cum se desfăşoară lu
el şi să-î influenţez în bine, lu i-au ajuns din urmă pe reşi- şată de toate echipele. ceasta închinat zilei de 23 August. crările de recoltare şi treieriş. Tovară
Eu nu m-am ocupai de prea crul acesta m-a bucurat mai mul! Cu timpul el a înţeles să se ţeni şi, mai mult chiar, le-au Mare ne-a fost însă surprinderea, cînd şul Viorel Mu$a, directorul căminultîi
decît orice. L-am îndrumat cum comporte aŞa cum îi stă bine luat-o înainte. Panoul cu rea Mai aflăm despre bătălia am aflat că de fapt, de Ia concurs, cultural, care face parte şi din colec
mulţi oameni. M-am ocupat doar să se pregătească pentru acest unui tînâr. S-a încadrat în ac lizările comparative de pe a- ce s-a dat cu cifrele planului brigada n-a mai prezentat nici un pro tivul de creaţie al brigăzii artistice de
eveniment important din viaţa ţiunea întreprihsă de organiza leea fruntaşilor combinatului, fizic de producţie şi in special gram. Colectivul de creaţie nici nu agitaţie, are datoria să ia măsuri pen
de cîţiva. In materialul de faţă lu i: să studieze Statutul partidu ţie pentru strîngerea fierului ţinut aproape la zi, e cerce cu rebutul, de faptul că înce- s-a gîndit măcar ce anume să pre tru reactlvizarea formaţiilor artistice
lui, să-şi ridice nivelul cunoş vechi. Recent, cînd s-a făcut a- tat acum de oţelari, însă fără pind cu luna martie, acest gătească îrt ciristea eliberării patriei din comuna Toteşti. Aceasta, cu atîi
vreau să vorbesc despre doi din tinţelor politice şi să se strădu pel Ia tineri pentru a participa strtngere de inimă. Dacă a- rebut a coborît lună de lună noastre. mai mult cu cît nici formaţia de teatru
iască să fie fruntaş în producţie. voluntar la descărcarea unor va tunci, doar cu două luni în sub admisul de 2,5 la sută. şi nici cea de dansuri n-au mai pre
aceştia: tovarăşii îoh Lupu şi Tovarăşul Lupu îşi pregăteşte a- goane cu fier vechi şi material urmă, diferenţa între tonele Nu sînt oare fapte carë să ilustreze gătit de multă vreme himic rtou.
cum documentele... refractar pentru a nu intra în de oţel elaborate peste plan Traducerea în viaţă a o se viaţa rtouă ce a poposit pe meleagu
Gheorghe Păunescu. Ambii sînt locaţie, el a fost printre primii favoriza pe reşiţeni, acum a- rie întreagă de măsuri teh- rile Tofeştiidul ? N-au crescut oameni Pentru a asigura un program artistic
M-ani ocupat şi de tovarăşul care au răspuns. ceastă diferenţă le este favo nico-organizatorice, activita noi ? Conduşi de comunişti, ţăranii bogat şi frumos în cinstea celei maî
lăcătuşi în echipa din care fac Gh. Păunescu. Nici el nU era rabilă hunedorenilor. E vorba tea inovatorilor, preocuparea muncitori din comuna Toteşti au obţi mari sărbători naţionale a poporului
băiat rău. In unele cazuri era Am vorbit despre aceste două de mai bine de 7.000 tone. pentru ridicarea calificării, nut realizări importante în aceşti 15 nostru, — 23 August — şi pentru a
eu parte şi ambii sînt tovarăşi cazuri pentru a arăta că munca E ceva. Şi fiindcă la această pentru cunoaşterea amănun ani de la eliberarea patriei. In satele cbntribui mai mhlt lâ mobilizarea co
însă delăsător. Cu toate că era de la om la om dă rezultate bu diferenţă cea mai mare con ţită a tehnologiei de elabo Cîrneşti, Reia s-au construit şcoli noi, lectiviştilor şi ţăranilor muncitori la
buni. ne atunci cînd e făcută cu răb tribuţie a adus-o colectivul rare a oţelului, sînt alţi. cîţi- la colonia Pîclişa s-a ridicat un ade terminarea cît mai repede a campanîfei
U.T.M.-ist, se eschiva de la sar dare şi perseverenţă, şi cînd din care face parte şi prim- va factori care au dus la vărat orăşel al copiilor, ţăranii munci agricole de vară, este necesar ca atît
Tovarăşul Lupu — spre exem reuşeşti să te apropii de oameni. succes. tori din Toteşti s-au unit într-o gos comitetul executiv a! sfatului popular,
cinile trasate, frecventa rar chiar podărie colectivă puternică, a fost li cît şi comitelui comunal de partid. Să
plu — este bine pregătit profe THE1L !ON chidat analfabetismul şi allele. Oare se preocupe mai mult de activitatea
şi adunările de organizaţie, iar agitator în secţia mecanică
sional şi în viaţa personală are aceste fapte şi altele care n-au fost cultural-artistică. Ar fi bine dacă s-ar
a C.S.H.
o comportare bună. Faţă de e- citate, dar care se întîlnesc la tot pa analiza şi felul cum participi tinerii
venimentele politice era însă re sul, nu pot fi popularizate, nu pot utemişti la activitatea formaţiilor ar
zervat, iar ia şedinţele de pro constitui teme frumoase pentru reper tistice, de ce unii membri ai diferite
ducţie nu lua cuvîntul. MFam toriul brigăzii artistice de agitaţie? lor formaţii, cum sînt Cornelia $i Lăs-
propus, deci, să-l ajut în direc Apoi, succesele pe care le obţin ţăra cuţ Cazac, sau Eiiăşel Muntean, au
ţia aceasta. / nii muncitori în campania de recoltare încetat de a mai activă, etc. Cu cît
In discuţiile pe care le-am a- a cerealelor este o temă care nu poate aceste măsuri vor fi luate mai din vre
vut cu el — multe la număr — lipsi din programul brigăzii artistice me, cu atît va fi mai asigurat succe
i-am vorbit despre partid, des de agitaţie. Operativ, la arie, cînd va sul serbării cu prilejul zilei de 23 Au
gust.
pre politica lui pusă în întregi începe treierişul, brigada poate fi de
Mobllizînd de pe acum, odată pe
me în slujba clasei muncitoare. un real folos la mobilizarea ţăranilor
săptămînâ, pe toţi membrii formaţiilor
I-am vorbit şi despre acei care muncitori pentru terminarea grabnică
artistice la repetiţii, alcătuind un re
slujesc partidul, despre comu a campaniei de vară.
pertoriu bogat, în forme variate, pen
nişti, despre trăsăturile lor. I-am Unii tovdrăşi din conducerea cămi
tru brigada artistică de agitaţie, asl-
dat şi cărţi să citească. Am a- topitorul Brujan, să mergem Şi iată succesul : în 5 luni, nului cultural motivau Inactivitatea de
puţin prin secţie. 14.376 tone oţel peste pre gurînd un control şi o îndrumare mai
vut la îndemînă „Şoseaua Volo- vederile planului-, adică peste açum a brigăzii artistice de agitaţie sistematică din partea comitetului co
Zi obişnuită de lucru. Zi de 65 la sută din angajamentul munal de partid, căminul cultural din
colamscuiui“ şi „Povestea unui iulie. Cald afară, cald în ha anual iniţial, sau 78,5 la su prin faptul că lucrările agricole se Toteşti Va reuşi sa întîmpine cu cin
lă. Cuptoarele, toate cinci, tă din angajamentul reînnoit ste marea sărbătoare a eliberării pa
Pregătirea de noi abataje—în centru l atenţiei aruncă flăcări pe uşi, maca desfăşoară îri plin şl că membrii for triei noăstre.
ralele de şarjare aleargă de luat In cinstea zilei de 23 maţiei nu vin la repetiţii. Este adevă GH PAVEL
Perspectiva minei Vulcan este luptat pentru folosirea fiecărui axată pe punerea la îndemînă colo-colo, scrîşnesc, oamenii August. Aceste procente ara rat că acum, în perioada cînd lucră
deosebit de frumoasă. Deşi tînă- minut în scopul producţiei, pre brigăzilor a tuturor celor nece
ră, această exploatare, are posi cum şi prin activitatea desfăşu sare pentru ca acestea să poată ajustează cuptoarele, desfun tă cum nu se poate mai bine rile agricole se desfăşoară în plin, esté
bilitatea ca în scurtă vreme să rată ch brigăzile conduse de mi aplica cu succes metoda lucrului
devină mina de bază a Văii Jiu nerii Emil turca, Ştefan Jina, după graficul ciclic. dă şticurile. că oţelarii ştiu să folosească
lui. „In 1900 vom deţine locul Laurenţiu Mioioş şi alţii.
doi pe bazin, în ceea ce priveşte De aici decurg însă alte sar Pe peretele biroului, mai rezervele interne, că îşi vor
producţia de cărbune livrată — Aşa cum arătam Ia început, cini. Pentru a se realiza randa
ne spunea deunăzi tov. Iosif Co mina va lua o amploare deose- mente sporite Ia lucrările de ştrilor, panoul cu angaja duce la bun sfirşit angaja
toi, directorii 1 exploatării minie pregătire, trebuie să se mecani-
re Vulcan — iar în 1905 vom .¦liîil! IIN zeze operaţiunea de încărcare, mentele în tone peste plan şi mentele.
ocupa primul loc“. Aceasta în să fie folosite perforatoarele gre
seamnă, că mina dispune ele în Dlii experienţa linul le, să se mecanizeze transportul şarje rapide, pe brigăzi, Sus la normatori aftâm
semnate .rezerve pe care trebuie colectiv fruntaş etc. Acest lucru n-a fost scăpat
să; le .valorifice. Ca atare, o a- din Vedere. Maşinile de îrtcăr- schimburi şi oţelărie, plin de numele celor care au fost In
teiifie..deosebită trebuie acorda bită în cursul anilor viitori. Prin
tă aici lucrărilor de deschidere iirmare,cu toate că linia de front cat şi reîncătcătoarele cu ban cifre, la cuptoare lozinci-în- frunte tot timpul, care prin
şi pregătire. de iucru asigură producţia pe dă, vor fi tot timpul în perfectă
o perioadă de timp apreciabilă, stare de funcţionare şi judicios demn, la gazeta de perete ar exemplul lor, au antrenat în
Cercetînd indicele de realizare ritmui de lucru la pregătiri tre repartizate la locurile de munca,
a pianului de pregătire de-a lun buie sa fie cel puţin menţinut perforarea se va face utilizîndu- ticole proaspete, şi nu de or treg colectivul la muncă. Si-
gul primelor O luni ale acestui ia nivelul actual. De acest iucru se coloanele pneumatice.
an, constatăm cu satisfacţie că este convins şi colectivul de con din general, ci concrete, pe mion Mihăilă, Traían Birlea,
Nu-i greu de înţeles că aplica
rea acestor măsuri presupune o probleme de producţie. Totul Constantin Mogonea, Petre
pare ca şi înainte:'.Există to- Forţu, şi fără a fi surprins,
tuşi o diferenţă. Şi această numele aceluiaşi Brujan de <>
diferenţă o observi după un la cuptorul 5. Azi insă, Bru
oarecare timp pe feţele oame jan nu mai vorbeşte de posi
nilor. Nu mai sînt încrun bilităţile lor cu rezervă în
taţi. Or, acest lucru spune glas.
acesta î! depăşeşte pe cel plani ducere al minei care are un pian înaltă callificare. Tocmai de a- foarte m u lt\în tro oţelărie. Cite nú spune acest, lucru!
ficat. Prin urmare, lucrările de de acţiune, pe cît de îndrăzneţ, ceea organizaţiile de bază au De la tovarăşul Alexandru A. JURGA in atenţia gospodăriilor agricole
pregătire a noi abataje se află pe atît de valoros. îndrumat conducerile sectoare V'N/N'V'W
intr-un stadiu destul de avan lor ca să repartizeze ia lucră
sat. Pentru exemplificare, să Uit obiectiv al acestui pian îl rile de pregătiri oameni cu mul O nouă întovărăşire zootehnică colective şi a întovărăşirilor!
iuâm rezultatele lunii iunie. Pla constituie crearea condiţiilor fa tă experienţă, capabili şi conş
vorabile lucrului după graficul
nul de pregătiri pe mină în a- ciclic, metodă de mare randa tiincioşi. ^ în raionul Brad Uniunea raionala a cooperativelor
ceastă ’Jună a fost depăşit cu ment folosită de minerii sovie Prin urmare, se poate afirma
trei procente, idr sectorul fll tici. Aplicarea acestei metode că la mina Vulcan lucrările de Ţăranii muncitori din satul de 50 familii cu o suprâfaţă de de consum Alba lulia
şi-a realizat planul ia acest in este condiţionată însă de o sfea- ţifegătire şe bucură de suficien Stănculeşti, comuna Bulzeşti, 198 hectare păşune şi fînaţ şi V I N ID> IE:
dicator în proporţie de 121 iii mă de factori, printre care me tă atenţ e. Aceasta constituie o raionul Brad şi-au unit zilele cu un fond de bază de 50 oi.
sută. Succese de seoiită a obţi canizarea principalelor operaţi trecute pămîntul într-o întovă prin unifaiea sa din Teiu$
nuţi de asemenea şi sectorul IV. uni, aprovizionarea cu vagonete garanţie că harnicul colectiv de răşire zootehnică de creşterea Printre primii care s-au înscris
goale şi cu materiale etc. Deci, oilor căreia i-au dat denumirea în această întovărăşire se numă unelte şi maşini agricole
Aceste realizări se explică prin preocuparea colectivului de con aici va putea obţine rezultate şi „Unirea“. Ba cuprinde un număr ră comunistul ' Nicodim Soica,
mutica membrilor şi candidaţilor ducere at minei trebuie să fié ttiai frUmoase, livrînd patriei p roven ite de fa fo stele centre
de partid, a agitatorilor, care au cantităţi sporite de cărbime. ţăranii muncitori, Miron Soica de închiriere
lui Avram, Ionel Gherasim şi
N. A.
tX X IÎX X IO C e© 0«X X X X X 30C © O C © îX itS 3l30^ ^ OCCCGOOGGC :JOOÎXîaoeOOOOC©OCfÜîX*ü«S$«XXSGGGO©CtQC^^ alţii. CU MARI REDUCERI DE PREJURI
I. TOMA DE ASEMENEA VINDE PRIN TOATE UNITĂŢILE SALE
Respectarea strictă a legilor riei a încălcat prevederile arti corespondent DE DESFACERE UNELTE AGRICOLE CA:
colului 2 şi 4 din H.G,M. nr.
p riv in d re c ru ta re a fo rje lo r de myneă™ 4457 refuzînd să încadreze îri1 ! PRODUCĂTORI— ! ® sape, coase, furci, pluguri,
muncă pe cei trimişi de secţia grape, seceri, vermorele şi toa
nai pentrum E m lt întreprlnMap raională şi angajînd ilegal mun CRESCĂTORI te cele necesare campaniilor a-
citori fără repartiţie. gricold.
DE ANIMALE
In Republica Populară Romî- treprinderea minieră Deva-Zam, lelor 3 şi 6 ale H.C.M. nr. 4457, In majoritatea cazurilor, con
nă, dreptul la muncă este ridi Centrofarm, Spitalul Uîiificat şi prejudiciind bunul mers al re ducerile întreprinderilor şi insti Oficiile rai.onale de achizi- I
cat pe prim plan, munca deve altele se pot mîndri în privinţa' crutării şi repartizării forţelor tuţiilor, cu excepţia celor amin ţii şi contractări de animale, !
nind o chestiune de onoare pen aceasta cu rezultatele obţinute. de muncă. tite, s-au orientat just asupra — O.R.A,C.Â. — cumpără ca- |
tru fiecare cetăţean. Avînd însă în vedere faptul Că modului de recrutare a forţelor baline de orice vîrstă, sex, cu
respectarea legilor constituie o Practici dăunătoare se întîl- de muncă. Se constată însă şi loare etc., la preţuri conve
Legile noastre, cu precădere necesitate pentru toţi cetăţenii nesc şi la I.R. „Combustibilul“ alie practici care n-a.r trebui să nabile.
H.G.M. nr. 4457/1953, combina R.P.R., ne vom opri asupra ma şi întreprinderea „1 Mai“ Deva se manifeste. Úna din acestea
tă cu H.C.M. nr. 357/1955, regle nifestărilor negative, constatate Aici se obişnuieşte ca posturile este aceea a neanuriţării postu Se cumpără şi cabaline cu
mentează modul de recrutare şi în practica unor instituţii şi în declarate vacante să fie înso rilor devenite vacante, îri terme i diferite defecte fizice sau afec
repartizare a forţelor de muncă treprinderi. ţite de propuneri de persoane, nul prevăzut de articolul 2 din
şi asigură în acelaşi timp locu lunecîndu-se astfel pe panta fa H.C.M. nr. 4457. Unele unităţi ţiuni, însă sa îie bine îmbră
rile corespunzătoare în muncă Trecînd peste textul legal al voritismului. Nici „Trustul Ali instituie aşa-numite „concur cate în carne şi să reziste pe
pentru cei ce muncesc. Din ho- H.C.M; arhiutite (s-ar putea mentaţiei Publice Locale“ nu suri“, care în situaţii diferite timpul transportului,
primesc un caracter formal şi
care mai mult încurcă decît Producători, crescători de
animale, valorificaţi prin
O.R.A.C.A. toate cabalinele ce
tărîriie amintite reies sar spune chiar sfidînd legile), con vrea să fie mai prejos. Tovarăşii descurcă lucrurile. Pentru a se le aveţi de vînzare ! LUE:
cini ce privesc, atît organele ducerea U.R.C.C. Ilia a făcut a- repartizaţi prin secţia raională refugia la adăpost de răspun
buzuri în privinţa angajărilor; a forţelor de muncă sînt refu dere, unele conduceri, ca cele O.C.L. PRODUSE INDUS :y .
D.G.R.R.F.M., ca organe ce re încâlcind voit prevederile arti zaţi pe motiv că „nu au cereri de la Uzina electrică, U.R.C.C. TRIALE, INTERRAIONALA
glementează repartizarea forţe colului 2 din H.C.M. nr. depuse anterior“, că......... vino Ilia şi altele, nu semnează pro sqntiMENie soGAte
lor de muncă, cît şi obligaţii 4457. Tovarăşii din conducerea mîine“ etc., însă tovarăşii din cesele verbale întocmite de orga DEVA
le ce trebuie respectate de in U.R.C.C. Ilia practică obiceiul conducerea T.A.P.L.-ului nu Uită nele D.G.R.R.F.M., procese ver
stituţii şi întreprinderi care fac contraindicat, ca in adresele de ca prin adresele care comunică bale în care sînt consemnate anunţă publicul consuma
angajarea, în sensul respectării comunicare a posturilor vacan locurile yacante să'facă şi „mici abaterile şi sînt făcute propu tor că a prelungit pîna la noi
stricte a sarcinilor ce revin fie te Să manifeste preferinţe pen propuneri“ ,de persoane prefera neri concrete pentru remedierea dispoziţii vînzările pe rate a
tru Un om sau altul, neţinînd te care, chipurile, cunosc mai lipsurilor. articolelor de confecţii.
căreia din p ă rţi; aceasta pen seama şi nerespcctînd mecanis bine decît alţii lucrările. De ase
tru evitarea litigiilor în muncă, mul de recrutare şi repartizare menea şi Gospodăria agricolă de Lichidînd aceste practici dău totodată face cunoscut că
pentru înlăturarea preferinţe a forţelor de muncă. In perioa stat din M intia,— conducerea a- are un bogat sortiment de
da 1 octombrie — 31 decembrie cesteia — obişnuieşte ca prin mo nătoare bunului mers al recru confecţii de mătase, bumbac
lor şi pentru asigurarea cadre 1958, U.R.C.C. Ilia a făcut 20 dul de procedură să încurce lu- şi lină, atît pentru femei cît
lor corespunzătoare la locuri tării şi repartizării forţelor de şi pentru bărbaţi şi copii, ca
corespunzătoare.
muncă, întreprinderile şi insti
Inţelegînd să se încadreze în de angajări, fără repartizare clin cJrUrite. Aşa de exeihplu conduce tuţiile din oraşul Deva Şi ra re se desfac în aceleaşi con
legile în vigoare, unele între partea organelor forţelor de rea G.A.S. Mintia Comunică pa ionul Ilia, vor contfibui îri mai diţii ca şi pînă în prezent, în
prinderi şi instituţii din oraşul muncă. Aici au fost angajaţi oa tru posturi vacante de muncitori mare măsură la asigurarea lor
Deva şi raionul Ilia au inter meni care nici nu figuraţi mă neccliificaţi. Pentru aceasta, cu aceste forţe, la respectarea următoarele localităţi:
pretat just textele legilor. Astfel, car în evidenţa secţiei raionale. pe bază comunicării oficiale, legalităţii.
instituţii şi întreprinderi c a : Conducerea U.R.C.C. a trecut Ş.R.R.R.F.M. a repartizat patru Deva, Gurabaiza, Brad, 0-
cooperativa „Solidaritatea“, în astfel peşte prevederile artico tovarăşi. Conducerea goşpodă- C. N. răştie, Cugir, Sebeş, Alba Iu-
lia şi Zlatna.
