Page 51 - 1959-07

Mr. 1418 m U MUL SOCIALISMULUI '
C O M B IN A T U L - S ID E R U R G IC H U N E D O A R A ±
MlNDRIE AINDUSTRIEI NOASTRE SOCIALISTE
Oţelăria Atartilt noua de la Hunedoara, ceă mai mare oţelărie din Ce era Hunedoara acum 15—20 de ani ?
ţară; dispune de 3 cuptoare a 185 tone capacitate fiecare, precum şi de 'O aşezare cu un pronunţat caracter rural, a-
o seamă de instalaţii anexe cum ar fi melanjorul şi depozitele. 'runcată pe malurile Cernei, la poalele castela­
nul corvinilor, cu străzi înguste, întortocheate,
Intrarea în funcţiune a oţelăriei a constituit un pas însemnat pe calea pline de noroi sau praf, cu case coşcovite,
industrializării socialiste a ţării. Zi de zi, de aici iau drumul laminoarelor \gdta să se dârîrne. U?inele de fier Hunedoara
sute de tone de oţel, atît de necesar economiei noastre naţionale. cuprindeau cîteva furnale rudimentare, o turnă-
(torie, un atelier mecanic, o forjă. Abia mai tîr
In clişeu: Vedere generală a noii oţelarii Martin. 1ziu s-a construit o oţelărie şi un laminor.
Aşa a fost înainte.
Azi, Hunedoara e de nerecunoscut. 23 August
11944 a adus un suflu înnoitor pe aceste locuri.
Sub conducerea înţeleaptă a partidului şi gu­
vernului, Hunedoara şi-a schimbat din temelii
înfăţişarea.
In locul vechii aşezări s-a înălţat, în anii
regimului democrat-popular, la poalele Chizi-
*dulia, un oraş nou, cu mii de apartamente mo-
lderne, confortabile, spaţioase.
înaintea oraşUlili, întb-un ritm nemaiîntîlnit, laş, Alexandru Velici, Andrei Weber, Constan­
's-a dezvoltat, combinatul. In urma naţiona­
lizării principalelor mijloace de producţie Hu-
'nedoara este aleasă ca viitorul centru siderur-
)gic principal al ţării, Şi au început construc-
)ţiile.
Datorită ajutorului multilateral şi dezintere­
s a t al marii noastre prietene — Uniunea So­
vietică, la Hunedoara au început să sosească
<an de an utilaje, documentaţii tehnice, specia­
lişti. Din toate colţurile ţârii, la chemarea par­ ţiile combinatului, patria primind zi de zi tot
tidului, tineri entuziaşti au sosit pe şantierele
'naţionale deschise aici. A început munca, o
imuncă entuziastă.
Furnalele 5—6, fabrica de aglomerare a mi­
/D Printre noile agrega­
te care constituie mîn-
dria fiecărui hunedo-
rean se numără şi la­
minorul blUming 1.000.
Intrat în funcţiune anul trecut, el
a sporit cu mult producţia de la­
minate a ţării.
In foto: Vedere interioară a la­
minorului bluming.
Cu ciţiva ani îri ur­
Ümă, a început Id Hu­
nedoara construcţia la­
minorului de 650 inm.
In prezent, acest ma­
re agregat siderurgic se află în
faza rodajului, ui'mînd ca intr-un
vtttdr' apropiat- să intre în func­
ţiune.
IN FOTÓ : Interiorul laminorului
de 650 mm.
Pentru ca furnalele combinatului
să fie asigurate din timp şi în can­
tităţi suficiente cU iriiitereurile de
fier necesare elaborării fontei, în
anii de democraţie populară s-a con­
struit la Hunedoara o fabrică de
aglomerare a minereurilor de fier,
dotată cu cel mai mouern utilaj.
Clişeul nostru prezintă aspectul
geriefal al fabricii de aglomerare
a minereurilor de fier.
In anii puterii populare, s-a construit şi dat în exploatare Ia Hune­
doara, uzina cocsochimică. Această realizare s-a înfăptuit cu ajutorul tehnic
şi material primit din partea Uniunii Sovietice. In prezent, pe lînga cele
două baterii de cocs aflate în funcţiune, se construiesc alte 'două baterii de
cocs. Totodată a luat o mare extindere sectorul chimic al uzinei. Numai în
acest an vor fi date în exploatare bateria 111-a de_ cocs şi distileria de gu-
droane.
In foto: Vedere generală a uzinei cocsochimice.
Pag. 3
nereurilor de fier, termocentrala tineretului, Printre marile realizări ale regimului democrat-popular, Ia Hunedoara
uzina cocsochimică, noua oţelărie Martin, noua se numără şi furnalele 5—6. Complect mecanizate şi parţial automatizate,
oţelărie electrică, laminorul bluming, laminorul aceste puternice agregate reprezintă o mîndrie a siderurgiei noastre.
de 650 mm. (aflat în rodaj la ora actuală)
sînt cîteva din uriaşele realizări ale regimului In foto: Aspect exterior al furnalului 6.
nostru la Hunedoara.
In acelaşi timp, vechile secţii ale combina­
tului, ca furnale 1—4, oţelăria Martin nr. 1,
laminorul de 800 mm., au fost refăcute, mo­
dernizate, li s-a mărit considerabil capacitatea,
în prezent, datorită acestor uriaşe transfor­
mări, Hunedoara a devenit principalul centru
siderurgic al ţării.
In uriaşul efort constructiv şi de folosire a
noilor agregate s-au făcut remarcate nume de
oameni a căror faimă a depăşit graniţele ora­
şului şi regiunii: Traian Bîrlea, Aurel Stanciu,
Alexandru Nojogan, Victor Pali, Vasile Zăvă-
tin Ionele...
în prezent, la Hunedoara, atît pe şantierele
de construcţii cît şi în secţiile combinatului,
sé desfăşoară o muncă susţinută iii vede'rea în-
timpinării cil realizări cît mai frumoase a celei
de-a 15-a aniversări a eliberării patriei noa­
stre. Se munceşte cu multă hotărîre la bate­
riile a III-a şi a IV-a de cocs, pe şantierul la­
minorului de 650 mm., la noul cvartal de
blocuri ; se munceşte cu miiltă hotărîre în sec­
mai mari cantităţi de fontă, oţet şi laminate.
Azi, Hunedoara, combinatul siderurgic, pe
bună dreptate> este denumită cetatea de metal
a patriei.
I e De la începutul anului -j
ţ şi pîna la data de 11 ÎU- }
jr iie, siderurgfiştii hunedoreni 1
f au dat patriei, peste sarci- ^
L nile planului de producţie: j
l 37.813 tone cocs metalur- ]
f gic, 12.222 tone fontă, la Ţ
;f furnalele 3-6; 15.079 tone 1
oţel, la oţelăria Siemeris ^
j: Martin nr. 1 ; 4.013 tone ]
^ oţel special La oţelăria e- X
L lectrică; peste 7.000 tone 1
L laminate la laminorul de 3
[ 800 mm. ]
t ® In cel de-al doilea tri- 1
[¦ mestru al anului, colecti- I
r vele secţiilor de bază din ^
[ Combinatul siderurgic Hu- -|
L nedoara, au redus rebutul ] llPllÉsdi
t faţă de admis cu 25,6 la j
[• sută la oţelăria Martin nr. 1 In vederea asigurării industriei noastre constludoare de maşini cU oţe­
L 1, cu 14,8 la suta la oţe- ^ luri speciale, şi în cantităţi sporite, la Hunedoara s-a construit o oţelărie
L tăria Martin nouă, cu 17,2 ; electrică avînd două cuptoare a cîte 20 tone capacitate fiecare.
t Ia sută la laminorul de 800 ^
r mm., iar la laminorul blu- j In foto: Uimi din cuptoarele noii oţelării electrice. '
l ming s-au încadrat în cifra
L admisa. •)
L 0 Recent, Ia cuptorul nr. ]
[¦ III al noii oţelării Martin, 1
j- a fost obţinut un indice de 1
[ utilizare de 11,09 tone oţel ^
[. pe m.p. vatră cuptor şi zi .j m®
t calendaristică, ceea ce re-
t prezintă cel mai ridicat in- -ţ
l dice de utilizare realizat j
[ pînă acum la cuptoarele 1 Concomitent cu
L Martin din ţara n oastră; I noile construcţii iri-
t ia furnale 5—6, în zile- 3 dustriale, Combina­
^ Ie de 6, 7 şi 8 iulie, s-a } tul siderurgic Hu­
L obţinut un indice mediu de ţ nedoara a îmbrăcat
[ utilizare a furnalelor de o I , haină de sărbătoa­
l tonă fontă pe m.c. volum .] re. Locul prafului
şi funingine! a fost
t utii. j luat de spaţii verzi,
plăcute.
t 0 Construcţia marelui la- ]
L minor de 650 mm, de la 1
l Hunedoara a necesitat ^
l 800.000 m.c. săpături, tur- -ţ In clişeu: Aleea
narea a mai mult de 1 fruntaşilor,
L 190.000 m.c. beton, înzidi- 1
ţ rea a peste 150.000 m.c.
L cărămizi. Halele acestui Ia- -j
t minor ocupă o suprafaţă de }
L aproape 45.000 m.p, 1
L ® In primele 5 luni ale 1
L anului, colectivele secţiilor ^
l combinatului au realizat e- i
L conomii la preţul de cost •)
L efectiv în valoare de ţ
[ 12.653.000 lei. ]
iJw Iu Ju lL JlJlJlJlJU U lJt