Page 54 - 1959-07
P. 54
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1419
mss&rncm
Munca politică de masă — în sprijinul îndeplinirii Angajamentele Educarea candidaţilor
angajamentelor luate în întrecere
colectiviştilor
Organizaţia noastră de b a z ă devin fapte sarcină de mare răspundere
Printre gospodăriile colective
şi agitatorii săi care luptă pentru cîştigarea În An de an cresc rîndurile par Organizaţia de bază de la o- Un exemplu de înţelegere juş-
trecerii iniţiate de colectiviştii tă a sarcinii trasate de partid
din Nădăştia Inferioară se nu tidului cu noi contingente de ţelăria veche a analizat nu de privind educarea candidaţilor de
partid îl oferă comuniştii Ion
mără şi cea din Rapoltu Mare. muncitori fruntaşi în producţie, mult felul cum se desfăşoară Munteanu, Nicolae Iorga şi alţi
Datorită mobilizării intense la tovarăşi, care, în urma preo
In lupta pentru mobilizarea prim-topitorii Ioan Tîrnăuceanu din economisirea materialelor, lucru a colectiviştilor, aici s-a ou numeroşi ingineri şi tehni munca de educare a candidaţi cupărilor ce le-au avut faţă de
întregului colectiv al secţiei la reuşit ca pînă acum multe din educarea candidaţilor, a făcut
îndeplinirea angajamentului lu de la furnalul 6, şi Alexandru în care un merit deosebit revine angajamentele luate în întrece cieni oare-şi consacră toate for lor de partid în perioada sta posibil ca mulţi dintre aceştia
at pe baza sarcinilor trasate de re de această gospodărie să de să devină fruntaşi în producţie.
Conferinţa regională de partid Comşa de la furnalul 5, ca lă şi agitatorilor care au ştiut să vină fapte. Astfel, pînă la 9 iu ţele, priceperea şi talentul, luptei giului de candidat în vederea Astfel, candidaţii de partid Cor
— de a produce în anul 1959 lie a. c. în G.A.C. Rapoltu Mare nel Fliscu —• strungar, Mihai
peste plan 10.000 tone fontă — cătuşul Ion Raia, apaductierul însufleţească lupta întregului au fost terminate toate lucră pentru înflorirea patriei, pentru primirii lor în rîndul membrilor Ursuc — pistolar, Nicolae Cireş
şi a angajamentelor luate în în rile de întreţinere la porumb,
trecerea socialistă în întîmpina- Grigore Costăchescu, electrici colectiv. cartofi, sfeclă de zahăr şi fura construirea socialismului. de partid. A reieşit cu această — macaragiu şi mulţi alţi to
rea celei de-a 15-a aniversări jeră, floarea-soarelui etc. Para varăşi, se bucură de aprecierea
ă eliberării patriei, organizaţia anul Ion Gîrstea şi mulţi alţii Acesta nu este singurul caz lel cu acestea, pentru a asigura După cum prevede Statutul ocazie că în afară de faptul că unanimă a tuturor laminatorilor
noastră de bază se bizuie pe cantitatea de furaje necesară vi din secţie.
sprijinul puternic şi permanent se numără printre muncitorii cei cînd organizaţia de partid s-a telor pe timpul iernii, au fost P.M.R., toţi cei care doresc să fiecare candidat este încadrat
al colectivului său de agitatori. cosite şi depozitate fîneţele şi intre în partid, trebuie să facă un în învăţămîntul de partid, s-a Analizînd felul cum se desfă
mai pricepuţi şi disciplinaţi din adresat agitatorilor pentru a lucernele de pe întreaga supra stagiu de candidat. Acesta are un organizat pentru ei un ciclu de şoară munca de educare a can
Ţinînd seama de rolul impor faţă. Zilele trecute colectiviştii rol important în pregătirea can lecţii despre partid, calitatea de didaţilor de partid, găsim şi al
tant pe care-1 au agitatorii în secţie, fruntaşi în producţie. mobiliza colectivul secţiei la au început sece.rişul griului care didaţilor pentru a se ridica la ni membru de partid, situaţia in te aspecte interesante. Acordînd
explicarea politicii partidului şi promite o recoltă medie .cu velul cerut unui membru de par ternaţională etc. La această şe atenţia cuvenită acestei pro
a evenimentelor internaţionale Biroul organizaţiei de bază lupta pentru lichidarea unei si 200-300 kg. mai mult decît era tid. In perioada stagiului, can dinţă au luat cuvîntul numeroşi bleme, biroul organizaţiei de
precum şi de aportul pe care ei didatul are posibilitatea să cu candidaţi care au relatat- cum bază de la laminorul de 800
pot să-l aducă în antrenarea în instruieşte colectivul de agita tuaţii proaste. prevăzut în planul de producţie. noască programul, statutul şi munceşte organizaţia de bază mm. caută să promoveze în
tregului colectiv la îndeplinirea tactica partidului, iar organiza cu ei, cum folosesc stagiul pen munci de răspundere pe acei
tori de regulă la două săptă In lunile ianuarie şi februa Iri numai trei zile echipa condu ţia de partid poate verifica, în tru creşterea lor politică. candidaţi care în perioada sta
sarcinilor concrete care stau în mâni, antrenînd în acest scop şi rie la furnalele 5 şi 6 au avut giului de candidatură au dovedit
faţa secţiei, biroul organizaţiei cadrele tehnice de conducere Ioc stagnări din cauza lipsei de să de comunistul ‘Inochente aptitudini de buni organizatori
de bază a manifestat o preocu din secţie. In afară de aceasta cocs, care au cauzat o pierdere ai procesului de producţie şi se
pare permanentă pentru lărgi însă, biroul organizaţiei de bază de producţie de circa 9.000 tone Magda a reuşit să secere a- străduiesc să-şi ridice în perma
rea numărului de agitatori, ş se adresează agitatorilor ori de fontă. Agitatorii au fost îndru nenţă nivelul de calificare pro
pentru ridicarea nivelului poli cîte ori intervine o problemă maţi să lupte pentru a imprima proape întreaga suprafaţă repar fesională. Aşa s-a procedat cu
tic, pentru îmbunătăţirea meto importantă. S-a ivit la începu fiecărui muncitor simţul răspun acest răstimp, devotamentul can — După ce m-a primit în rîn tovarăşii Vasile David, Nicolae
delor de muncă şi pentru instru tizată. Se evidenţiază de ase Nedelcu şi alţii, care pînă nu de
irea lor operativă asupra sarci tul anului, spre exemplu, o pe derii pentru recuperarea produc didatului, însuşirile sale politice, durile candidaţilor de partid — mult ocupau funcţii mai puţin
nilor ce lfe revin. menea brigada a Il-a de cîmp importante în secţie. Tovarăşul
rioadă cînd s-a constatat că la ţiei pierdute, mobilizîndu-i să comportarea sa. Stagiul de can a spus tov. Dumitru Brujan — Vasile David, care înainte era
Din ..colectivul nostru de agi condusă de comunistul Serafim „cîrligar“ la sortarea ţaglelor,
tatori fac parte circa 80 tova furnale se consumă mai multe lupte pentru a evita orice defec didat trebuie să fie o adevărată organizaţia de bază mi-a repar acum este laminorist pe linia
răşi — membri şi nemembri de Tămătaş, precum şi colectiviştii de laminare, iar tov. Nicolae Ne
partid — dintre care 29 au fost materiale decît era planificat, ţiuni care ar duce la stagnări. şcoală de educaţie comunistă a tizat mai întîi sarcini mai uşoa delcu, care ocupa înainte func
confirmaţi de curînd. Numărul Ionel Roman, Dumitru Ştef, ţia de fochist la cuptoarele a-
acesta ne permite ca agitatorii îndeosebi cocs. In mod operativ candidaţilor, un prilej de pregă re, iar apoi mai grele şi de mai dînci, acum este maistru lami
să poată cuprinde toate locurile s-au analizat împreună cu agi Ioan Gigmăianu, Eleonora Jurj norist.
tatorii cauzele acestei situ aţii: Cuvîntul organizaţiei a găsit tire politică şi ideologică a a- mare răspundere, ca aceea a e-
de muncă în toate trei schimbu conducerea greşită a furnalelor, ecoul cuvenit în rîndurile colec şi membrii brigăzii a La condu Formele de educare a candi
rile aşa că în secţie agitatorii practica de a se introduce în • tivului. Pierderea de 9.000 tone cestora, în vederea intrării lor laborării din cuptorul pe care daţilor de partid sînt desigur
sînt prezenţi peste tot, în orice furnale materiale neeîntărite şi a fost recuperată şi în prezent multiple.
oră. uneori chiar amestecate etc. In avem peste 11.500 tone fontă în partid. Tocmai de aceea, or îl conduc, a unui oţel de bună
faţa agitatorilor Dumitru Po- dată peste plan, faţă de 10.000 Important este faptul că or
Cinstea de a fi agitator al or pescu, Mihai Militaru şi altora cît ne-am angajat pe întregul ganizaţiile de partid sînt datoa calitate. împreună cu ortacii ganizaţiile de bază din cadrul
ganizaţiei noastre de bază a fost an. combinatului siderurgic au reu
acordată numai acelora care se re ca din primele zile după pri mei am reuşit să îndeplinim şi şit în ultimul timp să privească
dovedesc demni de e a : acei cu mai mult simţ de răspundere
care se pricep şi au autoritate mirea candidaţilor să-i atragă să depăşim lună de lună sarci această importantă latură a
morală de a duce cuvîntul par muncii de partid şi să obţină
tidului în mase, şi care prin a- la viaţa activă de partid, să-i nile de producţie, dînd numai succese însemnate.
titudînea lor în producţie con
stituie un exemplu mobilizator cheme la adunările organizaţiei oţel de bună calitate. Ocupîndu-se şi în viitor cu
pentru cei din jur. Agitatori ca mai multă grijă de creşterea şi
s-a pus sarcina de a duce mun In lumina acestor rezultate, de bază, să le încredinţeze sar Alţi vorbitori, printre care educarea multilaterală a candi
daţilor de partid, organizaţiile
că de lămurire în rîndul munci am considerat că posibilităţile cini concrete şi să-i ajute să tov. Tiberiu Pascu, Constantin de bază vor reuşi să îndepli
nească sarcina ce o au de a
torilor de la încărcare ca aceş noastre depăşesc cu mult anga lupte pentru îndeplinirea lor. Frunză şi alţii au arătat, de a- îmbunătăţi compoziţia socială a
partidului, de întărire a rîndu-
tia să urmărească cu atenţie jamentele luate la începutul a- să de candidatul P.M.R. Emilian O preocupare atentă pentru semenea, felul cum biroul orga rilor lor cu cei mai activi şi mai
descărcarea vagoanelor şi pe nului. De aceea, colectivul sec Floreă. creşterea şi educarea candidaţi nizaţiei de bază s-a ocupat de conştienţi oameni ai muncii în
cît posibil să le cîntărească. în ţiei noastre s-a angajat ca pînă vederea mobilizării cu mai mult
dată ce agitatorii au trecut la la sfîrşitul anului să mai dea TRA1AN JURCA lor, manifestă organizaţia de educarea lor în perioada stagiu succes a muncitorilor, ingineri
discutarea acestor probleme cu patriei 11.500 tone de fontă corespondent bază din oţelăria veche a Com lui de candidatură. lor şi tehnicienilor din secţiile
binatului siderurgic Hunedoara. combinatului la continua spori
muncitorii, situaţia şi-a schim peste sarcinile de plan. Organi -O — Aici, candidaţii sînt repartizaţi, Datorită unei intense preocu re a producţiei de metal, atît
bat cursul. Materialele au înce zaţia de bază, prin agitatorii pări în această direcţie, unui de necesar patriei.
put să se cîntărească şi să so săi, desfăşoară acum o largă CĂRŢI număr însemnat de candidaţi de
sească bine sortate. Rezultatul: muncă politică în rîndul mun C. C H IT IG O I
alături de membri de partid, să partid din cadrul oţelăriei vechi
lucreze în locurile hotărîtoare li s-a redus stagiul de candida
în perioada care a trecut de la citorilor în direcţia folosirii tu apărute ale producţiei. Biroul organiza tură. Tovarăşul Gh. Stoica, de
începutul acestui an, consumu turor rezervelor interne pentru ţiei de bază (secretar I. Damia- pildă, al cărui stagiu de candi
rile specifice n-au mai fost de ca la sfîrşitul anului să putem noiu), încredinţează candidaţi datură i-a fost redus, este as
păşite. Dar nu numai atît. S-au raporta cu mîndrie că ne-am în lor de partid sarcini concrete, tăzi membru în biroul organiza
realizat chiar importante econo deplinit cu cinste angajamen- j ţiei de bază.
mii. De la începutul anului sec tele.
BELETRISTIGA mai ales în ce priveşte creşterea Metode similare de muncă fo
ţia a realizat economii de pes REMUS LUPD C. IGNĂTESCD : Mitruţ al^ producţiei, mărirea productivită loseşte şi organizaţia de bază
te 7 milioane lei. Gea mai mare secretar al org. de bază P.M.R.
ţii muncii, reducerea rebuturi din cadrul secţiei laminor
parte a acestor economii provine de la secţia U-a furnale a C.S.H. Joldii — roman voi. I. — e-ţ
lor de oţel etc. Faptul că sar de 800 mm. Aici toţi comuniş
diţia a 11-a Gopertă şi ilus-( cinile sînt repartizate fiecăruia tii au sarcina de-a se ocupa per
după posibilităţile ce le are, con sonal de cîte 1—2 tovarăşi can
ie ramasa in urma tratii de G. Lowendal didaţi de partid, să-i ajute să-şi
- O 272 pag. - 8,90 lei. stituie garanţia răspunedrii per însuşească principalele cerinţe
Ed. tineretului, sonale a fiecărui candidat de ce se impun unui rpembru de
La secţia I-a furnale a Com că de masă ignorînd marea ei [ t i r ţif I . , ¦ !NICOLAE JIANU : Cumpăna^ partid. partid.
binatului siderurgic Hunedoara importanţă în strîngerea legă luminilor — roman — edi-j
munceşte un colectiv harnic. turii cu masa celor^fără de par net şi, după cum s-a scuzat to ţia a Il-a revăzută -sesas'
Lucrul acesta îl dovedesc re tid, în educarea maselor şi în varăşul secretar al organizaţiei 482 pag. - 9,55 lei; 14,70<
zultatele obţinute în primele pa mobilizarea lor la învingerea de bază, ultimele numere n-a lei cart. Se poate obfine în acest an
tru luni ale anului, cînd secţia greutăţilor, la îndeplinirea şi avut nici el timp să le citească. Ed. tineretului1
a dat peste plan... mai bine de depăşirea sarcinilor de produc o productivitate de o tonă de cărbune
1560 tone fontă. ţie. Biroul organizaţiei de bază Aceeaşi lipsă de preocupare JTITUS POPOVICI: Străinul« pe post!
se ocupă într-un mod îngust de există şi faţă de agitaţia vizu roman, ediţia a 111-a
Incepînd cu luna mai însă, lichidarea deficienţelor de ordin ală. La începutul acestei luni, 596 pag. — 12,30 Iei; 19,50' (Urmare din pag. I-a) fi realizate pînă la sfîrşitul a- PRODUCĂTORI - L
graficul realizărilor a început să tehnico-organizatoric lăsînd la într-un singur articol de la ga lei cart. nului: CRESCĂTORI
coboare. In lunile mai şi iunie o parte preocuparea pentru ridi zeta de perete „Furnalistul“ se Ed. tineretului, canl — de 1,044 tone pe post DE ANIMALE
s-au „mîncat“ deja 1316 tone de carea nivelului de conştiinţă al vorbea despre o problemă con faţă de 1,070 tone, minele Lo Mina Lonea — o tonă de căr
fontă din producţia dată peste maselor, pentru antrenarea în cretă a secţiei şi anume despre 1TUDOR VIANU: Ideile lui* nea Vulcan şi chiar Lupeni au bune pe p o st; Oficiile raionale de achi
plan în lunile ianuarie — apri tregului colectiv la lupta pentru importanţa bunei întreţineri a Stendhal. atins şl chiar depăşit în unele ziţii şi contractări de ani-
lie. îmbunătăţirea procesului de agregatelor în îndeplinirea sar 140 pag. — 2,10 lei luni sarcinile de creştere a pro Mina Petrila — 1,100 tone de \ male — O.R.A.C.A. — a-
cinilor de producţie. Dar acest E.S.P.L.A. ductivităţii muncii. Or, aceste cărbune pe p o st; nunţă gospodăriile agrico
Situaţia aceasta constituie producţie. articol, şters de vreme, vorbea realizări au fost obţinute în con le colective şi cooperative
un motiv de îngrijorare despre unele lipsuri existente în !A. BEK : Şoseaua Volokofg diţiile existenţei unor mari re Mina Aninoasa — 1,130 tone le agricole de producţie, în
pentru organizaţia de bază, După spusele tovarăşului Scu luna mai, într-un moment cînd amskului — roman — Tra zerve interne încă nefolosite din de cărbune pe p o st; tovărăşirile agricole şi zoo
pentru comunişti, pentru întregul taru, numărul agitatorilor din aceste lipsuri trebuiau să fie de ducere revăzută, ediţia r plin, în condiţiile existenţei în tehnice, că pot primi de la
colectiv al secţiei. Intr-adevăr, secţie este destul de mare, re mult lichidate. In secţie nu în- IV-a. In romîneşte de S. An-, subteranul minelor a unor efec Mina Vulcan — 0,900 tone de O.R.A.C.A. tineret bovin
stînd de vorbă cu tovarăşul Gh. venind cîte uit agitator la fie tîlneşti nici măcar o lozincă toniu tive auxiliare încă umflate şi a cărbune pe p o st; bun pentru reproducţie şi
Scutaru, secretarul organizaţiei care 8-9 muncitori. concretă care să atragă atenţia 316 pag. — 5,90 Iei. unui număr de brigăzi care nu-şi muncă, predînd în schimb,
de bază şi cu alţi membri ai bi asupra principalelor probleme, E.S.P.L.A.-Cartea rusă' realizează planurile, mai ales la Mina Lupeni — 0,880 tone de imediat sau în termen, ori
Gum muncesc aceştia ? Am să mobilizeze colectivul la lichi minele Lupeni şi Aninoasa. cărbune pe p o st; ce animale admise la sacri
roului, observi nemulţumirea fa stat de vorbă cu cîţiva din cei darea lipsurilor. 10SEPH CONRAD: Taiîun- ficare, cu excepţia cailor
ţă de un şir de lipsuri care se nuvelă. In romîneşte de Ana lată care sînt noile obiective Mina Uricani — 1,100 tone de
manifestă în procesul de produc recomandaţi de tovarăşii din Secţia I-a furnale este în ulti Popescu („Meridiane“). cărbune pe p o st; Producătorii cu gospodă
ţie. birou. mul timp tot mai des vizitată 112 pag. - 1,75 lei, cu privire la creşterea producti rii individuale pot primi a-
de activişti ai comitetului de E.S.P.L.A. Realizînd aceste randamente nîmale tinere de prăsilă la
Secretarul organizaţiei de Tovarăşul Ion Duduia, ele partid din combinat şi ai comi vităţii muncii pe care Comite în cursul trimestrului IV, harni schimb imediat, predînd a-
bază este pe bună dreptate ne tetului orăşenesc de partid. Este cii mineri ai Văii Jiului, care
mulţumit de faptul că unii mem ctrician şi agitator în rîndul de mirare totuşi că astfel de tul raional de partid Petroşani nu o dată au dat dovadă de un L nimale bătrîne, bune de sa
bri de partid nu se achită cu lipsuri ale muncii politice de înalt patriotism, vor înfăptui crificare.
'destul simţ de răspundere faţă muncitorilor de la întreţinerea masă persistă, contrastînd iz le pune în faţa muncitorilor mi încă în acest an sarcina stabi Schimbul de tineret bo
de unele sarcini de producţie. bitor cu situaţia din majoritatea lită de Conferinţa regională de vin, bun de reproducţie,
furnalelor, a arătat că de cînd neri din Valea Jiului pentru a partid pentru anul 1960 — O vaci gestante sau ovine
— Şi ce faceţi cu aceştia ? am celorlalte secţii ale combinatu TONĂ DE CĂRBUNE PE POST etc., se va face la echiva
întrebat. merge prost producţia, biroul lui. PE BAZIN! lenţe avantajoase de greu
tate şi calitate.
— Ge să facem ? Ii chemăm organizaţiei de bază n-a instruit M CRISTESCU [ COOPERATIVA „VIAŢA NOUA La efectuarea schimbului,
în faţa organizaţiei, îi criticăm, L Orăştie producătorii pot primi un
îi mai şi sancţionăm... După nici măcar o dată agitatorii i •, . . ' ¦ . , c i -. . . 3 număr mai mare de ani
caz... 3 male, faţă de numărul ani
pentru a-i îndruma cum să mo malelor predate, în raport
— Dar aveţi şi nemembri de R eflecţii pe m arginea [ execută pentru populaţie, prin unităţi' ?ale, următoarele lu-j cu greutatea şi calitatea
partid care nu-şi fac datoria în bilizeze muncitorii la înlătura lor.
producţie ? rea lipsurilor. „Instructaje cu unor cifre şi fapte L crări .- 3 Gospodăriile agricole co
L — confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii ; i3 lective şi cooperativele a-
— Apoi, din aceştia avem agitatorii nu s-au mai ţinut de (Urmare din pag. l-a) magazine, cantine, duhuri, s-au gricole de producţie pot
mai mulţi. mult în secţia noastră — a ară amenajat terenuri de sport. — încălţăminte comandă şi reparaţiuni ; 3 cumpăra la preţuri avanta
Bărbăteni, Iscroni şi Livezeni — confecţii pantaloni (secţie specială) ; 3 joase tineret bovin femei
— Şi cu ei ce faceţi ? tat tovarăşul Duduia. Sînt de unde au apărut adevărate străzi S-a îmbunătăţit radicat asis — confecţii haine de blană din deşeuri ; 3 bun de prăsilă.
Secretarul s-a cam codit să noi şi numeroase construcţii in tenţa medicală a oamenilor Pentru efectuarea schim
răspundă la această întrebare. atunci vreo trei luni şi mai dustriale. Peisajul rural de odi muncii care este asigurată ds- — confecţii scurte îmblănite din cabană cu mesadă ; 3 bului, recondifionării şi
După o clipă de tăcere a Jridi bine...“ nioară, este, pe zi ce trece, toi tăzi de 3 spitale unificate cu cumpărării de animale, a-
cat din umeri puţin nedumerit mai mult înlocuit de cel speci mai mult de 850 paturi, un spi — argăsiri de piei, precum şi prelucrarea lor (pieptare, co-3 dresaţi-vă la sediul oficii
Acelaşi lucru l-a arătat şi tov. fic aşezărilor muncitoreşti. tal de copii, un spital T.B.C., lor raionale de achiziţii şi
şi a spus: 14 policlinici pentru adulţi, 3 ( joace e tc .); ^ contractări de animale —
— Peste greşelile acestora Octavian Grecu, agitator şi el. Străzile noilor cartiere sînt a- spitale de întreprinderi, dispen O.R.A.C.A.
nimate astăzi de jocul copiilor sare, sanatorii de noapte — de L, — reparaţii radio. -j Pentru operaţiunile de
s-a trecut mai uşor. Nu le-am Ne-a mirat foarte mult faptul fericiţi, de grupurile de soţii de schimb şi recondiţionare nu
prea dat atenţie. Mai ales peste mineri şi muncitori care se în servite de 141 medici. f Toate lucrările se execută prompt şi sînt de bună calitate.} se percep impozite sau taxe.
greşelile unora din conducerea că tovarăşul Grecu (care este torc de la pieţe şi magazine cu
secţiei s-a trecut cu vederea sacoşele pline, de ecourile muzi ...Şi nimeni nu şi-ar putea în v,_fu J v—J »ii—/ »—i
tehnician!) nu citeşte ziarele. cii transmise de aparatele de ra
chipui că această operă mărea
Are şi „motiv“ tovarăşul Gre dio prezente în aproape toate
ţă s-ar putea opri la ceea ce s-a
cu. E „prea... ocupat“. — după apartamentele. Prezente in car
înfăptuit pînă acuma.
cum spune dînsul. Se naşte în tierele muncitoreşti din Valea
Perspectiva oamenilor muncii
trebarea : cum lămureşte tova
răşul Grecu, ca agitator şi ca din Valea Jiului ca şi a întregu
maistru, pe ceilalţi salariaţi
dacă el nu ştie ce se întîmplă
în lume ?
Gazul tovarăşului Grecu nu
e unic. Am întîlnit şi alţi „agi
(Probabil ca să nu-i supere!) tatori“ care nu sînt abonaţi la Jiului sînt de asemenea moto lui nostru popor este luminoasă.
Din discuţia cu secretarul or nici un ziar. Gârneţul agitato ciclete, biciclete. Valea fericirii este prezentă
ganizaţiei de bază am putut ve rului ajunge numai la 40 la In cartierele noi sau în a- deja în Valea Jiului, datorită
dea uşor că biroul organizaţiei sută din agitatori. Nici chiar propierea tor s-au construit ci înţelepciunii politicii partidului,
de bază de aici sab'aprecîază membrii biroului organizaţiei de nematografe noi ca cele de la grijii sale de zi cu zi pentru bi
în mod nepermis munca polifi- bază nu sînt abonaţi t§ţi la car* Petroşani, Lonea, Bărbăteni, nele celor ce muncesc.