Page 58 - 1959-07

Pag. 2
Raportul tovarăşului
G h. Gfaeorghiu-Dej
Ia şed in ţa plenară
a C .C . al P.M.R.
din 13-14 iulie
(U r m a r e d in pag. l - a ) rizare. Salariile tarifare ile muncitorilor din categoria mii la cheltuielile de încărcări-descărcări, de transport
nale şi a productivităţii muncii, asigurînd o diferenţi­
ere mai justă a salariilor în raport cu calificarea pro­
fesională cu complexitatea şi importanţi munci; în­
deplinite.
Un pas mare s-a făcut în direcţia introducerii nor­
melor cu motivare tehnică într-o serie de importante
ramuri industriale, acestea reprezentînd în prezent a-
aproape 40 la sută din volumul total de muncă în a*
cord pe întreaga economie; s-au redus în foarte mare
măsură cazurile aş-a-numiţelor norme „avantajoase“,
care, puteau fi depăşite uşor şi a normelor „dezavan­
tajoase“, care numai cu greu puteau fi realizate şi
depăşite.
Nivelul mediu de realizare a normelor pe întreaga
industrie, care înainte se ridica în mod nereal, artifi­
cial la cca. 160 la sută, slăbind rolul stimulator al
normelor de muncă, este acum în jurul cifrei de 115
la sută. Aceasta corespunde maf bine noii structuri a
cîştigurilor sporite, în oare salariul tarifar are o gre­
utate specifică mai mare decît înainte.
Un succes important în aplicarea sistemului îmbu­
nătăţit de salarizare îl constituie introducerea unei
discipline mai stricte în domeniul salarizării şi al nor­
mării muncii în întreprinderi. A crescut spiritul de răs­
pundere al cadrelor de conducere a producţiei din ma­
joritatea întreprinderilor pentru gospodărirea cu mai
mare grijă a fondului de salarii, pe baza propriei lor
experienţe care arată că orice risipă în această direcţie
nu este nici în interesul dezvoltării economiei năţionale
şi nici ai oamenilor muncii.
Un rol deosebit în desfăşurarea experimentării l-au
avut organizaţiile de partid din întreprinderi. Care s-au
ocupat •concret de organizarea şi desfăşurarea acţiunii
şi au mobilizat' muncitorii, inginerii şi tehnicienii la o
mai bună rezolvare a problemelor legate de îmbunătăţi­
rea sistemului de salarizare, la scoaterea (a iveală a re­
zervelor de creştere a producţiei şi productivităţii muncii
şi de reducere a preţului de cost.
La buna organizare a experimentării au contribuit
organizaţiile sindicale şi U.T.M. din întreprinderi, care,
sub îndrumarea organizaţiilor de partid, au colaborai
activ cu organele de conducere ale întreprinderilor.
Datorită elanului în producţie al oamenilor muncii,
aplicării celor mai multe din propunerile de măsuri teh-
nico-organizatorice şi efectului stimulativ al sistemului
îmbunătăţit de salarizare şi de normare a muncii, s-au
obţinut, în perioada de experimentare, o creştere în­
semnată a producţiei industriale, a productivităţii mun­
cii, precum şi o reducere simţitoare a preţului de cost,
Tovarăşi,
Grija şi atenţia partidului nostru în ce priveşte îm­
bunătăţirea salarizării se îndreaptă, în primul rînd,
către clasa muncitoare, clasa conducătoare în opera
de construire a orînduirii socialiste.
Aşa cum am arătat, cîştigurile muncitorilor urmează a
fi majorate la încheierea experimentării, în medie cu
încă 10 la sută, ceea ce, împreună cu creşterile realizate
de la începutul experimentării, va permite o mărire to­
tală de aproape 30 la sută, faţă de perioada anterioara
plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1956.
Creşterea cu 10 la sută a salariilor tarifare ale mun­
citorilor reprezintă o medie diferenţiată pe ramuri şi
categorii de muncitori, ţinîndu-se seama de situaţia
concretă în fiecare ramură. Astfel, de exemplu, în ra­
mura construcţiei de maşini şi a metalurgiei neferoase
creşterile vor fi de 12 la sută, la căile ferate de 11 la
sută, în siderurgie aproape 11 la sută.
Ca şi în anii 1957—1958 se va asigura o creştere mai
Sporirea salariilor maiştrilor, tehnicienilor şi inginerilor,
cadrelor didactice, lucrătorilor din comerţ şi aparatul de stat
şi altor categorii de salariaţi
Tovarăşi,
Prin hotărîrea partidului şi guvernului din ianuarie
1955, s-au stabilit o serie de măsuri care să asigure
o temeinică pregătire tehnică-profesională a maiştrilor,
iar odată cu aceasta s-a îmbunătăţit salarizarea lor,
prin majorarea salariilor tarifare cu circa 30 la sută.
De asemenea s-au creat posibilităţi mai largi de pre­
miere a maiştrilor, în raport cu rezultatele obţinute
în producţie.
In cursul experimentării sistemului îmbunătăţit de sa­
larizare, cîştigurile muncitorilor au sporit, din care cauză
nu există în prezent o diferenţiere judicioasă între sala­
riile maiştrilor şi salariile muncitorilor cei mai calificaţi.
Pentru a se înlătura această situaţie şi a se asigura
maiştrilor salarii corespunzătoare calificării lor lehnice-
profesionale, rolului lor în organizarea şi conducerea
producţiei, salariile tarifare ale maiştrilor urmează să
fie majorate în medie cu 20 Ia sută.
Astfel, salariile tarifare ale maiştrilor mineri din
Valea Jiului, care lucrează în subteran, se majorează
de la 1.100— 1.625 la 1.350—2.000 lei lunar, iar ale
maiştrilor mineri principali de la 1.350—1.875 la 1.600—
2.200 lei lu n a r; în ramura construcţiilor de maşini
salariile tarifare ale maiştrilor cresc de la 750—1.150
la 950—1.350 lei lunar, iar ale maiştrilor principali
din aceeaşi ramură, de la 850—1.350 Ia 1.250—1.600
lei lu n a r; în construcţii-montaj, salariile maiştrilor
cresc de la 700—1.150 la 900—1.300 lei lunar, iar ale
maiştrilor principali de la 850— 1.350 la 1.200— 1.550
lei lunar; în industria textilă salariile maiştrilor cresc
de la 750—1.100 la 800—1.200 lei lunar, iar ale mai­
ştrilor principali de la 800—1.250 la 1.100—1.400 lei
lunar.
Desigur că maiştrii vor răspunde efortului pe care
statul îl face pentru majorarea salariului lor prin in­
tensificarea străduinţelor de ridicare a nivelului lor
profesional, pentru a corespunde stadiului actual de
dezvoltare a tehnicii şi producţiei. Din partea maiştri­
lor se cere să lupte pentru folosirea cît mai raţională
a capacităţilor de producţie, pentru răspîndirea în economiei naţionale, se majorează salariile personalului bilirea unui nivel diferit de pensii.
masă a metodelor avansate de lucru şi introducerea
largă a tehnicii noi, pentru economisirea de materii
DRUMUL SOCIALISMULUI
însemnată a salariului la categoriile inferioare de sa­
larizare, creştere care atinge un procenl de 16—18 la
sută, depăşind, împreună cu îmbunătăţirile aduse'în
anii 1957—1958, nivelul de 40 la sută. Evident, creş­
terea în proporţie mai mare a acestor Gategorii de sa­
larii micşorează în anumită măsură diferenţa dintre sa­
lariile muncitorilor necalificaţi sau cu o calificare re­
dusă, şi salariile muncitorilor cu o calificare înaltă.
Considerăm însă că în etapa actuală această măsură se
impune, pentru a contribui la îmbunătăţirea situaţiei ma­
teriale a muncitorilor din categoriile inferioare de sala­ cheltuielilor de circulaţie, pentru realizarea de econo­ s tineretului,
i-a (necaliîicaţi) — categoria cu salarizarea cea mai şi depozitare, pentru reducerea cheltuielilor de regie. depune toate străduinţele şi vor munci cu şi mai mul­
mică — vor creşte de la 400—510 lei pe lună cîi sînf
în prezent, la 470—560 lei, diferenţiat pe ramuri.
Pentru a se putea face o comparaţie între veniturile socid-culturale, sănătate, >?rtă, cultură, personal teh- meinică şi multilaterală în spiritul dragostei de muncă
din salarii obţinute înainte şi după noua majorare a sa ­ nico-inginereso, salarizarea învăţătorilor şi profesorilor şi al patriotismului socialist.
lariilor tarifare este necesar să se ţină seama şi de re­
ducerea impozitelor pe salarii, întrucîl pe această cale
se obţine o creştere a veniturilor nete provenite din sa­
larii,
Reducerea impozitului pe salarii se va face în mod
diferenţiat, celle mai mari reduceri eîectuîndu-se (.a cate­ respundă în mai mare măsură rolului şi importanţei ce
goriile inferioare de -salarizare. Astfel, vor fi scutite
complect de impozit salariile pînă la 500 Iei lunar; se
reduce cu circa 35 la sută impozitul la salariile între
500—600 iei lunar, cu cca. 65 ta sută fa salariile între
600--700 lei lunar şi în medie cu 37 la sută la salariile
între 700—10"00 Iei lunar; la salariile între 1000—1500 categorii procentul de creştere ajungînd ia peste 35 la
Iei lunar reducerea e mai mică, iar (a categoriile de sa­ sută.
larii de peste 1.500 lei lunar actualele cote de impozit
rămîn neschimbate,
VENITURILE NETE DIN SALARII ALE MUNCITO­ salarii de 30 la sută în medie, iar pentru unele categorii
RILOR, ŢINÎND SEAMA ŞI DE REDUCEREA IMPO­ de peste 40 fa sută.
ZITULUI PE SALARII, VOR SPORI IN MEDIE CU 14
LA SUTA FAŢĂ DE SALARIUL ACTUAL; DACA ADĂ­ ţămîntul elementar, mediu, tehriic şi profesional, fe- rituoşi, reduceri de taxe şcolare şi altele.
UGAM LA ACEASTA ÎMBUNĂTĂŢIREA SALARIZĂRII
EFECTUATA IN ANII 1957— 1958, REZULTĂ CA NI­
VELUL VENITURILOR NETE PROVENITE DIN SA­
LARII ALE MUNCITORILOR VA CRESTE IN ME­
DIE CU 34 LA SUTA FAŢA DE 1956.
De exemplu, Un vagonetar din galerii de la o .mină
din Valea Jiului realiza în anul 1956 în medie (după
reţinerea impozitului pe salariu şi adăugîndu-se com­
pensaţia medie de cartelă) un venit net din salariu de
835 lei lunar; în prezent după îmbunătăţirea din 1957
el cîştigă în medie suma de 1.337 lei lunar, iar de
acum înainte va putea avea un venit net din salariu
de 1.451 lei lunar, cu 74 la sută mai mult decît în
1956, cu 8,5 la sută mai mult decît' în prezent.
Un furnalist care realiza în medie în 1956 un venit
net din salariu de 874 lei lunar obţine în prezent
1.180 lei, iar de acrim înainte va' cîştiga 1.295 lei
lunar, cri 48 la şută mai mult decît în 1956 şi cu 10
la sută mai mult decît în prezent; un topitor III din
siderurgie care realiza în medie în 1956 un venit net
din salariu de 779 iei lunar, obţine în prezent 957 lei
şi va putea cîştiga de acrim înainte 1.075 lei lunar
deci cu 38 la sută mai mult decît în 1956 şi cu 12,4
la sută mai mult decît în prezent.
Un strungar de categoria a 4-a din industria con­
strucţiilor de maşini, care realiza în medie un venit
net din salariu de 647 lei şi obţine în prezent 760 lei,
va primi prin majorarea salariului şi reducerea impo­
zitului pe salariu, suma de 872 lei lunar, cu 35 la sută
mai mult decît în 1956 şi cu 14,8 la sută mai mult
decît în prezent.
Un zidar de categoria a 4-a, care realiza în medie
în 1956 un venit net din salariu de 583 lei lunar, ob­
ţine în prezent 678 lei, şi va primi prin majorarea sa­
lariului 760 lei lunar, cu 30,4 la sută mai mult decît
în 1956 şi cu 12,1 la sută mai mult decît în prezent
O ţesătoare de categoria a 4-a din industria textilă,
care realiza în medie în 1956 un venit net din salariu
de 589 lei lunar şi obţine în prezent 631 lei, va avea
un venit net din salariu de 728 lei cu 23,6 la sută mai
mult decît în 1956 şi cu 15,3 la sută mai mult decît
în- prezent.
Sîntem siguri că sub conducerea încercatului nostru
partid, clasa muncitoare îşi va spori şi mai mult ini­
ţiativa şi activitatea ei creatoare, pentru a obţine noi
succese în creşterea producţiei şi productivităţii mun­
cii, în reducerea preţului de cost, calea cea mai si­
gură pentru îmbunătăţirea în continuare a nivelului
de trai al oamenilor muncii.
prime şi materiale, îmbunătăţirea permanentă a ca­
lităţii produselor pentru creşterea neîntreruptă a pro­
ductivităţii muncii şi ieftinirea continuă a produselor.
In cadrul sporirii actuale a salariilor, se majorează
salariile personalului tehnlc-ingineresc şi administrativ
în medie cu 8 la sută, diferenţiat pe ramuri şi îiţnc-
ţiuni. Ţinînd seama de reducerea impozitului pe salarii,
creşterea salariului net va îi în medie de cca, 11 ia sută,
procentul de majorare fiind mai accentuat pentru cate­
goriile inferioare de salarizare, a căror creştere depă­
şeşte 20 la sută.
Inginerii; tehnicienii, economiştii au datoria să des­
făşoare o largă activitate, alături de muncitori, în
lupta pentru introducerea tehnicii noi şi ridicarea nive­
lului tehnic al instalaţiilor, maşinilor şi agregatelor
pentru obţinerea de economii la cheltuielile de produc­
ţie ; să ducă o luptă permanentă pentru îmbunătăţirea
calităţii produselor şi să organizeze procesul de pro
ducţie astfel incit utilajele să fie cît mai complect fo'
losite, să producem mai mult, mai ieftin şi de calitate
mereu mai bună.
Concomitent cu îmbunătăţirea salarizării în unităţile
productive, se majorează, în medie, cu 8 la sută şi sa­
lariile lucrătorilor din aparatul de stat şi din unităţile
bugetare, asigurîndu-se creşteri mai substanţiale, de
peste i5 Ia sută, la categoriile inferioare de salarizare.
Majorarea salariilor şi reducerea impozitului pe saiarii
pentru lucrătorii din aparatul de stat reprezintă o creş­
tere medie de 11 la sută, iar pentru categoriile inferioare
de salarizare, o creştere de 20 la sută.
Fără îndoială că îmbunătăţirea salarizării va consti­
tui pentru lucrătorii din aparatul de stat un nou imbold
în lupta pentru continua perfecţionare a aparatului de
stat..
Tovarăşi,
Salariile lucrătorilor din comerţ au rămas în urmă
faţă de creşterile acordate în anii 1957 şi 1958 muncito­
rilor şi altor categorii de salariaţi. Pentru lichidarea
acestei situaţii şi stabilirea unor salarii corespunzătoare
rolului ce-i revine personalului clin comerţ în cadrul
operativ din comerţul socialist, în medie cu circa 18 la
sută, creşterea categoriilor inferioare de salarizare fiind terminat ca pensiile celor care în timpul activităţii în
Nr. 1420
de peste 25 fa sută. Dacă ţinem seama şi de reducerea prezintă o simţitoare îmbunătăţire a nivelului lor de
impozitului pe salarii, urcarea medie a salariilor lucră­ trai.
torilor din comerţ este de peste 20 la sută. iar a cate­
goriilor inferioare de salarizare, de 30 In sută. Este o datorie de cea mai mare însemnătate a orga­
nizaţiilor de partid şi sindicale, a sfaturilor populare
Din partea lucrătorilor din comerţ, oamenii muncii să se preocupe îndeaproape şi cu perseverenţă de îm­
aşteaptă o mai bună organizare şi conducere a corner- bunătăţirea condiţiilor de locuit ale cadrelor didactice.
ţului, lichidarea unei serii de deficienţe care îşi gă­
sesc expresie în nivelul ridicai al cheltuielilor de cir Trebuie depuse toate eforturile pentru a se construi
culaţie. Este necesar oa toate unităţile Komerciale, fie­ la oraşe şi sate locuinţe pentru învăţători şi profesori,
care lucrător să lupte pentru reducerea simţitoare & desfăşurîndu-se în acest scop o largă acţiune de atra­
gere la muncă voluntară a oamenilor muncii, îndeosebi
Avem convingerea că învăţătorii şi profesorii vor
In perioada anilor 1956—1959, în urma sporirii sa­ tă hotărîre pentru perfecţionarea neîncetată a' activi­
lariilor lucrătorilor din diferite sectoare de activitate tăţii pedagogice, dînd tinerei generaţii o educaţie te­
din învăţămîntul elementar şi mediu, tehnic şi profesional
a rămas în urmă faţă de salarizarea unor cadre de spe­ ‘Odată cu îmbunătăţirea salarizării muncitorilor şi a
cialişti cu pregătire similară. celorlalte categorii de salariaţi, se majorează şi soldele
cadrelor armatei noastre populare.
Pentru a îniătura această situaţie este necesar să se
majoreze salariile cadrelor didactice, astfel ca ele să co­ Soldele ofiţerilor şi generalilor din Ministerul Forţelor
Armate se majorează cu 20—22 la sută.
se acordă învăţătorilor şi profesorilor îrt viaţa social-
culturală a ţării. Soldele ofiţerilor şi generalilor din trupele Ministeru­
lui Afacerilor Interne, aparatul de securitate, miliţie si
In cadrul măsurilor actuale, salariile tarifare ale ca­ unităţi asimilate se majorează cu 15 pînă la 20 la sută.
drelor didactice din învăţămîntul general, profesional şi
tehnic se majorează în medie cu 24 Ia sută, ia unele Soldele subofiţerilor de front, tehnici şi de serviciu se
majorează cu 15 pînă Ia 20 fa sută.
Se vor lua măsuri pentru a se satisface compteci în
termen de cel mult 3 ani cerinţele de locuinţe ale Ca­
Ţinînd seama şi de reducerea impozitului pe salarii, drelor Ministerului Forţelor Armate şi ale Ministerului
învăţătorii şi profesorii obţin o creştere a veniturilor din Afacerilor interne.
Majorarea salariilor muncitorilor şi celorlalte categorii
de salariaţi nu afectează drepturile acestora la alocaţii
Majorarea salariilor cadrelor didactice din învă­ de stat pentru copii, burse pentru elevii şi studenţii me­
îmbunătăţirea regimului de pensionare şi sporirea pensiilor
Tovarăşi. producţie aU prestat muncii de slabă calificare să a-
In Cadrul măsurilor pentru ridicarea nivelului de trai jungă la o apropiată nivelare cu pensiile muncitorilor
al oamenilor muncii, un Ioc. important îl are îmbunătă­ calificaţi.
ţirea sistemului de pensii. Pentru această acţiune se
atocă în plus 1 miliard 85 de milioane lei anual. Prin măsurile pe care le propunem pentru îmbunătă­
ţirea regimului de pensii, odată cu lichidarea deficien­
Regimul democrat-popular a lichidat pentru tot­ ţelor semnalate, se majorează toate categoriile de
deauna situaţia din trecut, cînd marea majoritate a pensii.
muncitorilor şi ă micilor funcţionari nu aveau nici un
drept la pensii,, după o viaţă întreagă de muncă. In Pensiile de bătrîneţe vor creşte în medie cu 63 la
timpul regimului burghezo-moşîeresc. deşi muncitorii sută. Pensia se va stabili în raport cL* funcţia pe care
erau obligaţi să plătească cotizaţii între 4 la sută şi a îndeplinit-o salariatul, cu condiţiile locului de mun­
7 la sută din salariile lor de mizerie, în cele mai multe că şi cri vechimea sa în cîmpul muncii. In felul acesta
cazuri el nu puteau beneficia de pensie. Legea pentru se va asigura o pensie mai mare muncitorilor care au
unificarea asigurărilor sociale din 1933 a desfiinţat, în lucrat în condiţiuni grele sau vătămătoare de mun­
ca şi cri o activitate. îndelungată în producţie.
mod făţiş, pensiile de bătrîneţe pentru muncitori, iar Pentru a se asigura' dreptul muncitorului de a avea
în 1938, cînd acestea au fost reintroduse s-a prevă­ la bătrîneţe o' pensie care să corespundă nivelului său
zut ca pensia'1să se acorde la o vîrstă foarte înaintată de calificare din timpul activităţii depuse în cîmpul
— 65 de ani atît pentru bărbaţi cît şi pentru femei — muncii, se va lua în considerare la determinarea drep­
indiferent de condiţiile de muncă în care ari luorat. turilor de pensie — la alegerea salariatului « fie me­
După cum rezultă din cifrele statistice ale anului dia salariilor tarifare realizate în ultimul an de activi­
1938 la un număr de 940.000 cotizanţi la Gasa Asigu­ tate înainte de ieşirea ta pensie, fie media salariilor
rărilor Sociale, numai 9.856, adică cca. 1 la sută din tarifare dintr-o perioadă de 5 ani consecutivi din ul­
cotizanţi, beneficiau de pensii. Muncitorii care izbuteau timii 10 ani de activitate.
să capete dreptul la pensie nu puteau primi decît o
cotă de cel mult 12,5 la sută din salariu, în timp ce Pensia de bătrîneţe, va fi de cel puţin 350 lei si se
elementele din aparatul de represiune al statului şi re- va ridica, pentru unele categorii, pînă la suma de 1,200
lei pe lună.
preze^ayţijj patronilor t din. Ţnţrq,prinderi „primeau , pen-„. , v, JQe pildă, un miner din Valea .Jiului, cu 20 ani ve­
sii pinâ la' f00 ta rsuta din salariu. Astfel, pensia ma­ chime în producţie, care ‘primeşte; acttirr'' o pensie de
ximă a unui muncitor miner putea ajunge.numai pînă 349 lei lunar, va; primi o pensie de 1.142 lei, iar dacă
la 3 1a sută din pensia unui colonel de jandarmi. are o vechime în muncă de 22 de ani, va primi pensia
Regimul de democraţie populară a' organizat între­ de 1.200 lei lunar.
gul sistem al asigurărilor sociale pe seama contribu­ Un prim-topitor de la Reşiţa' sau Hunedoara care în
ţiei statului fără nici o reţinere din salariile munci­ prezent primeşte o pensie de 365 de lei, va primi de
torilor şi funcţionarilor. . acum înainte o pensie de 978 lei lunar.
Vîrsta de pensionare s-a redus la 60 ani pentru Un muncitor necalificat din industria uşoară va primi
bărbaţi şi 55 ani pentru femei, dacă aceştia lucrează de acum înainte o pensie de 431 lei faţă de pensia ac­
în condiţii obişnuite de muncă ; 55 ani pentru bărbaţi tuală de 289 le? lunar.
şi 52 ani pentru femei, dacă lucrează în condiţii de mun­ Salariaţii care nu îndeplinesc condiţiile de vechime
că grele şi vătămătoare şi numai 50 de ani pentru acei cerute pentru pensiile de bătrîneţe, vor putea beneficia
oare muncesc în condiţiuni foarte grele. Aceasta în de un ajutor social din partea statului, dacă au cel
timp ce în principalele ţări capitaliste se menţine vîr­ puţin 5 ani vechime în muncă, după 23 August 1944.
sta de pensionare foarte r i d i c a t ă 65 ani în Statele Pensiile de invaliditate din accident sau din boală
Unite ale Americii, Republica Federală Germană, O- sporesc în medie cu 48 la sută şi vor fi cuprinse între
ianda, Spania'; 70 de ani în Norvegia şi Irlanda. 35—100 la sută din salariul tarifar pe care muncitori’’
Numărul pensionarilor proveniţi din rîndurile mun­ l-a avut înainte de invaliditate, în raport cu gradul
citorilor a crescut la noi în ţară în anii de după eli­ de invaliditate, vechimea în producţie, condiţiile de
berare datorită tocmai extinderii regimului de pensii muncă şi împrejurările în care s-a produs invaliditatea.
asupra tuturor categoriilor de muncitori, tehnicieni, in­ Pensionarii de invaliditate de gradul I, provenită din
gineri şi funcţionari. Intre 1950—1959 numărul sala­
riaţilor pensionaţi a crescut de la 247.000 la peste cariză de accident de muncă sau boală profesională,
515.000 din care 280.000 sînf. muncitori din producţie. vor primi şi o indemnizaţie de însoţitor de 200 lei
lunar, iar în cazul cînd invaliditatea provine din boală
In anii puterii populare s-au adus însemnate îmbună­ sau accident în afară de muncă, un spor de însoţitor
tăţiri sistemului de pensii şi s-a ridicat în două rînduri de 100 lei lunar.
nivelul pensiilor mici. S-a acordat pensionarilor, în ace­
leaşi condiţii ca şi salariaţilor, dreptul la asistenţă me­ In ce priveşte pensionarea urmaşilor salariaţii^' ri
dicală gratuită, trimitere la cură balneo-climaterică. Ca pensionarilor, prin măsurile pe care le propunem, se aduc
urmare a creşterii anuale a numărului pensionărilor, a serioase îmbunătăţiri condiţiilor lor de viaţă.
extinderii dreptului de pensionare, precum şi a îmbună­
tăţirii™- parţiale a pensiilor, fondurile cheltuite de stai Pensiile pentru urmaşi se vor majora în medie cu 62 .
au crescut de la 385 milioane în 1950 la peste 1,6 mi­ la sută. şi se acordă copiilor minori, soţiei, soţului şi
liarde îe! în 1958, părinţilor, fraţilor şi surorilor care se aflau în întreti--
nerea salariatului. Guantumul pensiei se va stabili în
Gu toate. îmbunătăţirile aduse regimului de pensii raport cu pensia susţinătorului decedat şi cu numărul
în ultimii ani. nivelul lor a rămas în urmă faţă de urmaşilor cu drept la pensie.
sporirea salariilor, al ¦riiror nivel a crescut an de an.
Aceasta a determinat ca nivelul mediu al pensiilor In măsurile pentru îmbunătăţirea stării materiale a
care în anul 1948 a reprezentat 69 la sută din cîştigul pensionarilor este inclusă şi majorarea pensiilor I.O.V.R.
mediu, să ajungă în 1958 la numai 38 la sută din cîş­ în medie cu 41 la sută la care se adaugă pentru inva­
tigul mediu =>1 muncitorilor. lizii de război mari mutilaţi o indemnizaţie de însoţitor
de 200 lei, iar pentru invalizii de război de gradul I se
Cîştigurile medii la care se calculează pensia erau acordă 100—200 lei.
plafonate la maximum 700 lei pentru munci obişnuite
şi 900 lei pentru munci grele şi foarte grele. Din a- Odată cu creşterea pensiilor civile vor fi îmbunătăţite
şi pensiile militarilor şi urmaşilor acestora. Pensia me­
ceastă cauză, un maistru dintr-o uzină constructoare die a militarilor va creşte cu 52 la sută.
de maşini, care cîştigă în producţie 1.500 lei lunar,
Măsurile pentru îmbunătăţirea sistemului de pensii
primeşte aceeaşi pensie ca şi un muncitor care cîştigă exprimă preocuparea partidului şi guvernului pentru a
în producţie 700 iei pe lună. asigura bătrâneţea oamenilor muncii, care de-a' lungul
anilor depun eforturi pentru dezvoltarea economiei noas­
Volumul pensiei se calculează pe baza cîştigului me­
diu realizat de salariat în ultimele 12 luni înainte de tre naţionale, pentru prosperitatea patriei noastre so­
pensionare. Aceasta dezavantajează pe acei salariaţi cialiste.
care fie din cauza vîrstei înaintate, fie din cauza îm­
bolnăvirilor, realizează în ultima perioadă de activi­ Tovarăşi,
tate în producţie cîştiguri inferioare celor pe care le-au
realizat în cea mai mare parte a activităţii lor produc­ In ultima vreme numeroase gospodării agricole co­
tive. La aceasta se adaugă faptul că există sisteme de lective şi ţărani colectivişti, în scrisorile trimise către
calcul şi de pensionare diferite pentru aceleaşi cate­ Comitetul Centrai ai partidului şi Consiliul de Miniştri
gorii de pensionari. Astfel, calcularea pensiilor dina­ sau cu ocazia unor discuţii cu activişti de partid şi de
inte de 1 ianuarie 1949 s-a făcut pe baze.cu toiul deo­ stat, au propus ca ajutoarele ce se acordă bătrânilor şi
sebite decît după această dată ceea ce a dus la sta­
altor membri inapţi de muncă în gospodăriile colective
să fie date pe viitor sub formă de pensii.
Această propunere merită o atenţie deosebită pentru
că ea are în vedere experienţa gospodăriilor colective
care au început să aplice cu bune rezultate sisteme pro­
prii de pensionare.
De pildă, colectiviştii din comuna Mădăraş, regiunea
Majorarea pensiilor mici, în octombrie 1956, a de­ (C ontinuare in pag. IlI-a )