Page 59 - 1959-07

Nr. 1420 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

y *— »

Timişoara, s-a trecut la pensionarea colectiviştilor încă rienţă şi schimburi de muncitori şi ingineri, precum şi fălirea proceselor tehnologice, premise principale

din anul 1955. In prezent, în această gospodărie se de într-ajutorare cu materiale, piese, pentru a se fabrica pentru creşterea productivităţii muncii.

Raportul tovarăşului acordă pensii unui număr de 161 colectivişti care şi-au produse de bună calitate, mai multe şi la un preţ de Tovarăşi,
Gh. Gheorghiu-Dej pierdut capacitatea de muncă din cauza bătrîneţii. bolii cost cît mai scăzut.
sau invalidităţii. Fiecărui pensionar i se acordă lunar Ţinînd seama de efortul mare pe care îl face eco­
73 lei, iar anual 500 kg. cereale, 100 kg. cartofi, 110 kg. Ministerele trebuie să lărgească cooperarea între nomia naţională prin aplicarea acestor măsuri, orga­
întreprinderi, intensificînd diviziunea raţională a pro­ nizaţiile de partid şi sindicale au datoria să desfăşoare
la şedinţa plenară legume, cca. 2.000 kg, furaje, 8 litri Ulei, 10 kg. zahăr, ducţiei socialiste în cadrul aceleiaşi ramuri şi între o largă acţiune politică de mobilizare a oamenilor
5 litri vin; celor care nu au vaci de lapte proprietate ramurile industriale. muncii în întrecerea socialistă pentru descoperirea şi
valorificarea rezervelor interne şi pentru reducerea chel­
a C.Cí al P.M.R. personală, li se dă şi o jumătate de litru lapte pe zi. In Extinderea specializării producţiei şi a fabricaţiei tuielilor de producţie în toate ramurile economiei.
cazul cînd un colectivist şi-a pierdut doar temporar ca­ de serie va avea o influenţă hotărâtoare pentru îmbu­
nătăţirea calităţii producţiei ’industriale. In fiecare întreprindere, în uzine, şantiere, mine, or­
din 13-14 iulie pacitatea de muncă, i se socoteşte zilnic, pentru perioada ganizaţii de transporturi şi comerciale, în S.M.T.-uri şi
de boală cîte o jumătate de zi-muncă. O atenţie deosebită trebuie acordată calităţii producţiei, gospodării agricole de stat să se alcătuiască colective
îmbunătăţirea continuă a calităţii maşinilor şi utilajelor din cei mal capabili muncitori, tehnicieni, ingineri, eco­
(U rm are din pag. !I-d) Ajutorarea celor inapţi de muncă sub forma pensio­ înseamnă creşterea randamentelor, o durată mai lungă nomişti, oameni cu simţ gospodăresc şi cu pasiune pen­
dfe exploatare, cheltuieli mai mici de întreţinere, reducerea tru îmbunătăţirea continuă a producţiei. Sub conduce­
nării se practică şi în alte locuri, ca de pildă, în gospo­ preţului de cost. îmbrăcămintea şi încălţămintea ele bună rea organizaţiei de partid, a organelor tehnice şi admi­
calitate, mobila şi obiectele de uz casnic durabile re­ nistrative din întreprindere, aceste colective să studieze
dăria colectivă din comuna Baba Ana, regiunea Ploeşti, prezintă însemnate economii băneşti pentru oamenii mun­ temeinic, cu activa participare a sindicatelor, a utemiş-
cii şi contribuie ld ridicarea nivelului de trăi. tilor, fiecare loc de munca, atelier, secţie, să întocmească
Oradea, acordă pensii lunare în bani şi anual în pro­ în gospodăria colectivă din comuna Pricaz, regiunea Hu­ un program concret de măsuri, un adevărat plan de bă­
Ridicarea calificării muncitorilor la un înalt nivel teh­ tălie al întreprinderii pentru punerea în valoare a tu­
duse, unul număr de 96 colectivişti. De aceste pensii Ţe nedoara, şi în altele. nic devine, din ce în ce mai mult, o sarcină centrală a turor posibilităţilor de se obţine o producţie mai mare,
construcţiei economiei socialiste. De înalta calificare pro­ mai ieftină şi de calitate mai bună. Dezbătut de munci­
bucură femeile care au depăşit vîrsta de 60 ani şi băr­ Adunările generale ale gospodăriilor colective precum fesională a muncitorilor şi tehnicienilor depind în foarte torii din întreprindere, îmbunătăţit în urma observaţi­
mare măsură rezultatele economice ale extinderii meca­ ilor şi propunerilor muncitorilor, un asemenea program
baţii care au împlinit 66 ani, precum şi cei inapţi de şi ţăranii colectivişti care au propus introducerea pensi­ nizării operaţiunilor principate şi auxiliare la lucrările va constitui cea mai puternică bază pentru obţinerea de
grele şi cu volum mare de muncă, fo'osirea com­ noi şi însemnate succese în producţie, pentru dezvoltarea
muncă din cauza bolii sau invalidităţii. Propunerile de ilor Ia sate au avut în Vedere faptul că sporul de recolte plectă şi economică a utilajului, organizarea muncii pen­ întrecerii socialiste între întreprinderi şi în cadrul ramu­
tru utilizarea complectă a timpului de lucru, dezvoltarea rilor de producţie.
pensionare în baza certificatului medical, sînt supuse şi cîştig pe care ÎI realizează gospodăriile colective, face mişcării de inovaţii şl invenţii.
Comitetele orăşeneşti, raionale şi regionale de partid
dezbaterii adunării generale de către o comisie specială cu putinţă nu numai îndestularea membrilor apţi de In ce priveşte preţul de cost, bătălia principală trebuie trebuie să dea un sprijin concret colectivelor din între­
dată în direcţia reducerii consumurilor specifice de ma­ prinderi şi să coordoneze eforturile lor pe scară locală si
formată din colectivişti. Pensionarii acestei gospodării muncă ci şi asigurarea traiului celor ce nu mai sînt în terii prime, — metal, lemn, bumbac, lină, piei, com­ regională. In mod deosebit organele şi organizaţiile de
bustibil, energie electrică şi altele. O economie de 1 la partid trebuie să se concentreze spre îmbunătăţirea ac­
colective au fost încadraţi în patru categorii. Colecti­ putere să muncească. sută la consumul de metal pe anul 1959 reprezintă peste tivităţii de producţie în gospodăriile de stat şi redu­
10 mii tone oţel din care se pot face 5000 de tractoare cerea preţului de cost la produsele vegetale şi animale,
viştii au hotărît Ca din prima categorie să facă parte cei Experienţa gospodăriilor colective care au trecut de pe sau 4000 de combine sau 3600 de camioane; reducerea spre întărirea economico-organizatorică şi lărgirea sec­
cu 1 la suta a consumului de material lemnos în indus­ torului socialist în agricultură.
care sînt membri în gospodărie de 7-8 ani şi şi-âu înde­ acum la pensionarea membrilor lor merită să fie îndea­ tria prelucrătoare, minieră şi în construcţii ar echivala
cu o economie de peste 70.000 m.c. lemn şi 20.000 m.c. Fiecare comunist să fie ia locul său de muncă un
plinit minimul de ziie-muncă în ultimii 5 ani. In cea de-a proape studiată de către organele şi organizaţiile noas­ cherestea, care, dacă s-ar exporta, ar permite importul fruntaş al luptei pentru valorificarea rezervelor in­
utilajelor pentru o fabrică modernă de plăci fibro-lem- terne, să mobilizeze prin exemplu personal pe ceilalţi
doua categorie sînt încadraţi cei care au o vechime de tre de partid, pentru a se găsi un sistem unic de pen­ noase cu o capacitate de 30.000 t/an. oameni ai muncii.

cel puţin 5 ani în gospodăria colectivă şi au efectuat în sionare. Totodată, trebuie subliniat că numai un singur pro­ Tovarăşi,
cent de creştere a productivităţii muncii în industrie
această perioadă cel puţin jumătate din minimul de zije- In satele din trecut — în care moşierimea şi chiaburi- aduce economiei naţionale un plus de producţie de peste

murică. Din categoria a treia îaG parte cei care sîni mea stăpîneau cea mai mare parte a pămîntului — bă-

membri în gospodărie de cel puţin 3 ani şi au făcut sub trînii, invalizii şi orfanii constituiau o povară grea pentru

50% din minimum de zile-muncă; în cea de-â patra ca­ familiile ţărăneşti, care se luptau crîncen cu sărăcia, cu

tegorie fac parte cei care n-au muncit niciodată în gos­ lipsa de hrană, cu întunericul şi.cu bolile sociale. Pentru

podăria colectivă. mulţi fii de ţărani săraci. întreţinerea părinţilor bătrîni

Iată, de pildă, ce acordă această gospodărie colectiviş­ şi a membrilor de familie invalizi era o problemă de ne­

tilor pensionaţi. rezolvat.

Ţăranii colectivişti pensionaţi şi încadraţi în categoria Ţinînd seama de propunerile ţăranilor colectivişti şi de

I-a au primit în bani 125 lei lunar, iar anual, în natură experienţa obţinută de unele gospodării colective, care au

200 kg. grîu, 250 kg. porumb, 100 kg. orz, 50 kg. floa- început să aplice un sistem propriu de pensionare, con­

rea-soarelui, 50 kg. zarzavat, 10 litri vin, 10 kg. zahar şi siderăm necesar studierea şi elaborarea ttnttî sistem unic

cca. 3.000 kg. furaje. Pensionarii din categoria a ÎV’-'a1 de pensionare pentru ţăranii colectivişti pe baza contri­

au primit 50 de lei pe lună, iar anual 125 kg. grîu, 150 buţiei proprii a gospodăriilor colective şi a colectiviştilor.

kg. porumb, 50 kg. zarzavat, 10 litri vin, 10 kg. zahăr |! Tovarăşi,

şi 3.000 kg. furaje.

Pentru formarea fondului necesar pensionării colecti­ Fondurile alocate pentru sporirea salariilor, reducerea 650 milioane lei. întregul nostru popor se pregăteşte să întîmpiine
viştilor, adunarea generală hotărăşte cit anume să se impozitelor şi creşterea pensiilor reprezintă aproape a cu noi succese în construcţia socialistă glorioasa ani­
reţină din veniturile gospodăriei colective. Astfel, din 7-a parte din întregul îorl'd de salarii şi pensii din acest Sarcina creşterii productivităţii muncii şi scăderii pre­ versare a eliberării patriei.
veniturile băneşti obţinute în anul 1958 s-a reţinut 2 la an. Totodată propunem să se efectueze reducerea preţu­ ţului de cost se pune cu deosebită tărie în agricultură.
sută, din producţia de'grîu 3,3 la sută, din producţia de rilor de vînzare la peste 2600 sortimente de produse in­ Realizările obţinute de muncitorii, tehnicienii, inginerii In cei 15 ani de la eliberarea ţării noastre 3e sub
porumb 2,8 la sută. Preocupîndu-se să se asigure un trai dustriale şi alimentare, cît şi corelarea mai justă şî ren­ din toate ramurile industriei trebuie să fie un imbold jugul fascist, oamenii muncii au obţinut, sub Condu­
îndestulat celor bătrîni, bolnavi, sau invalizi, colectiviş­ tabilizarea preturilor de vînzare la unele produse. pentru oamenii muncii din agricultură să dea mai mult cerea partidului, succese de însemnătate istorică pe
tii acordă în acelaşi timp o deosebită atenţie copiilor. grîu, porumb, carne, lapte, mai multe materii prime agri­ calea dezvoltării patriei noastre socialiste.
Gospodăria colectivă întreţine pe seama sa un cămin de SPORUL NET DF. VENITURI ALE OA/VTENILOR cole pentru industria alimentară şi uşoară, fa uri preţ
zi pentru copii, acordă femeilor ce nasc un ajutor de 500 MUNCII ÎN URMA APLICĂRII ANSAMBLULUI DE de cost cit mai scăzut, în interesul ridicării continue a Trebuie să subliniem, tovarăşi, rolul deosebit de în­
lei (în afara zilelor-muncă ce li se socotesc pentru tim­ MASURI PROPUSE VA FI DE 4 MILIARDE 700 MI­ nivelului de viaţă al populaţiei muncitoare de la oraşe semnat pe care îl are, pentru dezvoltarea construcţiei
LIOANE LEI ANUAL. Această sumă se acoperă în în­ şi sate. noastre economice, colaborarea şi intr-ajutorarea frăţea­
pul cît sînt scutite de muncă). tregime din veniturile realizate de stat din dezvoltarea scă cu celelalte ţări din lagărul socialist şi îndeosebi
Este adevărat că gospodăria agricolă colectivă din co­ economiei naţionale. Cea mai mare parte din sumele ne­ Pentru creşterea productivităţii muncii şi scăderea pre­ sprijinul economic, tehnic, ştiinţific al Uniunii Sovietice,
cesare pentru acest an sînt prevăzute în bugetul de stat ţului de cost este necesară îndreptarea principalelor efor­ prima ţară care a trecut la construirea comunismului.
muna Mădăraş poate acorda asemenea pensii pentru că pe 1959 ca rezerve destinate îmbunătăţirilor de salari­ turi ale partidului, ale oamenilor muncii în următoarele
este o gospodărie bogată, o gospodărie model în orga­ zare şi pensii, iar o parte — reprezentînd 1 miliard leî direcţii principale: In faţa poporului nostru se deschide perspectiva lumi­
nizarea' muncilor agricole şi în privinţa randamentelor noasă a terminării în linii generale a construcţiei socia­
ridicate la hectar. Dar exemplul ei arată posibilităţile urmează a se acoperi, pînă la sfîrşitu! anului, prin —¦ Utilizarea mai bună a capacităţilor de pro­ liste şi a trecerii Ia desăvîrşirea construirii socialismului.
pe care oricare gospodărie colectivă şi le poate crea. eforturile oamenilor muncii pentru reducerea preţului ducţie, scurtarea termenelor de dare în funcţiune a Acest ţel măreţ însufleţeşte pe oamenii muncii din pa­
Aceasta depinde numai de munca şi străduinţa colecti­ de cost peste sarcinile planificate. Corespunzător cu an­ noilor instalaţii, economii de materii prime şi ma­ tria noastră spre noi victorii în munca lor creatoare.
viştilor. gajamentele asumate de colectivele întreprinderilor în teriale, descoperind şi valorificînd importantele re­
cursul anului. zerve din toate ramurile economiei ; Poporul romîn priveşte cu încredere viitorul. Strîns
In gospodăria colectivă din comuna Jimboiiă, regiunea unite în jurul partidului nostru, a cărui politică o ur­
— creşterea producţiei la hectar şi reducerea pre­ mează cu încredere, masele muncitoare de la oraşe şi

ţului de cost în agricultură şi în special în gospo­ sate s-au convins din propria lor experienţă că întreaga

Sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului dării de stat, în S.M.T.-uri şi gospodării colective, Ia activitate a Partidului Muncitoresc Romîn este pusă în
producţia de grîu, porumb şi la celelalte produse slujba intereselor celor ce inúncese.

de cost — calea sigură a creşterii nivelului de trai agricole vegetale'; dezvoltarea creşterii animalelor şi Avem certitudinea că noua sporire a veniturilor reale
scăderea preţului de cost la carne, lapte şi celelalte ale oamenilor muncii va duce la un şi mai puternic

Tovarăşi, sirea unor investiţii corespunzătoare instalării .unor produse animale ; avînt în dezvoltarea economiei naţionale, la întărirea
maşini echivalente cu 2 milioane ore-maşini pe an, cu unităţii moral-politice a întregului popor în jurul parti­
Experienţa construcţiei socialiste la noi în ţară, ca şi care s-ar putea produce, de. pildă. 4.500 strunguri. _ intensificarea măsurilor de introducere a teh­ dului şi guvernului, la noi succese în opera de constru­
în celelalte ţări socialiste, demonstrează că singura cale nicii moderne în industrie şi agricultură, ridicarea ire a socialismului în patria noastră !
sigură şi sănătoasă de creştere a nivelului de trai o Mai sînt însă, din păcate, unele cazuri de nepăsare continuă a nivelului de calificare a cadrelor, îfnbună-
constituie sporirea productivităţii muncii şi reducerea ţaţă de felul cum sînt folosite capacităţile de produc­
preţului de cost, creşterea neîncetată a venitului naţional. ţie. Numai la 12 întreprinderi din cadrul Ministerului Puternic imbold în lupfa penfru obţinerea de noi succese în consfruc|ia socialistă
Industriei Grele s-au găsit în rezervă şi conservare
Economia noastră socialistă se dezvoltă pe baza re­ circa 100 maşini, printre care maşini de frezat, recti­ Răspundem prinfapte grijii
surselor izvorîte din acumulările din producţie. Pentru a ficat, filetat, strunguri paralele şi altele, în bună stare
asigura dezvoltarea construcţiei socialiste, crearea de noi de funcţionare şi neutilizate de unităţile respective. Am citit cu multă bucurie Hotărîrea şe­ considerabil. Majoritatea minerilor realizea­ Ici. Colectivul sectorului nostru, văzînd po­
posibilităţi de creştere a nivelului de trai al oamenilor Printre întreprinderile câre deţin astfel de utilaje se dinţei plenare a C.C. al P.A4.R. din 13—14 ză cîşliguri lunare între 1.500—2.500 lei şi sibilităţile de care dispune, a hotărît ca în
muncii, trebuie să sporim mereu acumulările necesare află Uzinele „Strungul“ şi „Independenţa“ din regiu­ iulie cu privire la majorarea salariilor tu­ chiar mai mari. cinstea zilei de 23 August şi pentru întă­
construirii de noi uzine şi fabrici, locuinţe, şcoli, spi­ nea Stalin, în timp ce Fabrica de scule Rîşnov, din turor categoriilor de salariaţi. Am reţinut rirea măsurilor prevăzute în Iiotărîre, să
tale, drumuri. cadrul aceluiaşi minister şî aflată pe teritoriul ace­ îndeosebi procentul de majorare la mun­ lată că acum partidul a hotărît o nouă
leiaşi regiuni, duce lipsă de asemenea maşini. citori, maiştri şi ingineri. Eu sînt maistru majorare a salariilor. La noi în sector, mi­ mai realizeze economii în valoare de 500.000
Partidul nostru a arătat întotdeauna oamenilor muncii, miner. Drept să spun hotărîrea m-a făcut neri, maiştri şi ingineri, au primit această lei.
cu toată claritatea, că dacă vrem să mergem mai departe Pentru înlăturarea deficienţelor ce mai există în folo­ să gîndesc mai adînc asupra sarcinilor ce dovadă a grijii părinteşti pe care partidui
spre noi realizări în ridicarea nivelului de trai, trebuie sirea deplină a capacităţlor de producţie, ministerele, di­ ne revin nouă în procesul de producţie. Luptînd în continuare pentru realizarea
să obţinem produse industriale şi agricole din ce în ce recţiile generale, conducerile întreprinderilor trebuie să Partidul, statul nostru democrat-popular a o poartă ridicării continue a nivelului nostru şi depăşirea sarcinilor de plan, noi minerii
mai multe, mai ieftine şi de mai bună calitate. Impor­ lupte cu perseverenţă pentru asigurarea aprovizionării avut şi are. aşa cum arată recenta hotă-
tanţa principală pentru ridicarea nivelului de trai o are ritmice cu materii prime, materiale şi combustibil a uni­ rîre, în centrul atenţiei, creşterea neconte­ de trai, cu o satisfacţie deosebită şi multă sectorului VII, ne vom aduce întreaga con­
lupta pentru creşterea continuă a productivităţii muncii, tăţilor productive. nită a nivelului de trai, material şi cultu­
scăderea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produ­ ral a poporului muncitor. însufleţire. Drept urmare, hotărîrea noastră tribuţie dezvoltării şirului succeselor în
selor. Ministerele economice şi conducerile întreprinderilor nu este de a munci cu şi mai mult entuziasm toate domeniile, la îmbunătăţirea continuă
folosesc încă îndeajuns marile rezerve pe care le cuprind In anii care s-au scurs de la cucerirea în vederea sporirii realizărilor. a nivelului de viaţă a celor.ce muncesc.
Este limpede pentru fiecare că nu te poţi îmbrăca, în- specializarea întreprinderilor şi lărgirea cooperării în puterii de către clasa muncitoare am fost’
căiţa şi hrăni bine, nu-ţi poţi amenaja o locuinţă confor­ producţie. Amintesc că numai în primul semestru 10AN CIAGLAN!
tabilă în condiţii avantajoase, dacă mărfurile industriale maistru miner la sectorul Vil
şi agricole se produc la un preţ ridicat. In condiţiile eco­ Concentrarea producţiei de acelaşi tip în întreprin­ al anului, noi am realizat economii la preţul investiţii — Exploatarea minieră
nomiei socialiste, în lupta pentru creşterea productivi­ deri specializate, dînd posibilitatea folosirii unor uti­ de cost în valoare de peste 700.000 lei, deşi
tăţii muncii, pentru reducerea preţului de cost, pentru laje mai corespunzătoare, unei tehnologii mai perfec­ angajamentul iniţial era de numai 250.000 Lupeni
îmbunătăţirea calităţii produselor, se îmbină interesele ţionate şi acumulării unei experienţe bogate, conduce
individuale ale fiecărui om al muncii de a trăi mai bine, la reducerea substanţială a preţului de cost în compa­ martorii unor adînci prefaceri în viaţa şi Momente de entuziasm şi bucurie
cu interesele statului socialist de a asigura progresul eco­ raţie ou întreprinderile uospeera!wi.tp,. munca noastră. Numai aici la noi în Lu-

nomic şi social-cultural al patriei şi o viaţă civilizată, De exemplu, prin concentrarea producţiei de buldo­ peni, transformările au fost uimitoare. Lo­ E dimineaţă. început de schimb. In hala se răspunde. Ii răspunde loan Drâgoi, se­
socialistă, poporului muncitor. zere pentru tractoare şi de screpere, ia uzinele „Steaua cul magherniţelor a fost luat de blocuri atelierului de fierărie de la Atelierele GiF.R. cretarul organizaţiei de bază. Vorbeşte des­
Roşie" Ţin Bucureşti, specializată în producţia de uti­ mari cu apartamente confortabile, de locuin­ Simeria se ciieşie şi se comentează. Agita­ pre aplicarea sistemului îmbunătăţit de sa­
Avîntul oamenilor muncii în lupta pentru realizarea laje de construcţii, preţul de cost a scăzut încă din ţe individuale, frumoase şi trainice. Numai torul . Qheorghe Ampoiţan, ou un ziar in larizare în anii 1957—1958, despre! reduce­
şi depăşirea sarcinilor de plan demonstrează prin fapte primul an eu 33 la sută pînă la 46 ia sută prin tre­ ia Lupeni au fost date în folosinţă pînă mină, este înconjurat dc un grup de mun­ rile dc preţuri.*.
iusteţea aprecierii partidului că în fiecare uzină, în cerea fabricaţiei autobusului de la uzinele „Mao Ţze- acum 628 apartamente în blocuri, 1.841 citori care-l ascultă cu atenţie. Cuvinlele-i
transporturi, agricultură, comerţ, în întreaga economie dun“ la uzinele „Tudor Vladimirescu“, specializate în — Pensiile de bătrineţe se vor majora
naţională există imense rezerve de creştere a produc­

tivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost. P ar­ caroserii-auto, s-a realizat o reducere a preţului de cost locuri în cămine, s-au construit zeci de lo­ curg domol şi uniform : In medie cu 63 la sulă... — coriiinuâ el.

tidul cheamă pe muncitori, tehnicieni, ingineri, pe toţi de 25 la sută, obţinîndu-se în acelaşi timp si îmbună­ cuinţe incţividuale. — Salariul nostru iarifar, cel de pe sta­ Arlónd Ciaşa interveni cil o g lu m ă :

oamenii muncii la muncă şi la luptă pentru valorifi­ tăţirea substanţială a calităţii. Ştim cu toţii cîte reduceri de preţuri au tele de plată — spune el, creşte cu 10 la — O să ai o bălrlheţe liniştită nene Ză­
avut loc pînă acum, cîte majorări de sala­ su tă ; in acelaşi timp se reduce impozitul... voiene. Acum să tot fi pensionar. Cel in
carea acestor rezerve. Datorită, în special unor lipsuri organizatorice care rii s-au făcut. Ultima dată, cu prilejul îm­ Cineva îl întrerupe. Vrea să !ie lămurit cum cauză cere să i se explice mai pe larg cum
Principala rezervă pentru creşterea necontenită a pro­ mai persistă, progresele realizate pe linia cooperării bunătăţirii sistemului de salarizare din 1957- e cu nivelul veniturilor nete provenite din se va stabili cuantumul pensiilor. Tovară­
nu corespund încă posibilităţilor şi stadiului de dez­ 1958, salariile minerilor noştri au crescut salar, despre care se scrie că va creşte in şul Ampoiţan reciteşte din holăftte şi apoi
ductivităţii muncii este introducerea în producţie a celor voltare a industriei noastre socialiste. Sînt numeroase medie cu 34 la sută,; faţă de amil 1956. I începe să explice:
cazuri cînd întreprinderile care cooperează între ele
mai noi cuceriri ale tehnicii. nu respectă graficele de cooperare şi termenele con­ — Uite, la dumneatale, de pildă, se va
Trebuie continuată înzestrarea cu tehnică înaintată tractuale, ceea ce provoacă de multe ori greutăţi se­ lua media salariului tarifar din Uliiihul an,
rioase întreprinderilor care au sarcina de a definitiva sau dinir-o perioadă de cinci ani conssâit-
a industriei, agriculturii, construcţiilor, transporturi­ ¦fabricaţia produsului respectiv. tivi din ultimii 10, după cum îţi alegi... Dis­
lor ; să modernizăm continuu maşinile şi utilajele exis­
tente, să extindem mecanizarea operaţiunilor grele şi
cu volum mare de muncă şi automatizarea proce­

selor de producţie. Intre întreprinderile care colaborează la fabricarea cuţia 'coMinuă. Problemă se lămureşte.
De mare însemnătate pentru ridicarea nivelului teh­ unui anumit produs nu este încă organizată în mod
suficient asistenţa şi întrajutorarea tehnică pentru îm­ Se ajunge îii cele din urmă la prevede­
nic al întreprinderilor este mişcarea de inovaţii şi ra­ bunătăţirea proceselor tehnologice. rile cu privire l a . reducerea de preţuri ia
ţionalizări care a cuprins zeci de mii de muncitori, pesie 2,600 ¦sortimente de produse industriale
tehnicieni şi ingineri. Ce imense rezerve pot fi_ mobi­ Dezvoltarea în anii următori, în ritm susţinut, a şi alimentare. Muncitorii se entuziasmează.
lizate prin sprijinirea inovatorilor şi raţionalizatori- producţiei industriale şi sporirea numărului de sor­
timente fabricate, pun în faţa noastră problema con­ Ia cuvînlu.1 loan Drâgoi. Ei arată că no-
lor, rezultă din faptul că numai în anii care au trecut centrării în continuare a producţiei de acelaşi tip în- tărirea şedinţei plenare a C.C. al P.M.R.
de la Congresul al Il-lea al partidului, s-au aplicat în tr-un număr cît mai redus de întreprinderi specializate. din 13— 14 iulie este expresia creşterii ni­
producţie cca. 100.000 de inovaţii care au adus eco­ Este necesar ca în cadrul fiecărui grup de întreprinderi
care cooperează la realizarea de produse complexe să se velului de trai in cei 15 ani.de ,/.a eliberare.
nomii de peste 200 milioane lei anual. creeze organe coordonatoare care să se ocupe îndea­
O rezervă importantă o constituie folosirea deplină proape de organizarea producţiei, de stabilirea tehnolo­ întreaga echipă se angajează să-şi inten­
giei de fabricaţie a tuturor elementelor ce formează obiec­
a capacităţilor de producţie, a maşinilor şi instalaţiilor tul cooperării, de organizarea unor schimburi de expe­ sifică eforturile in vederea obţinerii de noi
din toate ramurile industriei şi ale economiei naţionale.
succese în lupta pentru sporirea producţiei
O sporire de numai 1 la sută a indicelui de utili­
In fotografie 7 Un grup 'de mun citori "de Ia 'Atelierele C.F.R. Simeria, şi realizarea de economii.
zare a timpului de lucru al maşinilor-unelte în indus­ citind Hotărîrea plenarei C.C. al P.M .R.
tria construcţiilor de maşini ar duce anual la economi- GH. C.