Page 6 - 1959-07
P. 6
Mr. 140? <}¦ <' D R u m m sm iM isM U L u i Pa$f. 3
< . t { 4*?< v. i TELEGRAME EXTERNE
încheierea anului şcolar
în învăfămînful de partid APELUL PLENAREI
Activitate rodnică tăţirea calităţii învăţămîntului de par C .C . a! P.CU.S.
Comitelui de partid şi organizaţiile tid.
de baza de la uzina Victoria" Călan Convorbirile tde încheiere care au a- MOSCOVA (Agerpres). — TASS a- capacitatea industriei sale chimice, să
nunfá: Plenara Comitetului Central al sporească cu 40 la sută veniturile reale
s-au ocupat cu multă răspundere de vut loc în toate cercurile şi cursurile P.C.U.S., care şi-a încheiat lucrările la ale muncitorilor şi ţăranilor, să con
ridicarea nivelului politico-ideologic al din oraş au dovedit că cursanţii s-au 29 iunie, a adresat muncitorilor şi mun struiască 15.000.000 de apartamente la
citoarelor, colhoznicilor şi colhoznice oraşe şi 7.000.000 de case la sale. Noi.
membrilor şi candidaţilor de partid. ' pregătit bine, că posedă cunoştinţe teo lor, intelectualilor sovietici, tuturor oa însă, am declarat acest lucru şl îl vom
Măsurile luate încă de la începutul a- retice şi praitice. In general convorbi menilor muncii din Uniunea Sovietică îndeplini cu siguranţă, se spune în
nului în ce priveşte înoadrarea cursan rile s-au desfăşurat fa un nivel cores chemarea de a desfăşura pe scară largă apel.
ţilor în -cercuri şi cursuri potrivit ni punzător, iar frecvenţa a fost bună. • întrecerea socialistă a întregului popor
pentru îndeplinirea înainte de termen a Plenara Comitetului Central al
velului lor de cunoştinţe, selecţionarea Consultaţii planului septena!, pentru progresul teh P.C.U.S. aminteşte principalele sarcini
şi şcolarizarea propagandiştilor, cît şi pentru propagandişti nic. ale planului septenal (1959-1965).
cele luate pe parcurs, au asigurat des-'
tăşurarea in bune condiţiuni a învăţă- şs cursanţi ¦ Plenara cheamă pe oamenii muncii Septenalul prevede creşterea puterii
să lupte pentru o înaltă productivitate centralelor electrice cu 60 milioane kw.
mîniului de partid. Cabinetul raional de partid Hunedoa a muncii, pentru mecanizarea şi auto ceea ce echivalează cu puterea a 100
matizarea coitiplexă a proceselor de hidrocentrale de felul hidrocentralei
t _J Cu prilejul convorbirilor de încheierea ra a organizat săptămîna trecută., mai producţie, împotriva conservatorismului, „Lenln" de pe Nipru.
activităţii cercurilor şi cursurilor de stagnării, rămînerii în urmă în dome
multe consultaţii pentru propagandiştii niul tehnicii. Pînă la sfîrşitul septenalului, Uniu
partid s-au dezbătut probleme legate şi cursanţii învăţămîntului de partid de nea Sovietică va produce aproximativ
de hotârîrile plenarei C.C. al P.M.R. Ia mina Teliuc. La âceste consultaţii, Apelul îndeamnă să se, introducă cu 90.000. 000 de tone oţel pe an, adică
din noiembrie 1958, documentele Coti- ••• care au avut’drept‘scop lămurirea unor mai mult curaj tehnica nouă, să se fo mai mult decît produc în prezent toate
greşului al XXI-lea al P.C.U.S., înfăp probleme •insuficient înţelese sau înţe losească mai bine rezervele şi capaci ţările capitaliste din Europa.
tuirea actulîR de la 23 August 1944, lese greşit, aU participat peste 100 tăţile de producţie.
rolul de conducător al partidului în propagandişti şi cursanţi. Maistrul Petru Tomotaş conduce o echipă a reuşit ' să-şi depăşească lunar norma de pro- Sporul producţiei de laminate feroase
opera de construire a socialismului şi complexă de reparaţii la depoul C.F.R. Petro- ducţie cu 30-40 procente. In clişeu : tovarăşul To- Plenara C.C. al P.C.U.S. cheamă la în cursul septenalului (aproximativ
şani. Prin buna organizare a muncii echipa sa motaş dînd explicaţii echipei la locul de muncă. dezvoltarea prin toate mijloacele a 25.000. 000 de tone) echivalează cu pro
alte probleme strîns legate de sarcinile Consultaţiile s-au dat în problemele ştiinţei înaintate, la însuşirea perseve ducţia a 20 de combinate' metalurgice
-5îsas- rentă a tehnicii noi, la răspîndirea po de proporţia Magnitogorskului, cel mai
ce stau în faţa organizaţiilor de par privind etapele revoluţiei în 'ţara noas scară şl mai largă a experienţei ino mare din U.R.S.S.
vatorilor în producţie, la dezvoltarea
tid din uzină. tră,f importanţa istorică a Congresului mişcării de masă a raţionalizatorllor şl In anul 1965 Industria constructoare
inventatorilor. de maşini şi de prelucrare a metale
In oraşul Deva convorbirile al V-lea al P.C.R., căile de creştere a Secţia l-a furnale trebuie să lichideze lor va produce într-o zi cît s-a produs
productivităţii muncii şi reducerea pre rămînerea în urmă In apel se subliniază că Uniunea în Rusia prerevoluţionară în întregul
de închidere au luat sfîrşit ţului de cost a minereului etc. Sovietică a început cu succes septena- an 1913.
lul. Industria tuturor republicilor unio
ln anul şcolar 1958-1959, pe Ungă nale şi regiunilor economice a depăşit Vor fi construite case de locuit cu 6
planul pe primele 6 luni ale anului suprafaţă de 650.000.000—660.000.000
organizaţiile de partid din întreprinde învăfămînful ideologie 1959. Muncile agricole se desfăşoară m.p., ceea ce echivalează cu apariţia
cu succes. Toate ramurile economiei în ţafă a 15 noi oraşe de mărimea
rile şi instituţiile oraşului au funcţio al cadrelor didactice sului tehnologic, a regimului drumaţi în muncă de către seore- naţionale accelerează susţinut ritmul Moscovei.
nat un număr de 91 cercuri şi cursuri termic, a reţetelor de încărcare tarul organizaţiei, tovarăşul pentru a îndeplini înainte de termen
Sezisat de rezultatele slabe ob şi a reparaţiilor curente. Gheorghe Soutaru. In şedinţă planul septena!. In apel se subliniază că importantele
— ale învăţămîntului de partid, în care au Nu de mult, la Zam, raionul Uia, a ţinute în producţie de secţia I-a s-a hotărît intensificarea mun măsuri în domeniul mecanizării şl auto
furnale, Comitetul de partid de Biroul organizaţiei de bază cii politice de masă şi reparti Cuvîntu! „septenal", se spune în a- matizării complexe a proceselor de pro
fost înscrişi membri şi candidaţi de avut loc seminarul de închidere a în la Combinatul siderurgic Hune nu a luat atitudine faţă de aba zarea’ comuniştilor pe schimburi pel, a înconjurat întreaga lume, a ducţie în toate ramurile economiei na
doara a organizat nu de mult o terile de la disciplina socialistă şi agregate, pentru a se cuprin stîrnit admiraţia întregii omeniri pro ţionale prevăzute de plenara Comitetu
partid, tovarăşi din activul fără de văţămîntului ideologic al cadrelor di şedinţă lărgită de analiză în a muncii, fapt ce a făcut să nu de cele mai importante locuri gresiste, a insuflat curaj şi o şi mai lui Centra! ai P.C.U.S. urmăresc îm
partid, utemişti. dactice. Cursanţii cercului oare a func scopul scoaterii la iveală a cau existe colaborare în însăşi con de muncă ale secţiei. Secretarul mare încredere în victoria socialismu bunătăţirea vieţii poporului, înmulţirea
ţionat în acest- centru, în: număi de zelor oare au influenţat rămî ducerea secţiei. Aşa s-au pe organizaţiei de bază a primit lui fraţilor noştri de concepţii şi de bunurilor saie materiale şi culturale,
In comparaţie cu anul trecut, anul nerea în urmă faţă de sarcinile trecut lucrurile ou cei doi ad sarcina de a instrui agitatorii clasă.1 Acest cuvînt a semănat teamă întărirea continuă a puterii Uniunii So
de plan. In afară de membrii bi juncţi ai şefului de secţie, ceea cu fiecare problemă noU ivită, şl nelinişte în tabăra duşmanilor so vietice.
acesta învăţămîntul de partid s-a des 26, au dat răspunsuri satisfăcătoare. roului organizaţiei de bază din ce a avut un efect negativ asu însufleţirii întrecerii socialiste. cialismului.
făşurat la un nivel mai înalt, proble Mai • bine s-au prezentat tov. Toma secţia I-a furnale, inginerii şi pra muncii organizatorice. S-a Reactivizarea gazetei de perete, Plenara C. C. al P.C.U.S cheamă
tehnicienii membri de partid ai constatat de asemenea lipsa co a postului U.T.M. de control, Nici1. o ţară capitalistă nu ar putea flecare colectiv de muncă să elaboreze
mele teoretice au fost mai mult legate loachim, loan lonescu, Petre Nacu, secţiei, la şedinţă au fost invi laborării între maiştri. precum şi o vie agitaţie vizuală declara în faţa întregii omeniri că î$i un plan de însuşire şi introducere a
de activitatea practică a organizaţi Dragomir Bretoteanu şi alţii. taţi şi biroul organizaţiei de propune ca în 7 ani să sporească pro realizărilor ştiinţei, tehnicii, automati
ilor de partid. La aceasta a contribuit bază a secţiei a Il-a furnale, in Tovarăşul ing. Constantin la locul de muncă, vor constitui ducţia industrială globală cu 80 la cei, de folosire cît mai bună a rezer-,
Seminarul de încheiere a dovedit eă ginerii'acestei secţii, membri de Gonstantinescu, şeful secţiei, şi de asemenea preocupări pentru sută, să dubleze producţia de ener velor de producţie şi a suprafeţelor de
partid. biroul organizaţiei de bază nu toţi comuniştii secţiei I-a fur gie electrică, să sporească de trei ori producţie pentru a cuceri mai repede
faptul că în rîndurile propagandiştilor mai 'sînt şi unele cadre didactice care s-au străduit în suficientă mă redutele septenalului.
Analizîndu-se temeinic rămî sură să imprime fieGărui inginer nale.
au fost selecţionaţi tovarăşi cu expe nu depun suficiente eforturi în ridica nerea în urmă s-au constatat şi maistru o răspundere mai Gomitetu! de partid a reco
rienţă în munca de partid, că însăşi rea nivelului politic şi ideologic, pen două serii de cauze, Au fost pe mare faţă de îndeplinirea şi de
rioade în acest an cînd calita păşirea sarcinilor de plan. Fap mandat comitetului de întreprin
unii activişti de partid şi de stat au tru înţelegerea tezelor de bază ale tul că în această secţie există
condus diferite cercuri ale învăţămîn marxfsm-leninismului. De aceea e ne tea cocsului livrat de uzina coc- 16 maiştri ar trebui să ducă la dere să intensifice munca de
cuprinderea şi rezolvarea tutu instruire a responsabililor de
tului de partid. Pregătirea diferen cesar ca în anul viitor să fie mobili Sochimică era slabă, ceea ce a ror problemelor de producţie, Ia grupe sindicale şi a membrilor
preîntîmpinarea deficienţelor. comitetului de secţie, în scopul
ţiată a propagandiştilor, organizarea zate toate cadrele la o studiere te provocat multe deranjamente în Lucrurile însă n-au stat aşa. desfăşurării în mai bune con
,Unii maiştri au tolerat abateri diţiuni ă întrecerii socialiste, pe
de consultaţii colective şi individuale meinică a teoriei marxist-leniniste în mersul furnalelor. O altă cauză în timpul serviciului şi absen obiective concrete. . ' . -
atît pentru propagandişti cît şi pentru strîrisă legătură cu activitatea practică a: constituit-o faptul că în lunile ţele nemotivate.
cursanţi a contribuit mult la îmbună a construcţiei socialiste. Pentru .ca hotărîrile acestei
aprilie şi mai, secţia nu a avut Iniţierea unui curs de minim
Plenara Comitetului comunal tehnic pentru maiştri şi tehnici şedinţe să prindă viaţă, se vor
de partid Velei în funcţie numărul total de pră- eni, ţinerea periodică de confe ţine periodic adunări generale
rinţe tehnice nu au constituit de partid 'deschise, unde se va
Plenara Comitetului comunal ţinut la contractările de grîu, jitoare de minereu. preocupări pentru conducerea analiza modul în care conduce Demonstraţii de protest ia Tei Rm şi Haita
de partid Veţel, raionul Ilia, porumb, floarea-soarelui, oartoii secţiei şi biroul organizaţiei de rea’ şi organizaţia de partid a
care a avut loc cu cîtva timp în şi la legume şi zarzavaturi. Din discuţiile purtate însă, bază. secţiei le traduce în viaţă. Go- TEL AVIV,(Agerpres).. — La că această'afacere are implicaţii
urmă a analizat cum se ocupă Sarcinile cu privire la creşterea mitetul de partid al combinatu
conducerea cooperativei „Vulce- numărului de membri şi înca a reieşit că rămînerea în urmă Toate aceste lipsuri au avut lui a hotărît ca în viitor să ă- Tel Aviv şi Haita au avut loo politice şi de securitate, avînd în
sarea părţilor sociale nu au fost jute mai mult secţia I-a furnale
zana“ de aprovizionarea cetăţe realizate în întregime. s-a datorat modului defectuos în drept urmare o slabă desfăşura în vederea lichidării rămînerii demonstrajii de orotest împotri vedere poziţia proeminentă a
nilor cu mărfurile necesare în în urmă şi ridicării ei în rîn-
oatopanta de vară şi cum luptă Participanţii la discuţii au care s-a muncit cu oamenii, lip re a întrecerii socialiste şi în dul secţiilor fruntaşe. va acordului prin care Israelul .Germaniei occidentale în NATO
ea pentru îndeplinirea planului criticat lipsurile manifestate şi sei de îndrumare şi control din
de contractări şi achiziţii, Greş- au făcut numeroase propuneri consecinţă, dintr-o secţie frun ARCADIE SCHWARTZ urmează • să livreze armament şi „piaţa comună“.
terea numărului de membri şi privind îmbunătăţirea muncii partea biroului organizaţiei de instructor al Comitetului orăşenesc de
încasarea părţilor sociale. cooperativei mai ales în dome taşă, secţia I-a furnale a rămas Republicii Federale Germane. Ziarul „Kol Raam“ organul
niul contractărilor şi achiziţiilor. bază, ă comuniştilor din secţie. partid Hunedoara
Din referatul prezentat de Pe baza discuţiilor şi a propu în urma celorlalte secţii din După cum se ştie, acordul în = G.G. al Partidului Comunist din
preşedintele cooperativei Cor nerilor, plenara a adoptat un Pentru biroul organizaţiei de cheiat recent între cele două sta Israel, arată într-un editorial ca
nel Barbu şi discuţiile vorbito program de măsuri concrete combinat. te a provocat protestul unanim Ben Gurion nu numai că a refu
rilor a reieşit că a existat mai care urmează a fi traduse în bază problemele tehnico-organi- al poporului israelian.
multă preocupare pentru apro viaţă de conducerea cooperati In urma analizei s-a constă- zat să îndeplinească toate hotă
vizionarea cetăţenilor la timp cu vei cu ajutorul organizaţiilor de zatorice n-au constituit o preo Ziarele relatează că prezidiul rîrile parlamentului, dintre care
mărfurile solicitate şi cores partid, a sfatului popular co itat că organizatorii grupelor de parlamentului israelian a accep una se opune reînarmării Ger
punzătoare. Planul de aprovi munal şi al deputaţilor, în cupare permanentă. Membrii de tat ca parlamentul să ia în dis maniei, dar a mers şi mai de
zionare a fost depăşit cu 2 la scopul îmbunătăţirii activităţii partid nu au fost suficient în cuţie o moţiune de neîncredere parte în insolenţa sa dictatoria
acestei unităţi. partid n-au fost judicios repar în guvernul lui Ben Gurion, pro lă, încercînd chiar să conteste
sută, iar cel de desfacere cu 11 pusă de Partidul Comunist din autoritatea parlamentului de a
MIOARA MORARU tizaţi la locuri de muncă şi Israel.
la sută. anula această tranzacţie josni
corespondenta schimburi, deci nu s-a putut e- Săptămîna trecută Ben Gurion că. Ben Gurion, arată ziarul, ur
Rezultate însemnate s-au ob va declarat presei că parlamentul ..
fectua un control de partid efi israelian nu are autoritatea să măreşte să tîrască Israelul pe li
cace asupra respectării proce anuleze acordul. El a declarat nia reacţionară a Bonn-ului.
OCQOttXSOaCXXMOCXaOQattXXKSOOUOOOOOCX^^ t^OOCCKXXX^OOOOCCOQC&^CmCQCGOOOOOOCOOOOOODOOOOCXXXX: ^OOOOGQÔQOOOQ(^QQOQCCXXX3QoOQOOQaOOOQQOaOO(XSOC300
ht munţii Trascâulai struit un îhîndru lăcaş al sănă îndepărtate, iar în centrul comu ninge nu poate veni de loc luni comuna. Toate acestea1, sînt
tăţii. Dispensarul, în care se nei, lîngă dispensar, s-a con de-a rîndul. De aceea, oamenii deocamdată planuri. Nu va tre
a înflorit o viaţă nouă atlă şi casa de naşteri, clădit de struit un minunat cămin cultu de aici şi-au pus îp plan să în ce mult însă şi ele vor fi reali
ei mai mult prin muncă volun ral a cărui valoare trece de fiinţeze un cinematograf să zate. De acest lucru nu se în
Dincolo de cheile Gălzii, în Trecut amar Dar, pelagră, febră tifoidă, sub tară, se ridică astăzi între munţi, 400.000 lei“. tesc acţionat de un grup elec doiesc locuitorii acestui minunat
tre Piatra Cetii şi înălţimile Mo- nutriţia analfabetismul şi jaful alb şi frumos ca un simbol al trogen. Odată cu cinematogra sat aşezat în creierul munţilor.-
goştilui se întind pe o lungime Gu toată hărnicia şi pricepe nu puteau ti stăvilite cu descîn- vremurilor noi ce au venit pes Perspective, preocupări ful, acest grup electrogen va Ei au văzut cu prisosinţă ca
de aproape 30 km. satele comu rea lor, locuitorii din Intregalde tece. Şi aşa, jalea celor de din te sat. acţiona şi aparatul Roentgen al sub conducerea partidului co
nei Intregalde. Despre primii nu au reuşit niciodată să se colo de cheile Gălzii se unea cu După calculele tehnicienilor, muniştilor, toate greutăţile sînt
locuitori ai acestor locuri nu-şi vadă . sătui. Distanţa : mare protestul tot mai hotărît al lo In anii noştri au pătruns aici în pădurile Intregaldei sînt pes dispensarului. Sînt de asemenea
aminteşte nimeni din sat. La care-i despărţea de oraş şi cuitorilor. Forma cea mai răs- dascăli tineri cu inimi entuzi te un milion metri steri de lemn. învinse, toate planurile se în
cheile săpate în stîncă de apele setea ' avidă de avere a pîndită a acestui protest era aste şi priviri calde. Şaptespre Subsolul acestei comune con posibilităţi să se construiască
Văii Gălzii se mai văd însă. şi chiaburului Florin Mihăilă, fuga în creierul munţilor şi peş zece învăţători şi profesori au ţine de asemenea zăcăminte de făptuiesc.,,, .’
acum urmele unei aprigi lupte nu le-a permis să-şi valorifice teri sau părăsirea satului pen sosit la Intregalde angajîndu-se preţ. Valorificarea acestor re aici- pe Valea Gălzii o mică hi
cu greutăţile; duse din timpuri ei înşişi produsul muncii lor. tru a slugări la cei din satele într-o luptă curajoasă pentru surse vor transforma fundamen GH. STOICOVICI
vechi de cei care au populat a- Boi, vaci, oi, capre, lemne, tîn, din vale care aveau mai mult răspîndirea ştiinţei şi culturii. tal comuna. Toată greutatea drocentrală care să electritice
ceste locuri. Se văd încă şanţu în fine tot ce se producea în pămînt. Viaţa lor se irosea în Au rămas aici, drept moştenire era însă lipsa căilor de acces.
rile adînci săpate în peretele cele 11 sate ale comunei, erau van. de la burghezie, un număr mare S-a investit pînă acum mari "Acolo, în mijlocul munţilor, unde domnea analfabetismul şi
vertical al stîncilor pentru fixa cumpărate pe un preţ de nimic de analfabeţi din rîndul oame syme de bani pentru tăierea ţi
rea stăvilarului. Cu acest stă- de chiabur şi revîndtite pe un Nădejdi şî vîse împlinite nilor maturi. De asemenea exis nui drum prin stîncă. Greută ignoranţa, apar, una după alta, construcţii noi, aşezăminte cul-
vilar, ei barau calea apelor tor- preţ înzecit la tîrgul din Benic ta în sat un număr mare de ţile au fost mari. Surpările de
sau Teiuş. După 23 August la Intregalde copii neşcolarizaţi. Singura stînci au distrus în repetate rîn- * turale destinate celor ce munces c.
mînd un bazin de' acumulare că au apărut mai întîi ostaşii Ar şcoală din Intregalde nu putea rui podurile şi au blocat şosea
Majoritatea oamenilor de aici matei populare care au GUrăţit cuprinde nici a suta parte din ua. Oamenii însă nu s-au descu IN FOTO: căminul cultural din Intregalde, construit tn
ruia apoi îi dădeau drumul pes erau analfabeţi. In toate cele II munţii de bandiţii şi contrarevo numărul acestora. Acum, la In- rajat. Şoseaua ă fost construită
sate nu se afla decît o mica luţionarii care se cuibăriseră. tregalde sînt 8 şcoli, iar una iar acum ea este în curs de mo anii din urmă. . Foto: GHţ- sioicovici -
te stivele de lemne, transportîo- şcoală cu 30 de copii. Dar nici Odată cu curăţirea bandiţilor este încă în curs de construire dernizare. De asemenea s-a
aceştia nu învăţau mare lucru, şi-au pierdut terenul de sub pi la Năcîrleşti. proiectat construirea unui nou
du-le la' vale spre Benic. Tot în căci mai mult slugăreau pe la cioare chiaburul şi primarul drum în munte, lung de peste
P.N.L. ce jecmăniseră atîtă La Intregalde sînt acum a- 30 km., care va permite trans
acest tel se apărau şi împotriva chiaburi. ., proa-pe 50 de comunişti. Ei au portul lemnului din pădure pe
amar de vreme pe săteni. ştiut să conducă cu pricepere Valea Gălzii.
vrăjmaşilor. In partea de sus a Datorită mizeriei şi ignoran comuna pe drumul belşugului.
ţei în care erau ţinuţi oamenii A venit după ostaşi o altă In urma muncii de lămurire des Aceste’ perspective dau curaj
Intregaldei' se atlă. de: altfel un de pe aceste locuri, mulţi dintre făşurate de ei, mai mult de 98 sătenilor. Vechea circiumă a
copii nu. apucau să treacă vîrsta „armată“, îmbrăcată în. halate la sută din săteni au intrat în chiaburului a fost dărîmată, iar
pîrîii care' şi acum se numeşte copilăriei. Ei mureau de obicei întovărăşirea agrozootehnică în locul ei se va construi o nouă
din cauza subnutriţiei. Cei mai albe. Zeci de medici cu aparate înfiinţată. „Pentru întovără şcoală de 7 ani. In acest scop
Pîrîul turcului. şire —• îmi spune secre se vor aloca aproape 300.000
vîrstnici erau decimaţi de epi şi medicamente au luptat aici tarul comitetului comunal de lei urinînd ca cea mai mare
Locuitorii acestor meleaguri partid — sînt acum în parte a lucrărilor să fie execu
demii ce pustiau continuu văile vreme îndelungată cu bolile ce curs de construcţie două saiva tate prin muncă voluntară.
sînt oameni viguroşi şi hărnici, ne de mare capacitate. Produ
munţilor. Doctor nu a v e a u s e se înrădăcinaseră în fiecare fa sele sînt acum valorificate prin Cei mai tineri, ca şi cei mai
pricepuţi crescători de animale cele 4 cooperative săteşti nou vîrstnici de altfel, vin cu bucurie
lecuiau care cum puţeau sau se milie. Focarele au fost lichida înfiinţate. Peste 90 de cetăţeni să vadă cîte un film prezentat
şi tăietori de pădure. Toţi mun şi-au făcut case noi. Pe lîngă de caravana cinematografică.
topeau, cu. zile pe „pajul de SCÎJX- te, bolnavii trataţi şi vindecaţi. şcoala de 7 ani s-a înfiinţat un Dar caravana pătrunde greu
ţii, chiar şi cei stîncoşi, sînt a- internat pentru copiii din satele
duri sub* deseîntecul babelor. .Cu, dragoste şi recunoştinţă ce pînă aici, iar cîiid' plouă sau
coperiţi de vegetaţie. De aceea,
tăţenii din Intregalde au con
totdeauna aici au putut fi cres
cute în număr., mare bovine şi..
5vine.