Page 61 - 1959-07
P. 61
Regions!! 3-nPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
' Hunrdoara-Deva
eiajieazilei de 23
¦>/—•r-'r-r-r-1
După ce au aprins focul pentru
ORGANAl COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARAŞl AlM U lU I POPULARRE0 OMAL uscarea şi încălzirea cuptorului cu
.-y * * » * if» î•.vt.A-*v. i r-i'-w.TK' propulsie rir. 1, constructorii slde-
rurgişti ai laminorului de 650 mm.
de la Hunedoara şi-au îndreptat a-
tenţia înspre intensificarea ritmului
Anul XI Nr. 1421 Sîmbătă 18 iulie 1959 4 pagini 20 bani lucrărilor la cuptorul cu propulsie
nr. 2. Ei sînt hotărîţi să munceas
că în aşa fel încît cea de a 15-a
Puternic imbold în lupta pentru construcţia socialistă aniversare a eliberării patriei noas
tre să găsească acest uriaş agre
TOJI OAMENII MUNCII AU PRIMIT CU NESPUSA gat în plină funcţiune. Dat fiind
stadiul lucrărilor, se poate spune
că angajamentele constructorilor vor
BUCURIE RECENTA HOTĂRÎRE A PARTIDULUI fi respectate.
IN CLIŞEU: Vedere generală a
cuptorului cu propulsie nr. 2.
Vom da minerilor locuinţe
Zilele acestea
mai multe» mai bune Zi de producţie mărită
prin secţiile C. S. H. şi mai ieftine i In sase luni beneficii I
Pentru a răspunde cu cinstea cuvenită măsurilor luate de
t -*
VVVW W SAVVAAA» /V W V W W W v V W Am primit cu nespusă bucurie hotă de vreme 160 apartamente, realizînd în plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie privind ridicarea salari
rîrea şedinţei plenare a C.C. al P.M.R. acelaşi timp o reducere a costului a- ilor şi reducerea preţurilor de vînzaţL, minerii din Vulcan au ho •de peste un milion»
privind sporirea salariilor şi reducerea partamentului de 8 la sută faţă de tărît, ca ziua de 17 iulie să fie declarată zi de producţie mărită.
H o tă rîrea plen arei C .C . a l P .M .R . d in 13— 14 Iulie a. c, p riv in d rid ica - < preţurilor de vînzare la un mare nu realizările anului trecut. Aceste succe de lei *
>r e a n iv e lu lu i d e - t r a i a l tu tu r o r c e lo r c e m u n c e s c a [ o s t p r im ită cu m u ltă { măr de mărfuri. Această hotărîre con se însă nu ne mulţumesc. Avem posibi Muncind cu un entuziasm rar întîinit, ei au reuşit să încheie t
stituie o npuă manifestare a grijii par litatea de a folosi cu succes cenuşa de primul şut cu pianul îndeplinit în proporţie de 168 la sută. A-
bucurie d e către sideru rg iştii com binatulu i din H unedoara. Im ediat d u pă a p a -, tidului faţă de oamenii muncii. Toto termocentrală, de a înlocui popii de ceastă considerabilă depăşire reprezintă un adevărat record pen o 438 tone m inereu exiras ?
dată, ea vine să complecteze o altă lemn cu popi metalici, deci posibilitatea tru mina Vulcan şi chiar pentru Valea Jiului.
riţia ei In zia re , sid e ru rg iştii au o rg a n iz a t in ţo a le secţiile co n vo rb iri ş i j peste sarcinile de plan. ţ
Bine au muncit colectivele tuturor sectoarelor. Cele mai
adunări, in cadrul cărora au d isc u ta t despre g rija pe care p a rtid u l< mari cantităţi de cărbune extrase peste plan însă, au ieşit din a- o 450 to n e ' m in e re u p r e -1
batajele sectoarelor 11 şi III (129 şi respectiv 128 tone). In frun
nostru o poartă oam enilor m uncii de pretutindeni. Cu acest prilej e i\ lucrat peste plan. ®59.000 ^
şi-a u lu a t im portante, a n g a ja m en te 'pentru a sp rijin i tradu cerea in fa p te a ţ lei econom ii la preţul de ţ
noii hotăriri.
co st. o 1.399.308 lei be- ¦
tea întrecerii dintre brigfăzi s-au situat cele conduse de minerii neficii. J
loan Nicoară, Pavel Boyte, Emeric Csiki şi Rudoif Karacsony.
In secţia furnale noi serie de măsuri menite să îmbunătă de a realiză economii şi mai însem Muncitorii, tehnicienii şi inginerii ţ
ţească viaţa noastră. nate. Procedînd astfel vom putea şi întreprinderii miniere de talc Hune- i
doara, desfăşoară o întrecere însu-1
Joi Ia orele 15, după terminarea lu se scumpeşte traiul şi creşte numărul In faţa noastră, a constructorilor noi contribui la ieftinirea în continuare In d o u ă zile 4 6 8 tone c o c s *t
crului, furnaliştii din secţia H-a fur şomerilor, în ţara noastră, prin grija m etalurgic peste plan
nale s-au adunat în sala colţului roşu partidului, cresc salariile şi pensiile, stau sarcini de seamă. De noi depinde a costului consfrîicţnlor. | fleţită pentru realizarea şi depăşi- $
unde şi-au exprimat bucuria entu se reduc preţurile, creşte în continuu
ziastă faţă de măsurile luate de plana nivelul de trai. în mare măsură, rezolvarea problemeVi Ne exprimăm mulţumirea pentru gri *. rea angajamentelor luate de ei în (
ra partidului pentru ridicarea neconte satisfacerii cerinţelor crescînde privind ja-ce ne-o poartă partidul nostru şi ne
nită a nivelului de trai a celor ce Subliniind aportul pe care furnaOş Pentru cocsarii hunedoreni entuziasmul, cu care cocsarii au i cinstea zilei de 23 August, t
muncesc. Luind cuvîntul, Dumitru Po- tii l-au adus şi-l aduc la dezvoltarea primele două zile ce au urmat primit noile măsuri privind ri
pescu, şef de echipă la încărcare, a economiei ţării noastre, Gheorghe Ro spaţiul locativ. In acelaşi timp e nece angajăm pe această cale să nu ne hotăririi plenarei C.C. at P.M.R. dicarea nivelului de trai al oa Ei s-au angajat să producă pes- ff
arătat că pe baza noii hotăriri, sala man, şeful secţiei furnale noi, a ară din 13— 14 iulie au fost deose menilor muncii, despre avintul
riul lui va creşte cu aproape 200 de tat că muncitorii din colectivul aces sar ca aceste locuinţe să' le construim precupeţim eforturile, să muncim cu bit de bogate în realizări. Can sporit al întrecerii socialiste in te prevederile sarcinilor de plan ale J
tei secţii au dat în semestrul 1 al a- titatea de cocs metalurgic dată vederea depăşirii pe 'mai depar
lei. Creşterea salariului pe de-o par nului, peste prevederile planului, 10.500 cît mai repede ,şi la un preţ cît mai toată puterea .noastră pentru a da peste plan în această perioadă te a planului de producţie şi a ţ primului semestru; 300 tone mine-1
tone de fontă şi au realizat însemnate se ridică la 468 tone.
te. iar pe de altă parte reducerea pre economii prin reducerea preţului de redus; minerilor locuinţe cît mai multe, cît mai realizării de noi economii. tţt reu, să prelucreze peste plan 327 1
cost. Această cifră vorbeşte despre tone minereu şi să realizeze eco-
ţurilor de vînzare, care se va face la Constructorii grupului nostru de bune şi la un preţ de cost cît mai re
Exprimîndu-şi recunoştinţa faţă de
peste 2.600 sortimente, înseamnă pen partid, precum şi hotărîrea lor de a şantiere au obţinut succese ¦de seamă dus. Ínomii la preţul de cost al produc- f
contribui într-o măsură şi mai mare
tru el şi familia sa o creştere simţi tn ultimul timp, atît în ce priveşte res GHEORGHE CAP1TANU ţ ţiei de 17.000 lei, cit şi importante J
pectarea termenelor de dare în- folo şef brigadă zidari, grupul 11
toare a nivelului de trai. Inginerul sinţă, cît şi reducerea preţului de cost Tot m ai mult oţel patriei 1beneficii. f•
al lucrărilor. Noi am terminat înainte şantiere construcţii $ însufleţiţi de elanul comuniştilor j
furnalist Dumitru Bîrzuică a subliniat, Lupenl
Tot mai mult oţel patriei. A- 1.300 tone. | şi urmînd exemplul lor, întregul co-j
printre altele, faptul că această hotă- ceasta este lozinca sub care se Realizări frumoase au. obţinut
Angajamentele muncitorilor desfăşoară întrecerea sopialistă ţ iectiv al întreprinderii şi-a mobili- ţ
de la Calan a oţelarilor hunedoreni; aşa vor şi oţelării de la oţelăria Siemens
ei să cinstească hotărîrea şedin Martin nr. 2. Cantitatea de oţel | zat toate forjele pentru realizarea î
dată de ei peste plan în zilele f angajamentelor luate în întrecere. ?
rîre este una din cele mai grăitoare Ia dezvoltarea continuă a economiei In ziua .de 16 iulie au avut loc în tul la tuburi, cu 5- tone faţă de anga ţei plenare a C.C. al P.M.R. .din de 15 şi 16 iulie se ridică la a- | Rezultatele obţinute constituie o »
dovezi a grijii partidului faţă de toţi patriei noastre, furnaliştii s-au anga toate secţiile din cadrul uzinei „Victo jamentul vechi.
oamenii muncii. Vorbind despre impor jat să dea în semestrul 11, peste pre ria“ Călan adunări şi mitinguri unde 13— 14 iulie. proape 200 tone. Cît priveşte t mîndrie a acestui harnic colectiv. J
tanţa noii hotăriri, dozatorul Constan vederile planului de producţie, 11.500 s-a discutat hotărîrea plenarei lărgite a La sortimentele sanitare au fost lu
tin Condeescu a spus că în timp ce tone de fontă şi să realizeze 3.500.000 C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie. Munci ate de asemenea frumoase angajamente. Sporindu-şi eforturile în vede depăşirea înregistrată de la în i In primul semestru s-a extras peste ¦
in ţările capitaliste salariile se reduc, lei economii la preţul de cost. torii care au participat la aceste adu Tov..Aurel. Barbu s-a angajat să dea rea obţinerii unor realizări cît ceputul lunii şi pină în ziua de i• sarcinile de plan438 tone de mi-f1
nări au primit cu multă, bucurie hotă peste plan 2 bucăţi vane, Gheorghe mai frumoase, colectivul oţelă- 16 inclusiv, ea este de 2.873 to
La ofelăria nouă rîrea manifestîndu-şi dorinţa, de a lupta Barbu 15 bucăţi chiuvete, Anton Şep riei Siemens Martin nr. 1 a dat ne oţel. t nereu, s-a prelucrat în plus 450 tone *
cu şi mai mara entuziasm pentru în niski 10 bucăţi sifoane pardoseală. E peste' plan' în primele două zile i '*
făptuirea politicii partidului şi guver chipele tov. Iulian Sîrbu şi 'loan Cer de la apariţia hotărîrii, 251 tone Nici colectivul oţelăriei electri i de minereu, s-aufăcut economii »
nului, dînd patriei tot mai multe pro nei de la,vane băi şi-au luat angaja ce nu stă mai prejos. In primele
duse industriale. Astfel, muncitorii .de mentul să dea peste plan 14 bucăţi • ’ *.
la turnătorie s-au angajat să dea peste vane.
f ia preţul de cost de 59.000 (numai *
La piese mecanice, echipa condusă
oţel. Aceasta a făcut ca depă două zile după plenara C.C. al 4pe cinci luni) şi s-a realizat un be- v
In cadrul convorbirilor care au a- dea peste plan pin ă la 23 A ugust şirea înregistrată în perioada P.M.R., ei au dat peste plan 98 ; neficiu de 1.399.308 lei. L
vut loc pe platform a de lu cru a noii 300¦ to n e d e o ţe l, in a fa r a a n g a ja m e n 1— 16 iulie să aj'ungă la peste tone oţel electric.
o ţe lă r ii ¦S ie m e n s M a r tin , to p ito r ii ¦ d in tului in iţia l: B rigada de tin eret con
scldrnbul de dim in ea ţă au d iscu ta t cu du să de prini-iopitorul loan D răghin -sisas-
t ® \ Y F F in u m ro ir !FiE ^înniiu § .in iw c .iF « E ^ ,
v iu in te r e s d e s p r e p r e v e d e rile im p o r şl-a m ă rit a n g a ja m e n tu l lu a t. in cin plan 25 tone radiatoare, adică' cu 5 de Adolf Stempel a hotărît să-şi depă iriiM iP A R i c o a i f l !
ii A\ j' % '\‘t l
tan tei hotăriri a partidului şi şi-au stea lui 23 A ugust cu incă 400 tone tene mai mult'decît prevede angaja şească angajamentul luat-în cinstea lui
luat n oi an gajam en te in acţiunea de de oţel, iar brigada lui A vram O priş mentul luat în cinstea zilei de 23 Au 23 August cu 5 la sută. La furnale, Legume P ro d iicfîe mare de orz la G.Â.S. Peflreşfi
s p o r ir e a p r o d u c ţie i d e ¦o ţ e l . P r im - to - s-a angajat să dea peste angajam en gust, să reducă rebutul admis cu 1 muncitorii s-au angajat să dea patriei şi zarzavaturi
piiorul Teodor C aram alis s-a anga tul in iţial în că 200 tone de oţel. la sută, adică cu 0,3 la sută mai mult fontă mai multă, să reducă preţul de livrate peste plan Acum citeva zile, la gospodă- mult producţiile obţinute In anii
jat ca, îm preună cu echipa sa, să decît prevedea angajamentul luat în cost cu 2 la sută şi procentul de de na agricolă de stat din Petreşti precedenţi. E de remarcat faptul
cinstea zilei de 23 August, să realizeze clasate cu 1 la sută faţă de admis. Muncitorii de la secţia Bîrcea
Adunarea laminatorilor Mare a G.A.S. Călan, aplicînd s-a terminat recoltatul orzului c&> datorită muncii conştiincioa-
îngrăşăminte organice şi chimi
La adunarea care a avut loc în sec de Viaţă liberă. In cuvinte pline de importante economii la fonta., lichidă şi IOAN M. POPA ce, efectuînd la timp lucrările de de pe întreaga suprafaţă de 130 mecanizatorilor^ Gheorghe^
ţia laminor 800 mm. au luat parte mulţumire loan Burtică a arătat că la celelalte materiale pe care le folo 10SIF FEKETE întreţinere a legumelor şi zarza h„a. Producţia medi.e. . .realizată Vlad, Andrei Denghel, Edmund
peste 150 de muncitori, tehnicieni şi laminatorii combinatului din Hunedoa sesc.' Totodată şi-au mărit angajamen vaturilor au obţinut importante in anul acesta se ridică la 2.750
corespondenţi sporuri de producţie la hectar. Oster şi alţii, recoltarea orzului
s.a terminat cu 2 zile înainte
De pildă, la varza de vară,
ingineri. Luînd ¦cuvîntul laminatorul ra vor răspunde grijii pe care partidul unde a fost planificată o produc kg. la ha., ceea ce depăşeşte cu de termenul planificat.
llea Iordan a spus că hotărîrea ple o poartă oamenilor muncii, dînd pa ţie de 15.000 kg. la hectar s-a
narei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie triei produse tot mai multe, de bună Bucurie in rîndui colectiviştilor obţinut o producţie de peste Pes#e 2 .3 0 0 kg. g n u Ia ha.
este expresia unui ridicat nivel econo calitate şi la un preţ de cost mai 30.000 kg. varză la hectar. Pro
mic la care a ajuns ţara noastră sub redus. Alături de muncitorii din întreprin- tuzîasm şi bucurie hotărîrea plenarei La gospodăria agricolă colectivă din Pricaz recoltarea păioaselor se
conducerea partidului, în’ cei 15 ani derile regiunii şi colectiviştii depeme- C.C. al P.M.R. La G.A.C. din Pricaz, face cu o combină contractată de la S.M.T.-Orăştie. Pină acum, mecaniza
torul Andrei Piper, a recoltat orzul de pe 17 ha. Producţia medie realizată
Ieagurile hunedorene au primit cu en- Sîntandrei, Deva şi altele, colectiviştii, ila hectar se ridică la 2.635 kg. Imediat după recoltarea orzului a început
în cadrul mitingurilor ţinute, şi-au ex şi recoltatul griului. Pînă în ziua de 17 iulie a fost recoltat griul de pe ó
suprafaţă de 30 ha. Producţia medie realizată de pe această suprafaţă, se
primat hotărîrea de a răsplăti grija ' cifrează la peste 2.300 kg. la ha.
UN NOÜ PAS pe care le-o acordă partidul prin ob
ţinerea unor producţii din ce în ce
mai ridicate, prin sporirea cantităţilor
spre o viafă mai îmbelşugată de produse contractate cu statul. La ducţii mari s-au. obţinut la car Şi B«a Cusifa a începu# re c o lta tu l g riu lu i
G.A.C. din* Pricaz, colectiviştii s-au an tofii' timpurii şi alte culturi.
gajat să sporească an de an cantită Intovărăşiţii din satul Cunţă, ţinut o producţie medie de 1.713
ţile’ de produse ce Ie vor livra statu Pîna la jumătatea acestei luni
C el aproape 15 ani care au trecut EMIL LASLAU fa ţă de P artidu l M uncitoresc Rom in lui. La G.A.C. „Petofi Săndor" din s-a livrat magazinelor Gostat şi raionul Sebeş, au început acum kg. la ha. Cu multă hărnicie au
de la eliberarea patriei noastre de directorul Şcolii medii „Decebal“ şi conducătorii săi. cooperaţiei 105.267 kg. varză de cîteva zile recoltatul griului. Pî muncit la' recoltarea griului îri-i
sub jugul fascist, reprezintă o eta Deva a avut loc chiar pe arie un mi vară, mai mult cu 45.267 kg. nă în ziua de 16 iulie ei au re tovărăşiţii Gheorghe Tureanu,'
pă de im porianfă hotăritoare in is Deva Cu încredere deplin ă în v iilo r,: in ting în care colectiviştii şi-au luat an varză peste planul de livrări. De coltat atît manual cil şi cu aju Todor Medrea, Ilie Anghel şi
toria poporului ranún. T ransform ările partidul care ne călăuzeşte paşii spre gajamentul să termine mai devreme asemenea s-au livrat 5.560 kg. torul unei combine peste 10 hec
fundam entale care au a vu t loc în a- rea preţurilor de vinzare la pesle o viaţă din ce in ce m at bună, vom treierişul, să-şi achite în întregime obli ceapă verde, 2.172 kg. dovlecei,
ceastă perioadă .cuprind lóate laturile 2L00 sortim ente de produse indus lupta şi vom m unci cu şi m ai m ultă gaţiile către stat. Hotărîrea C.C. ai 1.940„kg. gulii, 6.691 kg. ridichi, tare de grîu, de pe care au ob- alţii.
vieţii noastre p o litice, econom ice, cul triale şi alim entare, sini m ăsuri m e abnegaţie şi patriotism penlru d ezvo l 51.198 kg. cartofi timpurii şi alte
turale şi sociale. A ceşti ani au fost nite să urce salariul nom inal şi real tarea ştiin ţei şi culturii, pentru în P.M.R. este dezbătută-şi în celelalte produse. -HB-
anii unei cotituri radicale in form ele al oam enilor m uncii şi prin aceasta florirea patriei, pentru construirea so gospodării agricole colective din regiu
de organ izare social-econom ică a ţă să ducă la o nouă ridicare a n ive cialism ului. nea noastră. Brlgăzile arfisfice de agitafie ale organizaţiilor
rii, in felul de trai a l poporului şi lului de trai.
in via ţa culturală a acestuia. W 0mi sindicale, la cel de-al V-Iea concurs arfistic
C adrele didactice, care in regim u
D ezvoltarea continuă a econom iei rile trecute erau considerate „cerşe IN CLIŞEU : La cel de-al V-lea concurs artistic domeniului de muncă pe care îl repre
şi culturii, creşterea venitului naţio tori in haine negre“, se bucură de Comunistul Sie1ian au participat 38 brigăzi artistice de a- zintă trebuie să amintim înainte de
nal, sporirea cheltuielilor social-cul- o deosebită g rijă din partea parti gitâţie' din întreprinderile şi instiiuţlile toate brigada artistică de agitaţie a
iurale făcule de stalu l nostru d e dului şi guvernului. R ecenta hotărîre regiunii noastre. Ca gen nou de artă minei Anlnoasa. Aceasta şi-a inclus
m ocrat-popular, au asigu rat creşte le acordă, fa ţă de celela lte ca teg o amatoare, brigada artistică de agitaţie în repertoriu ceea ce este mai carac
rea veniturilor reale ale oam enilor rii de salariaţi, cea m ai m are creş s-a Impus în faţa spectatorilor şi a teristic vieţii şi muncii minerilor. In
m uncii, a bunei stă ri a tuturor. tere a ven iturilor din salarii, creş devenit una din cele mai îndrăcite terpreţii tranşmlt spectatorilor mîndria
forme de manifestare artistică. Imbi- de a fi miner al Văii Jiului, hotărîrea
nînd armonios în programul său dia de a da patriei tot mai mult cărbune.
logul şl cupletul, sceneta şi mono'ogul, Se pronunţă cu .voce tare numele celor
H otărîrea şe d in ţei plen are a C. C. tere care se rid ică p in ă la 30— 40 Andreşel citeşte exprimîndu-se în proză sau în versuri, mai vrednici mineri .şl se popularizea
hotărîrea plenarei programul de brigadă popularizează ză metodele înaintate de muncă. Dar
a l P .M .R . d in 13— 14 ' iulie 1959,' la su lă.
m archează o nouă etapă in dom eniul A ten ţia d eo sebită de care ne bucu C.C. ai P.M.R. u- prin mijlocirea artei realizările obţinute brigada de la Aninoasa nu-i ’artă pe
d e zv o ltă rii econom iei n aţionale şi răm in sta tu l nostru dem ocrat-popu nui grup de colec de colectivele de muncitori şi în ace cei ieheşi şi' chiulangii,, pe cei care iac
c r e ş te r ii b u n ă s tă r ii o a m e n ilo r m u n cii. la r, v a c o n s titu i un nou im b o ld , in. tivişti din brigada laşi timp, ia o poziţie hotărîtă împo lucru de mîntuială. Cît despre biro
Ea propune noi m ăsuri penlru ridica m unca noastră de zi cu zi. Vom H-a de cîmp de la triva neajunsurilor care se mai mani craţi sau îngîmfaţi, despre cel care nu
rea nivelului d e Hai al poporului m unci cu abn egaţie, pentru a pre G.A.C. din Sînt festă în unele cazuri. se îngrijesc de buna deservire a mun
m uncitor. g ă ti în ceperea noului an şcolar in andrei. Brigăzile prezente în concurs, în ma citorilor din subteran, brigada are des
M ajorarea salariilor tarifare ale condiţii m ateriale cît m ai bune, să . •s. joritatea lor, au avut in atenţie îna tule ace. Atacînd aspectele concrete ale
tuturor categoriilor de salariaţi, scu asigurăm o c it. m ai bună pregătire
tirea de im pozite pe salarii sau re a copiilor oam enilor m uncii, insu- inte de toate, evidenţierea elementelor CLEMENTE CONSTANTIN
pozitive. Atunci cînd vorbim despre metodist
ducerea lor, stabilirea p e n siilo r pe ffindu-le in inim ile lor drag o stea ne popularizarea realizărilor regimului de Casa regională a creaţiei populare
mocrat-popular prin sppctacoiul de bri Deva
p rin c ip ii m a i “!lisie ş i m a jo r a r e a Ui- ' ţă r m u r ită f a ţ ă d e sc u m p a n o a s tr ă gadă, despre reflectarea veridică a re
alităţii, a specificului sectorului sau (Continuare în pag. 2-a)
turor categoriilor de pen sii, reduce- patrie, R epublica P opulară R om înă,