Page 63 - 1959-07

Nr. 1421
Sfîrşit de an — la şcoala
serală economică de partid
. Hunedoara
Una . din formele învăţămîntului de
partid ce a funcţionat în oraşul Hune­
doara este.'şi; şcoala serală, economică
de partid cu o durată de doi ani. în­
fiinţarea acestei şcoli : a prilejuit ca­
drelor 1de partid din.;întreprinderi, de
Stat şi economice îmbogăţirea cunoş­
tinţelor economice şi politice, precum
şi cunoaşterea mai temeinică a proble­
melor din fiecare întreprindere .şi insti- şcolii (director Ioan Diaconescu) care
titţie.îh'!parte. Cu ajutorul comitetelor
raional şi orăşenesc de partid, condu­
cerea şcolii serale Şcorio'huce a recru­
tat un număr de; 58 elevi tare frec­
ventează anul 1 şi 61 elevi care pu
frecventat anul 11. Marea,;majoritate a
elevilor lucrează în întreprinderile 'şi
instituţiile oraşului, parte din ei fiind
activişti ai comitetelor raional şi oră­
şenesc de partid, activişti sindicali şi
u-m A , 0 .
Comitetul orăşenesc de partid a spri­
jinit conducerea şcolii şi în ceea ce
priveşte selecţionarea şi-' pregătirea to­ lii a organizat, pe parcursul anului de
varăşilor ce fac parte din cadrele şco­
lii. Aşa, de pildă, la catedra „Con­
strucţii de partid" au fost selecţionaţi
tov. Alexandru Iacob, Andrei Galiţa-
ridis şi alţi tovarăşi cu experienţă în
munca de partid. Din colectivele ca­
tedrelor „Economie politică" şi teh­
nică industrială" fac parte tovarăşii
ing. Ioan Dob'rin, Francisc Folhcika,
Eronim Rusu şi alţii, iarIacatedra „Ma­
terialism dialectic şi istoric“ prof. Gh
Simţea, Ion Ungur, Ion Coste, Ion
Căroiu şi alţii. Aceasta a făcut posi­
bilă elaborarea unor lecţii bune, pre­
cum şi conducerea şi desfăşurarea la
nivel corespunzător a seminariilor.
Cu ajutorul acestor cadre, conduce­
rea şcolii s-a străduit să asigure pu­
ritatea ideologică a lecţiilor şi semina­
riilor şi să ajute pe elevi în însuşirea
tezelor teoretice şi sarcinilor de con­
strucţie a socialismului în ţara noastră,
strîns legată de via{a economică a în­
treprinderilor în care ei muncesc.
Acordînd atenţia cuvenită lecţiilor,
conducerea şcolii a folosit, de la bun
început, metoda discutării în ca­
drul cbledivclor de catedre a lecţi­
ilor înainte de a fi predate. In cadrul
catedrelor, autorul, de regulă, îşi cite­
şte în întregime lecţia ceea ce per­
mite să se observe nu numai defici­
enţele de fond ale lecţiei, dar să se
aprecieze şi din punct de vedere me
todic felul în care este prezentată, gra
dul ei de accesibilitate precum şi lim
bajul folosit. Punînd în discuţia cate
drei lecţia „Planul financiar al între­
prinderii“ s-a constatat că autorul —
tov. Nicolae Spînu — directorul băn­
cii din Hunedoara, nu scosese în evi­
denţă particularităţile specifice între­
prinderilor şi instituţiilor oraşului. Mo­ Kiss, .preşedintele comitetului orăşenesc
dificările aduse în cadrul discuţiei au
p'dicat nivelul lecţiei.
Este adevărat că nu toate lecţiile au
fost discutate. în colectivele de cate­
dră. Aceasta a făcut să' se expună în
OOOOOOOOOCOQQOOOQOOOOOCOCÖÖÖOOOCXXXJOOÖOOiXXJOOCt eXXXXXXXXXÎJOCXXXXXXXXXXXXXXXXXJOOOOOOOOOOOOCXXXXXXXXXXXXXX
SCIRtlIStlltlHtll I I W \VAILIE/% .itlItUILIUII
ii. Iniţiativele oamenilor muncii şi progresai tehnic
principalele rezerve de creştere
mt a productivităţii muncii
Realizarea, la slîrşitul anului,
a unei productivităţi pe bazin de
o tonă de cărburîe pe post —
sarcină pusă recent în ţaţa mi­
nerilor din Valea Jiului de că­
tre comitetele regional şi raio­
nal fie partid — impune o lar­
gă extindere a iniţiativelor va­
loroase ale muncitorilor mineri
şi o preocupare mereu crescîndă
pentru asigurarea unui continuu
progres tehnic.
In întrecerea socialistă pentru
sporirea producţiei de cărbune,
pentru îndeplinirea sarcinilor
stabilite de Congresul al Il-lea
şi ale conferinţelor regională şi
raională de partid, s-a maniles-
tat din plin iniţiativa creatoare
a minerilor. L? fiecare mină au
apărut iniţiativş valoroase, care
au atras atenţia organizaţiilor
de partid şi care, acum, în în­
trecerea în cinstea Zilei mineru­
lui şi a zilei de 23 August, tre­
buie să fie cît mai larg extinse.
De pildă, la minele Petri la şi
Lopea au apărut, aproape în a-
celaşi timp, iniţiativele brigăzi­
lor minerilor conduse de Gheor-
ghe Michiev şi Gheorghe Burcin,
cu privire la reducerea număru­
lui de găuri de mină necesare
peptru scoaterea unui cîmp de
cărbune. Această măsură, pe lin­
gă o economie de explosiv şi o
îmbunătăţire a granulatiei. căr­
bunelui, duce la o creştere a
productivităţii muncii prin scur­
tarea timpului necesşr pentru
faţa elevilor şi lecţii cu caracter gene­ o nouă construcţie industrială :
ral. Astfel, Ia lecţia „Productivitatea
muncii şi căile de ridicare a ei“ auto­
rul a tratat în mod schematic pro­
blemele, fără a se opri asupra felului
cum se prezintă situaţia din acest
punct de vedere într-o întreprindere
sau alta din oraşul Hunedoara. In a-
ceastă direcţie o vină are conducerea
a permis predarea în faţa elevilor a
unor lecţii neverificate de colectivele
de catedră.
Pentru ca elevii să poată însuşi mai
bine materialul predat, conducerea şco­
înVăţămînt, 6 consultaţii colective cu
elevii din anul 1 şi 6 consultaţii co­
lective cu elevii din anul II. De a-
semenea, s-au acordat consultaţii in­
dividuale ori de cîte ori elevii au so­
licitat aceasta. In cadrul acestor con­
sultaţii, elevii au fost ajutaţi să lege
în cadrul discuţiilor problemele teore­
tice cu viaţa practică.
Preocuparea conducerii şcolii cît şi
sprijinul primit din partea organelor de
partid au făcut ca frecvenţa să fie
mulţumitoare, la fel şi pregătirea ele­
vilor •pentru examenul de sfîrşit dfc
an. Cu prilejul examenelor de înche­
iere, majoritatea elevilor au dat răs­
punsuri bune şi foarte bune. Merită a
fi evidenţiată strădania unor elevi ca
Silvestru Badale, Vintilă Popescu, mun­
citori la uzina cocsochimică, inginerii
Ştefan Şerban, Gh. Vlaicu, Stelian Po­
pescu, Anatolie Strache de la I.O.S.H.
şi alţii.
Gu ocazia examenului de sfîrşit de
an â ieşit în evidenţă şi felul defec­
tuos în care au studiat unii elevi. Acei
elevi, care au lipsit în repetate rînduri
nemotivat, care n-au studiat în mod
organizat şi temeinic, acum, la înche­
ierea anului de învăţâmînt, au dat
răspunsuri slabe, unii dintre ei luînd
examenele la’ limită. Printre aceştia se
numără tov. Petru Vlad. activist al
Comitetului raional P.M.R., Ludbvic
U.G.F.S., Septimiu Pop, secretar al sfa
tiilui. popular raional şi alţi tovarăşi.
Desigur că faţă de felul cum aceşti
tovarăşi au studiat în tot timpul anu­
lui şi faţă de felul cum s-au prezentat
la examene, organizaţiile de partid din
care fac parte trebuie să-şi spună cu-
vîntul. - ¦-
Comitetul orăşenesc de partid"se’va
îngriji ca şi îh perioada de vară, pro­
paganda, de partid şă fie intensificată,
să organizeze în acest sens expuneri
în. faţa elevilor asupra politicii parti­ comunistul Emil Libic, au fost con­ complect manopera la spargerea fontei
dului nostru, a evenimentelor interna­
ţionale actuale ett., pentru ca nivelul
de pregătire ideologică şi politică a
membrilor şi candidaţilor de partid şi
a oamenilor muncii fără de partid, să
crească continuu.
C. CHITIGOl
baterea găurilor. Tot la Petrila,
au apărut şi alte iniţiative bu­
ne. Maistrul miner îosif Orban
a iniţiat o întrecere între maiş­
tri pentru ridicarea tuturor bri­
găzilor de mineri la nivelul ce­
lor fruntaşe, iar minerul Iuliu
Şomogy a propus ca la lucrările
de deschideri principale să se or­
ganizeze brigăzi complexe de
săpări şi betonări.
Comuniştii din sectorul I al
minei Aninoasa, printre care şi
brigadierul Aurel Cristea, au ve­
nit şi ei cu o iniţiativă: organi­
zarea în sector de brigăzi de
calitate. Ei au propus ca titlul
de brigadă fruntaşă pe sector să
fie atribuit brigăzii care are re­
zultatele cele mai bune în îm­
bunătăţirea calităţii cărbunelui
extras din abataj. Se înţelege că
organizarea unei acţiuni de ma­
să pentru cărbune de calitate are
o mare influenţă nu numai asu­
pra creşterii reale a productivi­
tăţii muncii, ci şi asupra redu­
cerii preţului de cost.
Iniţiative valoroase sînt şi Ia
Vulcan, şi Ia Lupeni, şi la Uri-
cani. De exemplu, la Lupeni,
brigada minerului Mihai Huda
a iniţiat întrecerea pentru săpa­
rea a cel puţin 100 m.l. de ga­
lerie pe lună, iar Ia Uricani se
desfăşoară periodic întreceri pen­
tru cel mai curat loc de muncă
sau pentru cel mai mare randa­
ment pe mină.
Toate aceste iniţiative — care
Pe şantierul distileriei
de gudroane
Nu departe de bluming, ceva
mai înspre Hunedoara, se ridică
distileria de gudroane. Deşi lu­
crările au început .cu oarecare
întîrziere, harnicii constructori
vor respecta întocmai termenul
de dare în folosinţă prevăzut în
hotărî-rea Conferinţei regionale
de partid. Realizările obţinute de
ei în întrecerea socialistă în în-
timpinarea celei de-a 15-a ani­
versări a eliberării patriei noa­
stre şi a celui de-al VH-lea
Festival Mondial al Tineretului
sînt cea mâi bună mărturie. Au
fost terminate, bunăoară, lucră­
rile de construcţii şi montaj la
rezervoarele depozitelor de gu­
dron şi u lei; de asemenea sînt
avansate lucrările la depozitul
de reactivi. Cît. priveşte subsec-
ţia de cristalizare, la aceasta au
mai rămas de executat doar lu­
crările de finisaj.
Cresc rîndurile organizaţiilor
de partid săteşti
C o m u n a MihaLţ
Comitetul comunal de partid Mi­
halţ, raionul Alba, acordă multă a-
tenţie primirii în partid a celor mai
conştienţi ţărani muncitori, luptători
hotărîţi pentru transformarea socialis­
tă a agriculturii.
In perioada ce a trecut de la ale­
geri şi pînă la 1 iulie a. c., organiza­ candidaţilor de partid au fost pri­
ţiile de bază din gospodăriile colecti­
ve şi întovărăşirile agricole din co­
muna Mihalţ, au primit un număr de
9 membri şi 57 candidaţi de partid.
Organizaţia de bază din G.A.C. Ob-
reja, de pildă, a primit un membru
de partid şi 16 candidaţi, organizaţia
de bază din întovărăşirea l-a Mihalţ
G .A .S. C a ld a
Cu multă atenţie se preocupă de e-
ducarea şi primirea în rîndurile can­
didaţilor de partid a celor mai me­
rituoşi muncitori, care luptă cu ab­
negaţie pentru îndeplinirea sarcini­
lor de producţie şi organizaţia de
partid de la G-A-S. Galda, Numeroşi
muncitori fruntaşi, convingîndu-se de
justeţea politicii partidului nostru şi
Prind viafă propunerile muncitorilor
In consfătuirile de producţie ce au le Combinatului siderurgic Hunedoara.
ayut . loc, recent la secţia turnătorie a La, echipeje tovarăşilor Adojf, Stem-
uzinei „Victoria" Cfijan,,s-au, analizat pel, .Târziu:„Vasile şi .Ioan Groşa, au
realizările obţinute în urma aplicării fost confecţionate, la propunerile lor,
propunerilor făcute de muncitori în con­ două tipare pentru fonta lichidă ră­
sfătuirile anterioare.
La sortimentul cazane de încălzire1 aceasta s-a redus simţitor preţul de
centrală, în urma propunerii făcute de cost al fontei lichide şi s-a înlăturat
fecţionate în cursul lunii iunie încă solide.
două ciocuri pentru turnare, a fost re­
parat de asemenea utilajul de la ca-
zanele R şl L, şi s-a asigurat reîm­
prospătarea zilnică a nisipului.
La propunerea tov. Ştefan Mogoşi din acestea sînt deja aplicate.
de la sortimentul radiatoare, a fost
confecţionat utilajul pentru radiatoare­
reprezintă sîmburele viu al în­
trecerii socialiste -- trebuie să
fie larg stimulate de către or­
ganizaţiile de partid şi sindicale
de la exploatările miniere. Dar
dacă organizaţiile de partid se
ocupă de ele, unele organizaţii
sindicale, cum sînt cele de la
mina Lupeni şi Consiliul sindi­
cal raional, numai le înregis­
trează, apoi le Iasă să se desfă­
şoare de la sine. Numai aşa se
explică de ce n-a fost încă orga­
nizată pe întreagă Valea Jiului,
de către consiliul sindical raio­
nal, o întrecere susţinută între
maiştri mineri pentru ridicarea
tuturor brigăzilor Ia nivelul ce­
lor fruntaşe sau o întrecere pen­
tru mărirea vitezelor de avansa­
re în lucrările de pregătiri şi
deschideri.
Militînd pentru extinderea lar­
gă a iniţiativelor muncitorilor
mineri, pentru descoperirea şi fo­
losirea din plin a rezervelor in­
terne, organizaţiile de partid de
la mine trebuie să acorde o a-
tenţie mereu crescîndă progre­
sului tehnic — baza de viitor
a creşterii productivităţii mun­
cii. Această preocupare trebuie
să înceapă cu controlarea mai
îndeaproape a felului cum cabi­
netele tehnice şi organele sindi­
cale sprijină munca inovatorilor,
rezolvă şi aplică propunerile lor.
In acelaşi timp e necesară o in­
tensă mun>ă politică pentru de­
terminarea în rîndul corpului
DRUMUL SOCIALISMULUI
Munca entuzias­
tă, întrecerea socia­
listă in cinstea zi­
lei de 23 August,
scoate din anoni­
m at noi nume. Nor­
m ele de producţie
sîn t considerabil de­
păşite, sarcinile de
plan sin i duse la
bun sfîrşit. La sec- |§||
torul vagoane al A-
ielierelor C.F.R. S i-
m eria, printre oei
care obţin realizări
d eo seb ite in m uncă
se num ără şi lăcă­
tuşul Ilie Radu.
Folosind din plin
tim pul de lucru,, a-
cesl harnic m unci­
tor reuşeşte să-şi
depăşească norma
in m edie cu 25 la
su tă .
C lişeul nostru îl
în făţişează in ' plin
proces de muncă.
a primit 3 membri de partid şi 31 de
candidaţi.
De curînd au fost primiţi ca mem­
bri de partid colectiviştii Ioan Seicea-
r t şi Cornel Nagy din Cisteî, Gheor-
ghe Gara din Obreja, Ioan Cîrnaţ,
Nicolae Salcău şi Nicolae Săbău din
întovărăşirea l-a Mihalţ. In rîndurile
miţi tov. Ioan Bobiţan, Ioan Meteş,
Simion Salcău Iu Ioan, Aurel Jiman,
Vasile Stanciu, Vasile Ciontea şi alţii
din Obreja, Isidor Sîrbu, Mihai Bum-
zu, Ioan Aldea şi Emil Munteami din
Gistei.
dorind să-şi aducă o cît mai mare
contribuţie ta înfăptuirea sarcinilor
din domeniul agricol, solicită orga­
nizaţiei de bază ca să fie primiţi în
rîndurile membrilor şi candidaţilor de
partid.
Numai în luna mai, această or­
ganizaţie de bază a primit 2 membri
şi 5 candidaţi de partid, ij
masă din turnarea pieselor mari. Prin
Astfel, în oursul lunii Iunie a. c.
au fost făcute pe întreaga secţie un
număr de 28 de propuneri. O parte
GH. SPERIOSU
corespondent
tehnico-ingineresc a unui interes
tot mai mare pentru progresul
tehnic, pentru îmbunătăţirea me­
todelor de abataj şi crearea de
noi utilaje şi mecanisme.
Trebuie — se sublinia într-o ple­
nară a comitetului raional de
partid — ca inginerii şi corpul
mediu tehnic minier să-şi schim­
be stilul de muncă. Corpul me­
diu tehnic să se ocupe de orga­
nizarea curentă a procesului de
producţie, iar inginerii să fie in-
giheri activi, să acorde mai mult
timp studierii problemelor teh­
nice, să vină cu noi soluţii teh­
nice.
Direcţia principală în care tre­
buie să se concentreze atenţia
corpului tehnico - ingineresc este
abatajul, adică locul unde se ho­
tărăşte soarta producţiei şi a
productivităţii muncii. Aici tre­
buie înfăptuit un rapid progres
tehnic, pentru a dubla randa­
mentele în abataj. Să fie orga­
nizată într-un timp cît mai scurt
trecerea în abatajele frontale la
un regim de lucru cu două
schimburi de tăiere şi unul de.
răpire, să se acorde o atenţie
cuvenită, la toate minele, pro­
blemei încărcării mecanice a
cărbunelui în abatajele cameră !
Creşterea substanţială, cu 50-
100 la sută, a randamentelor în
abataje în ultimii trei ani şi ju­
mătate la minele Uricani, Petri-
la, Lonea şi Vulcan, arată cît de
mari sînt rezervele de sporire a
productivităţii muncii în Valea
Jiului. Subliniem însă că, pen­
tru ca aceste posibilităţi să de­
vină realitate, este necesar să se
acorde mai mare atenţie iniţiati­
velor oamenilor muncii, creării
de condiţii optime de lucru fie­
cărei brigăzi de mineri, asigu­
rării unul rapid progres tehnic !
I. M
Creşte mişcarea
de inovaţii
In cursul lunii iunie a.c. la secţia
turnătorie a uzinei „Victoria"-Gălan au
fost aplicate un număr de 5 inovaţii
şi raţionalizări. Aplicarea lor a hus ta
îmbunătăţirea simţitoare a procesului
de producţie, Aş? de pildă, echipa Mi
Ioan Ciroza a propus două inovaţii:
turnarea elementelor de răcire pentru
furnalul nr. I cu serpentinele nemati-
sate şi înlocuirea barelor de fier la­
minat cu bare turnate din fontă la
elementele de răcire.
La sortimentul cochile au fost con­
fecţionate pieptene pentru formarea
cochilelor ©V. 13, oare au redus sim­
ţitor timpul de reparaţii a lingotiere-
lor, asigurîndu-se totodată şi o cali­
tate superioară a reparaţiilor.
In urma lansării temelor de inova­
ţii, inovatorii din secţia noastră stu­
diază în prezent posibilitatea turnării
crude a cochilelor mici, cît şi a caza-
nelor de încălzire centrală. De aseme­
nea, este în studiu mecanizarea mun­
cii la formarea lingotierelor.
—O —
volunfară
In această perioadă, comuna Sarmi-
izegetusa este unul din locurile turisti­
ce cele mai frecventate. In fiecare zi,
un mare număr de vizitatori vin ¦în
comună să viziteze ruinele vechii ce­
tăţi. O" aceea, comitetul de femei dih
comuna Sarmizegetusa a iniţiat, nu
de-mult, -o-acţiune- de- înfrumuseţarea
comuner? »antrertînd>'j.pentru'aceasta -pe
majoritatea femeilor de aici. Astfel s-a
reuşit a se curaţi străzile şi curţile,
s-au reparat gardurile, s-au vărdlt în
mare parte zidurile. De aseme­
nea, femeile din Sarmizegetusa au e-
fectuat un mare număr de ore muncă
voluntară pentru strîngerea de diferite
deşeuri şi seminţe de arbori necesa­
re pepinierelor. Pînă în prezent s-'au
strîns 65 kg. seminţe. Tot în acelaşi
timp ele au muncit voluntar la strîn-
su! finului de pe o suprafaţă de 3,5
ha.
S1D0N1A RUSAN
corespondentă
Vom aplica cele învăfale
în Uniunea Sovietica
Gam pe la jumătatea lunii- martie
am fost trimis în Uniunea Sovietică
pentru specializare, împreună cu alţi
14 colegi ai mei, ingineri şi tehnici­
eni, în vederea exploatării laminoru­
lui de 650 mm. Timp de o lună şi
jumătate am căutat să pătrundem toa­
te tainele agregatelor, metodele de
muncă şi întregul ansamblu de mă­
suri lilate de colectivul uzinei Azovs-
tal din Jdanov, pentru obţinerea ce­
lor mai înalţi indici de utilizare şi
sporirea producţiei.
Trebuie să arăt, în primul rînd, că
îmbogăţirea cunoştinţelor în acest
scop le datorăm tehnicienilor şi ingi­
nerilor sovietici, care nu şl-au precupe­
ţit eforturile pentru ca în timpul scurt
ce îl aveam la dispoziţie să fim lămu­
riţi pe deplin asupra tuturor proble­
melor. In nenumărate rînduri ramî-
neau cu noi în uzină pînă noaptea tîr-
ziu, pentru a ne da explicaţii asupra
lucrurilor mal dificile. Nu mal vor­
besc de faptul că ne-au pus la dispo­
ziţie toată documentaţia tehnică, s-au
străduit să ne împărtăşească felul
cum este organizată secţia şi munca
în secţie, felul cum organizează re­
paraţiile, metodele ce le aplică pen­
tru a obţine indici înalţi de utilizare
ai agregatelor.
Ceea ce ne-a uimit peste măsură a
fost faptul că Ia laminorul lor, care
de altfel este proiectat pentru ace­
eaşi, capacitate de producţie ca şi al
nostru, se realizează întotdeauna cu
circa 50 la sută mai multe produse
decît este prevăzut. Acest lucru se
datoreşte, după părerea mea, califi­
cării înalte a cadrelor.
Pag. 3
în întîmpinarea zilei de 23 AUGUST
Acţiuni gospodăreşti
in satele şi oraşele regiunii
vw w w w w
f ocul viran, plin de bălării portante care se fac prin con- L
pînă mai ieri a dispărut, tribuţie voluntară au fost ter- i
In locul lui, mîini harnice au minate. Printre acestea se nu- )
făcut un parc, o zonă verde, mărâ şcoala de 4 ani din sa- >
In altă parte o clădire îşi înal- tul Poiana Rechiţelii care a '
fă zidurile. Este clădirea vi- fost de curînd inaugurată,
itoarei şcoli, viitorului cămin Munca politică desfăşurată
cultural sau a construcţiei so- în vederea sporirii cantităţilor
cial-culturale. Şi, parcă mai de cereale contractate cu sta-
mult ca oricînd în aceste zile, tul a dat roade. S-au contrac- \
asemenea lucrări intîlneşti a- tat astfel mari cantităţi d e i
proape in fiecare comună sau griu, porumb, floarea-soarelui >
oraş din regiunea noastră. Ele etc.
exprimă hotărlrea cu care oa- In toate aceste acţiuni in
menii muncii, la îndemnul de- frunte au fost deputaţii. Ei vor,
putaţilor, au pornit să facă ca in cinstea zilei de 23 Au-]
pînă ta 23 August satul sau o- gust să raporteze că angaja- ’
rasul mai frumos, mai bine meritele luate au fost cu m u lt.
gospodărit. La aceste acţiuni depăşite. ţ
au participat pînă acum 52.370
cetăţeni, care au prestat 205.180 Lucran gospodăreşti
ore muncă voluntară, efectu- Ţ \eputaţii din oraşul Alba
ind lucrări a căror valoare se L J lulia ştiu că, cheia suc-]
ridică la suma de 513.363 lei. ceselor acţiunilor gospodăreşti
Noî construcţii este legătura strînsă cu mase- L
îin« *r<aai?orvnrtuf«li Bo rad iterudea aţ^agcăetocrdi. mDaet-acmeeuau,epe?nu-. \
/n satele de la poalele muri- crdri de acest fel, s-au orga-,
ţilor Zarand s-au deschis nizat Pe grape de ciroutnscrip- ;
noi şantiere. Se construiesc fâ electorale consfătuiri cu ce- ]
prin contribuţia voluntară a tăţenii. Aici s-au discutat pro-',
cetăţenilor şcoli, cămine cultu- bleme in legătură cu infrumu- ]
rate şi altele. La construcţiile seţarea oraşului. Pînă acum au-
din contribuţie voluntară s-au fost organizate 8 asemenea'
făcut pînă acum peste 60.000 consfătuiri unde au participat]
bucăţi cărămizi, s-au trans- Pesie 600 alegători. Rezulta-]
portal 15. m.c. nisip şi 80 m.c. 1eie a" f°st din ce[e mai bune. •
piatră spartă, pentru fundaţii. bn strada Pavlov de pildă, ce-,
In comuna Bucureşci de pil- s te n ii au efectuat lucrări de]
dă, cetăţenii lucrează la fini- reprofilare, transportind pie-]
sarea localului şcolii elementa- -P execuţind lucrări de
re de 4 ani. Prin cele peste plombaj. De asemenea s-au fă-
2.000 ore muncă voluntară cut lucrări de curăţirea cana-
s-au făcut economii de peste 1ului de scurgere care colectea-
5.000 lei. Angajamentul cetă- ză aPele de Pe străzile Plev-,
ţenilor de aici este ca pînă la nei>Nicolae Cristea pînă la
23 August căminul cultural să Tăuşor pe o lungime depeste',
fie dat în folosinţă. Există toa- 600 m.l.
tă garanţia că angajamentul Asemenea acţiuni se organi-2
va fi îndeplinit. Tot aici s-au zează aproape in fiecare zi, las
terminat de curînd lucrările de ele paHiciplnd un mare nu-
instalaţie electrică necesare măr de cetăţeni.
punerii In funcţiune a unui a- Circumscripţiile
se întrec
parat de proiecţie cinemato­
grafică.
JŞi în satul Luncoiut de Jos
ntrecerea patriotică Intre
s-au procurat Jtoate materialele - circumscripţiile electora-
necesare construcţiei unei ca- le dm omsu[ Haţ se dgsf&
bine pentru proiecţie cinema- ?oară m- aceste zile sub ^
grafica. f >t v "mm,, „.ca „cea mai frumoasă şi mai]
“ O b ie c tiv e le c h e t n ă r i i ^-^curată stradă". Pînă acum, 31-
SC î n f ă p t u i e s c circumscripţii electorale se in- -
trec intre ele pentru realizarea,
/chem area lansată de către acestui obiectiv şi pentru a
^ Sfatul popular al raionului clştiga totodată drapelul de ]
Hunedoara de a Intimpina ziua fruntaşă ce va fi dat cu prile-
de 23 August cu noi realizări ful zilei, de 23 August,
in muncă a mobilizat, pe depu- jn jUp{a pentru primul loc .
taţi încă din prima zi. Prime- sţnţ p-[nd !n prezenf circum- ]
le succese au şi apărut. Astfel, scriptiile în care sînt deputaţi<
datorită muncii desfăşuratede h a n p petm ¦.
deputaţi in mijlocul alegători- . .<
lor, s-a reuşit să se încaseze Todoroi. Cine va cîşti- •
85 la sută din contribuţia vo- g ° ? Faptele vor fi acelea care <
luntară. O serie de lucrări im- ne vor răspunde.
-5SŞÂS-
• Lâ uzina Azovstal, şefii de echipă, medie serală sau fără frecvenţă, insti­
prim-laminatorii şi chiar manevranţii tut, etc. Posibilităţi avem. Şi în plus,
au Ia bază pregătire superioară. In a- acest lucru este necesar cu atît mai
fară de aceasta, toţi muncitorii, dar mult, cu cît agregatul la care vom
absolut toţi: lăcătuşi, laminatori etc., lucra este unul din cele mai moderne.
sînt încadraţi într-o formă de învăţă-
mînt medie sau superioară, la seral Primii paşi în această direcţie s-au
sau fără frecvenţă. Bineînţeles că 11 şi făcut. O parte din ei s-au înscris
se asigură condiţii pentru studiu. deja la şcoala medie serală şi ob­
ţin rezultate frumoase atît la învăţă­
Experienţa înaintată tură cît şi în producţie.
un bun al tuturor
Faptul că noi avem lăcătuşi pe spe­
Un- factor important care asigură cialităţi' de ungere, mecanici etc. pre­
exploatarea raţională şl întreţinerea judiciază buna întreţinere a utilajului.
în bune condiţiuni a agregatelor, este De multe ori se ivesc situaţii cînd
faptul că lăcătuşii cunosc bine diferite sînt necesari lăcătuşi de o anumită
meserii, ceea ce face ca fiecare, să specialitate în mai multe locuri simul­
poată fi utilizat oricînd şi oriunde tan. In acest caz numărul lor este ne­
este nevoie. Cît priveşte reparaţiile, satisfăcător. Pentru a evita o aseme­
acestea sînt executate de către secţia nea situaţie, va trebui să luăm măsuri
de reparaţii a uzinei, care nu lucrea­ în vederea pregătirii multilaterale a
ză cu piese de schimb, ei numai cu lăcătuşilor. Adică, fiecare să se pri­
subansambluri de rezervă. ceapă la toate lucrările de lăcătuşerie.
Sînt multe lucruri folositoare pe In vederea bunel întreţineri şi a
care le-am văzut în timpul cît am executării reparaţiilor la timp şi de
stat în Uniunea Sovietică. Ga să le bună calitate, vom organiza reparaţiile
înşir pe toate ar fl nevoie de mult după metoda sovietică, pe subansam­
spaţiu. Vreau, să mă opresc totuşi a- bluri, care are avantajul că reduce cu
supra cîtorva măsuri care găsesc că mult durata lor. Bineînţeles, în acest
este necesar să fie aplicate şi la noi scop va trebui să he aprovizionăm din
în primă urgenţă. timp cu piese de rezervă pentru con­
fecţionarea subansamblurilor.
Marea majoritate a muncitorilor care
o să lucreze la laminorul de 650 mm. Acestea sînt doar cîteva din măsu­
sînt tineri. Va trebui să ajungem a- rile de ordin tehnico-organizatoric, şi
colo ca fiecare din ei să fie încadrat după părerea mea cele mai importan­
într-o formă de învăţâmînt: la şcoala te, la care ne-am gîndit, eu şi colegii
mei. Ele se pot aplica cu uşurinţă şi
vor duce fără îndoială la rezultate
din cele mal bune.
IOAN ILCA
inginer mecanic la laminorul
de 650 mm. Hunedoara