Page 64 - 1959-07
P. 64
Paf* 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1421
*r5 *n*WWHIIWBKTlWÎÎ
Vizita delegaţiei sovietice ini ¦ixilimele sixrx ¦xdtlmeLe şJtiri • uLtimete ştiri
în Polonia
SZCZECIN 17 (Agerpres). - prim-secretar a] C.C. al P.M.U.P. Procesul de la Atena dovedeşte in fiecare zî Viafa grea a oamenilor
La 17 iulie a sosit la Szczecin La aeroport oaspeţii au fost
delegaţia de partid şi guverna
mentală a Uniunii Sovietice în înţîmpinaţi de J. Cyrankiewicz,
frunte cu N. S. Hruşciov, prim- preşedintele Consiliului de Mi
secretar al C.C. al P.C.U.S. şi niştri al R. P. Polone, A. Ra-
preşedinte al Consiliului de. Mi packi, membri ai Biroului Politic
niştri al U.R.S.S. a! C.C. al P.M.U.P. şi alţii. Lo
cuitorii oraşului au făcut o pri
Împreună cu delegaţia a so mire cordială delegaţiei de par
sit. la Szczecin W. Gomulka, tid şi guvernamentale, sovietice.
S u cc e su l expoziţiei sovietice totala netemeinîcie a acuzaţiilor muncii din fările
de la New Y o r k şi Sakhelariu — au intentat mai de
a se cunoaşte reciproc şi a se în Şedinţa tribunalului militar din 16 iulie mult o acţiune civilă împotriva zia
NEW YORK 17 (Agerpres). capitaliste
— TASS anunţă 1 Expoziţia rea ţelege mai bine“. ATENA (Agerpres). — La 16 Grecia, despre lupta neobosită rului „Avghi“. Glezos a relatat tribu B ELG IA şi a cerut pakistanezilor să fie
lizărilor Uniunii Sovietice în do Zilele acestea, A. N. Manjulo, iulie, în faţa tribunalului mili a partidului pentru interesele nalului despre persecuţiile poliţiste şi gata de noi sacrificii.
meniul ştiinţei, tehnicii şi cultu tar din Atena a luat cuvîntul a- presiunile economice îndreptate împo BRUXELLES : Deşi costul vie
rii se bucură de un mare succes directorul genera! al expoziţiei, cuzatul E. Vutsas. El a protes poporului grec. triva ziarului „Avghi". Au fost ares ţii creşte sistematic, salariile oa JA P O N IA
în rîndurile poporului american. a primit o scrisoare de la Cyrus tat cu hotărîre împotriva încer Sînt mîndru de înalta cinste taţi o serie de ziarişti de Ia acest menilor muncii belgieni au ră
Eaton, cunoscut industriaş din cărilor de a prezenta Partidul ziar. El a amintit în continuare că a mas de mult timp la acelaşi ni TOKIO. — Situaţia economică
Direcţia expoziţiei primeşte Clevelands. In scrisoare se spu Comunist din Grecia drept o de membru al Partidului Comu doua zi după arestare Kalandzis, mi- vel. a Japoniei s-a agravat în urma
scrisori din partea unor cetăţeni n e : „Luni seara, cînd la „Coli organizaţie de spionaj. Sub pre nist din Grecia, a declarat E. nistrul-adjunct de Interne, l-a cerut să depresiunii economice care a în
americani care îşi exprimă entu seum“ a avut loc deschiderea text că declaraţiile sale au. un Vutsas, şi sînt gata să-mi con se desolidarizeze de EDA. lată unde Intr-un comentariu referitor la ceput anul trecut.
ziasmul faţă de expoziţie. „Sînt festivă a impresionantei expoziţii' caracter politic şi nu au legă sacru toate forţele, întreaga mea trebuie căutată cauza arestării mele, situaţia internă a Belgiei, ziarul
zguduită de expoziţia, care o- a realizărilor Uniunii Sovietice tură cu fondul procesului, pre viaţă partidului, Greciei şi po a declarat Glezos. „Le Drapeau Rouge“ arată că Numărul şomerilor oscilează
glindeşte nivelul înalt al medici în domeniul ştiinţei, tehnicii şi şedintele tribunalului a încercat porului. „măsurile de anulare a unor im între 500.000 şi 1.000.000.
nii şi ştiinţei ruse“, scrie M. Lo- culturii au fost înscrise noi pa să interzică lui Vutsas să vor în Grecia creşte mişcarea de stînga, pozite, anunţate cu mare publi Numărul şomerilor parţiali es
pez din statul New Jersey. Burns gini în istorie. Minunata şi în-, bească. In urma protestului ho- In după-amiaza de 15 iulie au a continuat el, autorităţile ştiu că eu citate de guvern, nu au însemnat te de cîteva ori mai mare. Po
Rejan, proprietarul societăţii cîntătoarea expoziţie îşi dă tri tărît al apărării, preşedintele a luat cuvîntul acuzaţii: sora vi sînt de neclintit şi că ascult bătăile decît reducerea anumitor impo trivit datelor ziarului „Akahata“,
„Maid Sesds“ din oraşul We- butul artei şi talentului poporu fost nevoit să dea voie lui Vut tregă a lui Glezos —¦ Vasilikia inimii poporului. Acuzaţiile ce mi s-au zite pe venituri de marii indus în prezent un om din 6 dintre
melsdorf (statul Pensylvania) a lui dv. Expoziţia este, fără dis sas să vorbească. Acuzatul a şi soţul ei Doiianitis. Toţi a- adus le-au fost necesare pentru a îm triaşi şi capitalişti. In schimb, cei 64.000.000 de japonezi apţi
trimis o scurtă scrisoare cu ur cuţie, una din cele mai minunate demascat în cuvîntarea sa carac ceştia au citat fapte care des* piedica o colaborare între partidele arată „Le Drapéau Rouge“, cos de muncă este şomer total sau
mătorul conţinut: „La 9 iulie treceri în revistă ale secolului al terul politic al acestui proces şi mint acuzaţia falsă de „spionaj“ de opoziţie. Se urmăreşte ca arestarea tul vieţii n-a încetat să crească parţial. An de an, subliniază zi
am profitat de prilejul de a vi XX-lea. Sînt convins că expozi a vorbit despre activitatea pa adusă lui Glezos şi au comuni mea să fie folosită în scoppri politice, nici o clipă. arul, situaţia folosirii braţelor de
zita expoziţia dv. care a produs ţia va fi un aport important la triotică desfăşurată timp de 40 cat amănunte despre ticluirea nu numai pentru a mă suprima pe muncă se înrăutăţeşte; Sporirea
asupra mea o impresie deosebită. cauza îmbunătăţirii relaţiilor de ani de Partidul Comunist din începînd din octombrie 1958 de mine personal, dar şi pentru a da o întreagă această scumpire este impozitelor şi a taxelor, creşte
Sînt convins că aceasta este ca dintre U.R.S.S. şi S.U.A. către Asfalia (poliţia secretă) a lovitură partidului EDA. Dar partidul suportată de clasa muncitoare, rea preţurilor contribuie la scă
lea cea mai justă pe care trebuie aşa-numitului „proces al lui Gle nu poate fi suprimat. care trebuie să lupte din greu derea nivelului de trai al popu
Sincere felicitări şi cele mai zos“. pentru a obţine sporuri de sala laţiei 'Japoniei. După cum a a-
rii ce sînt imediat înghiţite de nunţat postul de radio din Tokio,
să meargă cele două ţări pentru bune urări“. Glezos a demascat pînă la capăt absenţa Glezos a declarat în continuare că impozitele şi suprataxele institu în Japonia s-au înregistrat anul
numeroase forţe politice din ţară do ite de autorităţi. Destul de sem* trecut numeroase Gazuri de si
acuzaţiei de „complicitate ia spionaj“ resc normalizarea situaţiei din Grecia. niiicativ este faptul relatat de a- nucideri, dintre care peste '400
Continuă marea grevă a o fe la rîio r celaşi ziar, care arată că din de cazuri cînd s-au sinucis fa
-k numărul total al muncitorilor milii întregi'; Potrivit postului de
din S. U. A. ATENA 17 (Agerpres). - TASS a- torităţile greceşti nutreau încă de mult belgieni, aproape 323.000 au un radio Tokio, sinuciderile se da-
nunţă: In seara zilei de 16 iulie în ură împotriva sa. El a declarat că Dezbaterile procesului Iui Manolis venit mediu anual mal mic de toresc situaţiei materiale foarte
WASHINGTON 17 (Ager rea făcută de conducătorii sin cadrul procesului de la tribunalul mi persecuţiile întreprinse împotriva sa Glezos şi celorlalţi patrioţi, care are 28.000 franci. Aproximativ grele. Gei care s-au sinucis îşi
pres). — După cum relatează a- dicatului unit al oţelarilor din litar din Atena a luat cuvîntul Mano- fac parte din ofensiva generală a loc la tribunalul militar din Atena, au 300.000 de muncitori au un venit pierduseră orice speranţă de a
genţia United Press Internatio Statele Unite de a se forma un lis Glezos. Măsurile luate de poliţie intrat în faza hotărîtoare. La 17 iulie mediu anual de T9.000 franci. se putea întreţine pe ei şi copiii
nal, greva celor 500.000 de mun- comitet alcătuit din reprezentanţi pentru a împiedica accesul reprezen reacţiunii împotriva forţelor democra tribunalul a încheiat interogarea acu Ziarul menţionează că mulţi oa lor,
ctori din industria siderurgică ai sindicatelor şi patronilor în tanţilor opiniei publice greceşti în sală zaţilor. La 18 iulie procurorul general meni ai muncii primesc salarii
din Statele Unite continuă. vederea rezolvării problemelor le şi pentru a crea dificultăţi reprezen tice din Grecia. El a arătat că mar îşi va rosti rechizitoriul, după care vor sub 5.000 de franci pe lună, deşi TA ILA N D A
gate de greva celor 500.000 de tanţilor presei mondiale au dovedit urma pledoariile avocaţilor apărării. după cum reiese din calculele fă
Această grevă, subliniază a- torii acuzării care au făcut depoziţii cute de sindicatele din Belgia, BANGKOK. — Ziarele tailan-
în cadrul procesului — Papaspiropoulos minimul necesar traiului unei fa deze relatează că situaţia eco
milii fără copii este de 5.576 nomică a Tailandei continuă să
genţia Reuter, a intrat în cea muncitori siderurgişti, arată că deosebita nervozitate a autorităţilor. -3333S- se înrăutăţească. Acest fapt îşi
franci pe lună. găseşte expresie în pauperizarea
de-a treia zi fără ca problemele reprezentanţii companiilor side Simplu, calm, convingător, M. Gle populaţiei,' în scăderea puterii ei
întinarea premiului internaţional Leninindustria de oţel din Statele U- rere. P A K IST A N de cumpărare, în creşterea -preţu
să fie rezolvate. Ea a paralizat rurgice au respins această ce zos a demascat pînă la capăt şi a rilor mărfurilor de primă nece
CARACI: Dintr-un raport pu sitate şi-reducerea simţitoare a
respins absurda acuzaţie de „compli blicat de departamentul presei şi exporturilor. ¦¦¦¦> -
informaţiilor al Pakistanului re
nite. Efectele acestei greve, re La Detroit, marele centru al citate la spionaj“, ticluită împotriva „Pentru întărirea păcii între zultă că economia naţională a Vorbind despre situaţia econo
levă agenţia, se extind cu repe industriei constructoare de auto sa. Pakistanului, împovărată de mari mică extrem de grea a ţării, mi
ziciune şi asupra celorlalte sec mobile, conducerea uzinelor a M. Glezos a spus că în seara zilei cheltuieli militate, trece printr-o nistrul de finanţe al Tailandei a
toare legate, de producţia de oţel. declarat că în cazul că greva - de 16 august, cînd, după cum afirmă popoare“ lui Otto Buchwitz lipsă acută de utilaj industrial declarat într-un interviu acordat
şi materii prime. In legătură cu reprezentanţilor presei, că „vis-
Uniunea sindicatelor america muncitorilor din industria side poliţia, s-ar fi întîlnit cu Colianis, el BERLIN 17 (Agerpres). — cării muncitoreşti germane şi in aceasta, se arată în raport, pro teria’ statului este secătuită, pre
ne (A.F.L.—C.I.O.) a declarat rurgică va continua, nu se va a fost la cinematograf împreună cu so La 16 iulie a avut loc la Berlin ternaţionale, de lupta popoarelor ducţia a 17 ramuri industriale ţurile mărfurilor cresc neconte
ră sprijină greva muncitorilor si- putea trece la fabricarea noilor ţia şi fiul său. A doua zi, cînd, potri festivitatea înmînării premiului a scăzut anul trecut cu 6 Ia nit şi majoritatea populaţiei duce
derurgişti. United Press Interna tipuri de maşini model 1960. vit afjrm.aţiei^.prgygpatorilor... de,Ja po internaţional Lenin „Pentru în pentru pace şi progres social. sută, în comparaţie cu anul 1957. o viaţă gre'a“. '
tional, referindu'-se la propune liţie, ar fi, continuat „consfătuirea se tărirea păcii între;' popoare“ lui Otto Buchwitz "a fost salutat
Reducerea exportului produse Pentru rezolvarea greutăţilor
apoi în nutnele 'G.G. al P.S.U.G., lor pakistaneze tradiţionale — economice ministrul de Finanţe
bumbac şi iută — provocată de a cerut poporului tailandez să-şi
cretă" cu Colianis, el se odihnea cu Otto Buchwitz, veteran al miş în numele guvernului R.D.G., în scăderea simţitoare a preţurilor strîngă şi mai mult cureaua,
acestor mărfuri pe piaţă capita subliniind de asemenea că impo
Crearea unui sistem energetic unic înU.R.S.S, familia la Rafina. Respingînd, toate cării. muncitoreşti germane, emi numele Consiliului german al listă a dus Ia epuizarea rezerve zitele vor fi majorate.
născocirile poliţiei despre aşa-zlsa ac nent luptător pentru pace şi prie luptătorilor pentru pace, în nu lor valutare ale Pakistanului.
Gomentînd această situaţie, zi
MOSCOVA 17 (Agerpres). — ce ale Uniunii Sovietice va .eres tivitate secretă a sa, M. Glezos a de tenie între popoare. mele muncitorilor din. întreprin Prin mari dificultăţi trece şi arul „Kiattsak“ arată într-un ar
TASS anunţă : Ziarul „Literatura te cu 58-60 milioane Kw. Auto clarat că toate acţiunile sale au fost La şedinţa festivă a luat cu derile din Berlin, în numele sin agricultura acestei ţări, lipsită ticol de fond că în prezent popo
i Jizn“ publică un material sem rul articolului arată că puterea întreprinse cu ştirea şi asentimentul dicatelor din R.D.G. în mare măsură de mijloace de rul tailandez trece prin greutăţi
nat de Ignat Novikov, ministrul centralelor electrice construite în partidului EDA. M. Glezos a arătat vîntul acad. D. V. Skobelţin, pre irigaţie şi maşini agricole. enorme şi duce o viaţă de mi
Construcţiei de centrale electrice ţară în perioada 1917-1958 a re că ştie că era urmărit permanent de şedintele Comitetului pentru pre Răspunzînd la cuvîntările de zerie. „Probabil că guvernul mai
al U.R.S.S., în care. arată că în poliţia secretă. Asfalia, a adăugat el, miile internaţionale „Lenin“. In salut, Otto Buchwitz, a subliniat Ministrul de Finanţe al Pakis poate suporta, dar poporul tai
înfăptuirea măreţei idei a lui Le- prezentat aproximativ 52.000.000 ştia totul despre viaţa mea. cuvîntarea sa, rostită în limba că lupta sa pentru apărarea pă tanului a declarat în cadrul u-
nin cu privire la electrificarea Kw. germană Skobelţin a spus că în cii a fost încununată cu succes, nei conferinţe de presă că Pakis landez nu mai poate“, scrie zia
totală a ţârii a sosit o etapă ho- M. Glezos a arătat în continuare că treaga omenire progresistă a în- pentru că s-a bucurat întotdea tanul va avea de suferit şi pe
tărîtoare — etapa creării unui Producţia de energie electrică la data de 16 august poliţia urmărea tîmpinat cu o mare satisfacţie una de sprijinul partidului său viitor serioase greutăţi economice rul.
sistem energetic unic al U.R.S.S. pe cineva în cartierul unde locuieşte ştirea decernării premiului „Le — P.S.U.G. — şi al guvernului
se va ridica în 1965 la 500-520 nin“ lui Otto Buchwitz, a cărui R.D. Germane care luptă pentru
In decurs de 7 ani (1959— remarcabilă activitate a fost întărirea păcii şi prietenie între
1965) puterea centralelor electri miliarde Kwh, iar lungimea lini sora sa şi, profitind de acest fapt, po strîns legată de dezvoltarea miş popoare.
ilor de înaltă tensiune va creşte liţiştii au urzit versiunea lor împotriva
de aproximativ trei ori. j lui Glezos. Glezos a subliniat că au-
KXXXXXX>JXXXX70COOCXX3COOOaOOOOOOOOaaOOOCXXXXXXXÎOOGa XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXJÍXXXXXXXXXXXXXXX20CC x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x jo c
Reluată luni la Geneva prin- La Geneva, după reluarea pendarea lucrărilor actualei con
tr-o şedinţă oficială la Palatul ferinţe de la Geneva, tocmai a-
Naţiunilor, conferinţa miniştrilor tratativelor cum în preajma stadiului final
Afacerilor Externe îşi continuă al tratativelor. Presa occidentală
lucrările fiind urmărită cu inte că delegaţiile occidentale nu sînt Iată însă că în şedinţa de te componenţa şedinţelor închise relatează faptul că cancelarul A- DUMINICA 19 IULIE 1959
res crescînd de către întreaga o- pătrunse de răspunderea ce a- miercuri a conferinţei de la Ge neoficiale, dacă acestea vor mai deuauer, temîndu-se probabil de
pinie publică mondială iubitoare pasă asuprp lor pentru încheie neva, după ce A. Gromîko a fă avea Ioc. Ministrul de Externe un eventual succes al tratative Spectacole cinematografice
de pace. Şi aceasta în mod cu rea cu succes a tratativelor şi că cut precizări importante privi al Uniunii Sovietice, Andrei Gro lor de la Geneva, a trimis un
totul firesc şi legitim dacă avem ele nu sînt animate de dorinţa toare la problema Berlinului şi mîko, a arătat luni că 4a aceste mesaj secret conducătorilor pu DEVA : O slujbă importantă ) Bala Nauris ; SIMER1A: Cerut infernului;
în vedere faptul că conferinţa sinceră ca problemele în discuţie a Comitetului pe întreaga Ger şedinţe neoficiale e necesar să terilor occidentale, cerîndu-Ie să da Siberiei; ALBA IULIA: Tatăl meu TEIUŞ: Fata cu chitară ; LONEA :
de l-a Geneva este chemată să să fie rezolvate în mod realist, manie, miniştrii de Externe oc participe şi reprezentanţii celor facă totul pentru a împiedica actorul: Simfonia Leningradului; Inimă de oţel; ZLATNA; Gârneţul de
contribuie Ia rezolvarea unora potrivit cerinţelor imperioase ale cidentali au făcut reproşuri de două state germane, întrucît ei succesul tratativelor de la Gene BRAD : Marinarul îndrăgostit; HUNE partid ; BARU MARE: Vrăjitoarele
dintre cele mai imperioase pro opiniei publice mondiale iubitoa legatului sovietic că... s-a re participă la conferinţă cu drep va, să respingă propunerile rea DOARA : Favoritul 13; ILtA: Intre din Salem: APOLDU DE SUS; Vo
bleme ale actualităţii internaţio re de pace. Miniştrii de Externe ferit la problema creării Comi turi egale ca şi ceilalţi miniştri liste ale Uniunii Sovietice pri noi părinjii; ORÂŞTIE: Melba; Eva- luntarii ! CALAN: Cu faţa spre pu
nale. occidentali, evitînd să răspundă tetului pe întreaga Germanie. de Externe. Vorbind în numele vind problema Berlinului şi alte da(ii; HAŢEG : Surorile ; PETRO blic.
clar şi precis la propunerile im Delegaţii occidentali şi-au mani miniştrilor de Externe ai S.U.A., probleme importante. ŞANI: Naurist Frunze roşii) SEBEŞ:
Din dezbaterile care au avut portante prezentate de către de festat astfel în mod făţiş dorin Angliei şi Franţei, Christian
loc în această ultimă săptămînă legaţia sovietică, au găsit că cel ţa de a renunţa la propria lor Herter, seretarul Departamentu Dealtfel, propunerile prezenta U A 10» !l #
la Geneva se desprind unele ele mai „bun" răsnuns e să... renun propunere, cînd aceasta a fost lui de Stat al S.U.A., a declarat te pînă acum la Geneva de că
mente care se impun a fi men ţe la unele din propriile lor pro acceptată de către delegaţia so că nu e de acord cu acest lucru. tre delegaţii occidentali nu jus PROGRAMUL 1: 7,45 Cîntece de Concert distractiv pentru oamenii m
ţionate, întrucît ele reflectă po puneri, care au fost acceptate şi vietică. Acesta nu este, de altfel, Această atitudine a delegaţilor tifică „îngrijorarea" lui Adena- dragoste şi jocuri populare romîneştij cii aflaţi la odihnă: 12,25 Muzică
ziţia pe care se situează părţile îmbunătăţite de către delegaţia primul caz cînd puterile occiden occidentali e o nouă acţiune care uer. Miniştrii de Externe ai 9.00 Teatru la microfon pentru copii! estradă; 13,15 Din cîntecele şi dan
participante la tratative. Delega sovietică. Astfel s-au petrecut lu tale recurg la asemenea metode, aruncă lumină asupra adevărate S.U.A., Angliei şi Franţei nu au 10,50 Muzică din operete; 11,45 „Soli rile popoarelor; 14,15 Muzică uşoa:
ţia sovietică, ca şi în prima eta--. crurile în ce priveşte problema ele demaseîndu-se de fiecare lor lor intenţii privind evoluţia dovedit în nici un chip că ar in ai tineretului nostru la Festival“ — 14.30 Cine ştie câştigă; 15,30 Mu2
pă a conferinţei, se străduieşte creării unui Comitet pe întreaga dată că nu doresc în mod sincer tratativelor, e o nouă dovadă a tenţiona să vină în întîmpinarea emisiune muzicală; 13,10 De toate populară romînească; 16,45 Vorbe
şi face totul pentru ca conferin Germanie (propunere făcută de rezolvarea unor probleme de im intenţiei lor de a nu recunoaşte propunerilor Uniunii Sovietice că pentru toţi; 14,00 Concert de muzică Moscova; 19,00 Drumeţii veseli: 19
ţa să rezolve problemele vitale către miniştrii de Externe occi portanţă cardinală pentru soarta existenţa ca stat a Republicii De ar dori să fie rezolvate odată populară romînească î 14,45 Muzică u- Muzică; 20,05 Noi înregistrări de r
pentru care a fost convocată, in dentali), a cărui menire este să păcii şi a securităţii internaţio mocrate Germane. pentru totdeauna unele din cele şoară romînească; 16,45 Muzică de zică populară romînească:' 20,35 b
şedinţa olenară de luni, de pil contribuie la apropierea celor nale. Delegaţii occidentali care mai importante probleme ale estradă; 18,00 Muzică: 20,00 Teatru zică de dans; 22,00 Muzică de dai
dă, Andrei Gromîko, ministrul de două state germane, la pregăti au luat cuvîntul miercuri nu au Nu se poate să vorbim despre actualităţii internaţionale. Ră- la microfon : „Omul cu două suflete“ \
Externe al U.R.S.S. a propus ca rea terenului pentru încheierea răspuns precizărilor . importante dezbaterile care au loc în pre mîne de văzut dacă de acum în 21,45 Muzică' de dans. 22.30 Muzică populară romînească.
conferinţa să-şi continue lucră Tratatului de pace cu Germania pe care Ie-a făcut Andrei Gromî zent la Geneva în jurul unor ainte delegaţii occidentali vor da
rile de acolo de unde ele au fost şi la rezolvarea altor probleme ko, declarînd că este bine să se probleme majore pentru soarta dovadă de simţul realităţii şi îşi PROGRAMUL I I : 7,00 Răsună cîn- BULETINE DE ŞTIRI: 7,00 r 13,<
întrerupte la 20 iunie. In penul vitale care privesc soarta celor înceapă discutarea problemei întregii omeniri, fără să nu a- vor aduce contribuţia ce se im tecul şi jocul pe meleagurile patriei:
tima şedinţă dinaintea întrerupe două state germane. După cum Berlinului pe puncte, evitînd să mintim de poziţia negativă, de pune pentru succesul deplin al 8.00 Pe aripile valsului; 8,50 Concert 19,30) 22,00) 23,52 (programul
rii. după cum se ştie, delegaţia se ştie, delegaţia sovietică s-a discute astfel problema, creării rolul ingrat pe care şi l-a asu tratativelor de Ia Geneva. Opi
sovietică, a făcut la 19 iunie im declarat de acord cu această mat delegaţia vest-germană şi, nia publică mondială iubitoare 7,50: 14,00) 20,00; 23,00 (prog
portante propuneri, care veneau propunere, indicînd ca acest co Comitetului pe întreaga Germa în general, cercurile conducătoa de pace cere cu hotărîre ca şi
în multe privinţe în întîmpina- mitet să fie format pe bază de miniştrii de Externe ai S.U.A., de muzică populară romînească j 18,00 mul II). . , ,. . ,
rea propunerilor prezentate an paritate, întrucît numai astfel nie. re de Ia Bonn în legătură cu Angliei şi Franţei, asemenea mi
terior de către delegaţiile occi constituit el va putea să-şi justi nistrului de Externe al Uniunii Timpul probabil în regiunea noastră
dentale. De răspunsul pe care. fice crearea şi va putea rezolva Din dezbaterile care au avut mersul şi perspectivele tratati Sovietice, să facă totul pentru
trebuiau «ă-l dea reprezentanţii a . fi soluţionate în mod realist Pentru 18 iulie 1959, vreme . noaptea va coborî între 15 şi 19
occidentali la propunerile sovi unele din sarcinile importante loc în ultimele zile la Geneva velor de la Geneva. problemele de cea mai mare în nestabilă cu cerul variabil mai grade. Vînt potrivit cu intensifi
etice, depindea în mare măsură semnătate pentru soarta şi per mult noros. Ploi locale sub for cări din nora-est şi est.
evoluţia tratativelor, succesul a- care frămînta pODoruI german. se mai desprind şi alte fapte sem Delegaţia vest-germană la spectivele păcii în întreaga lu mă de averse însoţite pe unele Pentru .următoare,le trei -zile,
cestora. me, care se a. ă pe ordinea de zi locuri de manifestări electrice. vremea uşor nestabilă cu ten
nificative. Astfel, nu s-a ajuns Geneva, a dat publicităţii un me a. Conferinţei de la Geneva. Temperatura staţionară, ziua va dinţă de îndreptare treptată şi
Reluarea tratativelor, însă, a urca între 24 şi 30 grade, iar cu temperatura în creştere.
dovedit odată mai .nult făptui încă la o înţelegere în ce priveş- morandum în care cere fătis sus- • • CONST. MACOVEI
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Marile ni. 9. Isilelon: 188) 189 î 75. laxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IM.IR. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. —. Tiparul: întreprinderea Rpllgraflcă „! Mal« — Deva.
