Page 66 - 1959-07

Pag. 2 DRbf$&fÉ $&$tWETSMU LU 1 Ntv 1422

SOVIETICA

Cel mai mare cuptor Martin din lume

q La Institutul de proiectare a util ajului pentru oţelării din Moscova se li
© elaborează proiectul unui cuptor Martin cu o capacitate de 900 tone. In pre­
ss zent cuptoarele cele mai mari au o capacitate de 500-540 tone.

In cuptorul de 900 tone se vor elabora anual 650.000—700.000 tone
deoţel, — de peste două ori mai mult decît în cele mai bune agregate
moderne.

Noul cuptor va fi înzestrat cu utilaj care nu a mal fost folosit în

metalurgia sovietică — macarale de turnătorie cu o capacitate de 375 tone.

maşini de şarjat de 15 tone etc. Un generator cu o putere

Tehnologia elaborării oţelului prevede folosirea oxigenului şi a unul gaz

cu putere calorică mare (natural sau de cocserie), s, v i. 9 doua

Recent, specialiştii Ucrainei au terminat proiectul unui cuptor Martin cu de 1.000.000 kVA

o capacitate de 800 tone.

Aer de munte în oraşele industriale Oamenii de ştiinţă sovietici apei Ia răcirea turbogeneratoare-
au ajuns Ia concluzia că se poa­ lor în locul răcirii cu aer sau
Intre anii 1959-1965, în oraşele industriale din Kazahstanul de est vor Faza a doua a epocii !ierului, care podobite ca ornamente de metal sau tea stabili o legătură şi intre religia te construi un hidrogenerator cu hidrogen. A rezistat cu succes
fi create nişte „canale" originale pentru aducerea aerului curat din pădu­ ţine in patria noastră de la 350 de email, coifuri de fier în formă căiţilor şi formele de manifestare re­ o putere de un milion kilovoltam- încercărilor un turbogenerator
r e din munţii Altai. Drept „canale" vor servi văile adînci ale cursurilor te zi. pînă ia 100 eai., este domi- de calotă cu an baton terminal or- ligioasă la daci. peri prin folosirea răcirii cu a- experimental, cu o putere de
de apă care izvorăsc din zăpezile veşnice ale munţilor Altai. nată de două fapte mai importante: namentat, fragmente din care de pă. Calculele preliminare au a- 8.000 kW la care s-a aplicat ră­
apariţia celţilor şi formarea statului luptăm diferite podoabe — brăţări Prezenţa şi cultura celtică este
S-a hotărît ca pe malurile apelor curgătoare să se planteze perdele fo­ -pentru dac-o-geţi un imbold puternic,

restiere dese. In felul acesta curenţii de aer de munte, îmbogăţit în păduri geto-dac. coliere (torques), fibule — piese de alături de celelalte influenţe sudice rătat că în hidrogeneratoarele cu cirea cu apă a bobinajului ro­

cu fitoncide, nu se vor mai împrăştia în văi, ci se vor scurge spre ora- In vechea noastră istoriografie, hamaşament — zăbale, — foarfeci _ grecească, traco-iliră şi romană o asemenea putere poate fi folo­ torului şi statorului. O altă ma­
| Şele ţinutului Altai. In multe locuri cursurile de apă formează cascade problema celtică ca şi problema sci- şi ceramică emuşie. de factură cel- — pentru dezvoltarea culturii băşti- sită răcirea cu apă a înfăşură­ şină, cu o putere de 25.000 kW,
tică nu erau complet lămurite. Mulţi Ucă, cu urne in formă de carafă iur- naşilor. rilor din cupru şi a oţelului ac­ Ia oare se foloseşte răcirea cu
mari, ceea ce contribuie la saturarea curenţilor de aer cu ioni negativi. arheologi şi istorici, in frunte cu Va- ti/tă sau de situlă, cîte odată orna­ tiv. apă a bobinajului statorului, a
şi,le Pirvan, sprijindu-se în concluzi- mentate cu cercuri imprimate, linii Pe teritoriul oraşului Alba Iulia rezistat unei îndelungate probe
La pescuit. ile lor pe un număr restrîns de o- în val sau în zig-zag, vase biironco- şi în împrejurimi avem pînă acum Noile sisteme de răcire numai la una din centralele electrice
biecte izolate, socoteau că influenţa nice, străchini de formă emisfericâ. mai puţine urme lăsate de triburile cu apă sau de răcire combinată din Leningrad.
celţilor uera fundamentală“ in pro¦ Se pare că numai către sfirşitul celtice. cu gaze şi lichide permit să se
cesul de formare al puternicei cui- secolului IV te n ., cehţii pătrund în reducă de 1,5 ori consumul de Anul acesta, constructorii de
iuri daco-getice, îndeosebi în ceea număr mai mare în Transilvania Menţionăm to tu şi: trei fibule de materiale electrotehnice la con­ maşini electrice vor realiza un
ce priveşte metalurgia şi ceramica, răsturnind puterea tribului scitic din bronz şi o brăţară, descoperite la fecţionarea generatoarelor, ou turbogenerator cu o putere de
Partoş, trei fragmente de sabie cel­ alte cuvinte să se dubleze pu­ 165.000 kW. la care se va folosi
Astăzi, cind se cunoaşte un mare regiunea Mureşului şi Tirnavelor, în tică gâsiie la Craiva, un cuţit la terea lor fără să li se mărească răcirea combinată cu hidrogen
număr de aşezări Late-ne, presărate legătură cu un „rege“ dac al cărui Vingard şi o fibulă, o lance şi un dimensiunile. şi cu apă. Maşina va fi cu 136
pe întrg teritoriul ţării noastre şi nume nu-l cunoaştem, cuţit la Cetea. de tone mai uşoară decît maşi­
mai cu seamă materialul afli de bo- „Nu poate fi vorba însă de o stă- La uzina „Elektrosl!a“-„Kirov" nile similare la care se aplică
gat al cetăţilor dacice din munţii O- pînire efectivă de lungă durată a COLECTIVUL ŞTIINŢIFIC AL din Leningrad s-au încheiat cu răcirea cu hidrogen. -
răşiiei, „penetraţia celtică" poate fi celţilor in Transilvania. Rolul lor MUZEULUI REGIONAL J succes experienţele de folosire a
înţeleasă în adevărata ei valoare, in istoria acestor regiuni s-a limitai ALBA IULIA

Urmele u-nor infiltrări celtice pot in a introduce sau mai exact in a

fi determinate încă din secolul IV intensifica noile forme de cultură şi'

î.e.n., prin descoperirile arheologice de civilizaţie locale“ (C. Baicoviciu).

din centrul Transilvaniei — Aiud, Vremelnica lor stâpînire este răs-

Mediaş, Haţeg, Sibiu, Silivaş, Rîş- fumată şi ei sini asimilaţi de că-

nov, Mojna, Heria, Uroi, Bondul de tre băştinaşi. Colţii au ¦jucat to tu şi;

cîtnpie etc. — şi prin cele din an rol care nu trebuie să fie neso- •
nord-vâstul acestei provincii — A- c-otit în studierea istoriei daco-ge- •

pahida, Sîntion, Dipşa, Diosîg, Va- ţilor. In comuna Gîr-
bova se mai păs­
lea lui Mihai. Ei au contribuit efectiv Ia gene- trează şi în zilele
noastre ruinile unei
].n afară de aceste două grupuri de rali-zarea folosirii fierului, a confec- bazilici romanice.
Din cele trei nave
Construirea unul mare centru descoperiri celtice din Ardeal, lega- ţionării armelor de luptă şi unelte­ de odinioară nu a
de televiziune îa Moscova mai rămas în pi­
le de permanentele linii de comuni- tor şi la răspîndirea roţii olarului, cioare decît cea
mijlocie cu turnul,
caţie ale văilor riuritor Mureş, Tir- care a făcui din olărit un meşteşug pe’ care o vedeţi în
fotografia noastră.
nave şi Someş, importante urme s-au al bărbatului.

găsit pe cursul Dunării de jos, pînă Localnicii cunoscuseră tehnica su­

In luna aceasta, în partea de P la tfo rm e speciale, — una la la vărsarea ei in mare, unde intîl- perioară a lutului cenuşiu şi gălbui,
nord a M oscovei va începe con­
struirea noului m are centru de o în ă lţim e de 120 m etri, alta la nim şi cetăţi cu nume celtice. precum şi vasele lucrate Ia roaiă,
televiziune al capitalei sovieti­
ce. T urnul îm preună cu antene­ 250 m etri, iar u ltim a la în ă lţi­ In cimitirele celtice, dintre care prin intermediul negustorilor greci,

mea de 387 m etri, — vor per­ cel mai important este cel de Ia A- al tracilor şi ilirilor din sud, dar

m ite vizitatorilor să adm ire fru­ pahida, cu 21 morminte de incine- ei trec ta folosirea ‘roţii olarului, pe

le- ¦v a a v e a o în ă lţim e d e 508 m o a s a p a n o r a m ă a o ra şu lu i. In raţie-,¦¦precum şi în mormintele izo- scară mare, numai după pătrunderea

m etri, adică va depăşi cu m ult interiorul turnului vizitatorii vor late, dintre care cel mai vechi esie celţilor.

înălţim ea turnului E iffel din avea ta d ispoziţie 3 ascensoare cel de la Silivaş, s-au descoperit o Colţii contribuie, de asemenea, la

P a ris. rapide. seamă de obiecte şi arme, caracie- răspîndirea monedei, pe care dacii

Turnul nu se construieşte din înălţim ea turnului va perm i­ risiice civilizaţiei celtice: spade sub- o cunosc prin greci şi macedoneni,

m etal, ci din beton pretensionat. te să se m ărească considerabil ţiri, cu două tăişuri, uneori de di- dar ei dobîndesc o experienţă mai -0S3&S-
E l va avea antene puternice pen­ raza de recepţionare a em isiuni­ me-nsiuni care ating a-proa-pe un me- mare în meşteşugul baterii monedei

tru transm iterea em isiunilor de lor de televiziune. D acă în pre­ tru, pumnale cu lamă curbă şi mi- proprii, prin ajutorul celţilor. Omul care cunoaşte limba păsărilor
televiziune cu trei program e di­ zent raza de recepţie a em isiu­ ner întors, cuţite, lănci, scuturi im- Unii cercetători cr#d că s-ar pu-
ferite, inclusiv u nul în culori, nilor de televiziune atinge 60 l/Vv"

precum şi o a n tenă p en tru radio- km ., după construirea noului Vîrsta unor pom i fru ctiferi

em isiuni pe unde scurte. turn ea va atinge 100-120 km . Acum peste două mii de ani, ma- ------ Lî Dă-tfa a învăţat să imite cinte­

-a s­ ° Mărul trăieşte 30-100 de Vîrsta nucului obişnuit este de zele filozof chinez Confucius avea de E. ŢZI-ŢZIAN cui pisărilor la 18 ani, iar la 20

ii G R \ M E ani şi dă o producţie anuală de. 400-500 de ani,, iar înălţimea — un discipol cu numele de Gun’e ------ de ani a început să înţeleagă limba

5-20 tone de fructe la hectar. 25-30 m. Cian, despre care se spune că în- ciripitul păsărilor. Li Dă-fa puse în ior> jn zece anj ej a prjns pesje

Unui părinte Un altul ne-a răspuns unde-ai ® Astăzi se cunosc peste 6.000 ® Gutuiul bine îngrijit rodeş- ţeiegea limba păsărilor. Confucius a- gură degetul mare şi scoase un su- 40 000 pSsM daim5toare> In praot,c3
lucrat:
Educaţiei nu-i vezi firul, de soiuri de pere. Părul începe te în mod regulat 40-50 de ani. vea multe cuvinte de laudă pentru net pur. Din muntele ce se înălţa
Că-(J răsîeţi, e bine, crezi... — E-un birocrat! De „mîine“ G~ un e Cian şi şi-a maritat. cu el, pe .in (faţ.a n__o_ast.r.a. ii răspunse indata sa îndelunsgată,’ el a acumulat o vastă
Azi creşti numai trandafirul, nu mai vine... să rodească după 10-12 anide ® Gitruşii, plante veşnic verzi,
Mîine — spinii ai să-i vezi! una din fiicele sale. femeiuşcă. experienţă şi cunoştinţe bogate des-
Unui „responsabil“ cultural la plantare şi trăieşte 60-100 trăiesc 25-40 de ani.
Unui vînzător
Pe oameni criticînd !-ascult de ani. ----- ------ / In zilele noastre, în codrii din ju- — Pe aici se află şi puii lor — Prc v^ata obieceiurile dăunătoare-
Pe cîntar un deget pui, Şi crede-mă că au dreptate: L deţul Şuanbo, provincia Iunnan tră-ne spuse Li Dă-fa. Pasărea aceasta lor cu pene. In funoţie de vegetaţie
• Cireşul în cultură poate a- O privire în inimă L ieste un om cu numele de Li Dă-fa, are un cioc întors cam de o jumă- şl anotimp, el poate aprecia dacă pe
tinge înălţimea de 25 m. şi vîr

Marîa-n slăvi mereu o sui. La tine-un singur lucru-i... sta de 40-50 de ani. Structura organismului omenesc este care înţelege limba multor păsări, täte de ţun. Ii place grîul, porumbul muntele respediv 8Înt sau nu pă_
Deci pot spune fără preget: „cult“ : 9 Prunii cultivaţi la noi ro­ foarte complicată şi în multe privinţe
N-ai conştiinţă nici de-un deget! încă nestudiată. Medicii visează de El aparţine tribului Lou al naţionali- şi alte grăunţe. Este duşmanul piu- „ ,
Doar lipsa de activitate! desc după 3-4 ani de la planta­ mult „să poată vedea“ procesele circu­ t.a..ţ.i.i i.. C' ina• -începe sa- •imit•*e ci-n*tecul, gărilor. san dăunătoare, ştie ce pasări, şi
Unui ,,vino miine" re şi trăiesc 25-40 de ani. laţiei sîngelui şi metabolismului, as­
Unui risipitor cunse în adîncuriie corpului omenesc, păsărilor, acestea vin la ehe- Povesiindu-ne toate acestea, el în- pe “ C° paCi anume !?‘ iac cuiburile,
Cu „vino mîine“ te-ai acomodat, 0 Nucul de Pekin, răspândit de care depinde sănătatea omului. Un i
Credeai că-aşa e drept Mereu tu iei măsura-n pripă, mai ales pe litoralul Mării Ne­ radiograf cu opt canale, pe care ame­ marea lui, nimerind în cursele pre- tinse patru laţuri împletite din păr de ?*ie cum se pot scoate 0Uale ,or 4lp
Cazi din greşeală în greşeală. gre, are 50-60 m. înălţime şi ricanii îl pot vedea la „Expoziţia so­
şi se cuvine. La toate ai făcut risipă... 2-2,5 m. diametrul trunchiului. vietică de la New York, va permite gătite, astfel că lui Li Dă-fa nu-i ră- cal (fiecare laţ avea peste zece ştrean- cuiburi. După ou, el poate aprecia
Dar azi, de tine cînd am întrebat, Economii — la... chibzuială ! să se „vadă" procesele care au loc
în organism. mîne decît să le scoată de acolo. g ürj micj mobile). Apoi, acoperindii- fără greş sexul puiului oare va ieşi
, . ,„ „„ .
Li Dă-fa cunoaşte bine năravurile dln 6l-
,, . . . . se cu frunze, se ascunse în tufiş.
multora dintre păsările daunatoare şi Unele din datele pe care le deţine
Ne ridioarăm Pe un d™t> din apro-
este specialist în nimicirea lor. '

IMAGINI DIN REPUBLICA POPULARA CHINEZA In septembrie 1958, solicitat de cen- piere ?i Prinseram să P ^ im cu bl- Li Dă-fa nu se pot găsi în cărţi, iar

tru! judeţean pentru lichidarea „celor nodurile. în unele cazuri, cele spuse de el sînt L

Un om înghite un praf care con­ patru reie“, muşte, ţînţari, şoareci şi Li Dă-fa începu să imite din tufiş diametral opuse celor scrise în cărţi. (

ţine o cantitate infimă, absolut ino­ vrăbii distrugătoare de cereale, Li cîotecul lemeiuştei. Gîntecului lui îi De curînd, la o consfătuire provin- c

fensivă de izotopi radioaciivl. „Atomii Da fa şi ademonstrat învăzul tu- râspunse masculul care, aşezîndu-se pe cială ţinută pentru lichidarea „celor
marcaţi" se împrăştie în tot corpul.
Cele opt transmlţătoare ale aparatului turor metodele de nimicire a păsări- ,
sînt aşezate pe punctele cercetate ale
organismului. Ele raportează medicului lor dăunătoare. Urmărindu-I pe Li Una din cren2 ile Pe :are erau întinse patrU rele ’ Ll Da4a a prezenta( un
despre viteza şi intensitatea circulaţiei Dă-fa, urcarăm cu toţii un munte laiurile. prinse să cînte la unison cu raport ştiinţific ascultat de peste 100

înalt, de pe piscurile căruia se ve- Li Dă-fa. Pasărea se uita mereu în de specialişti şi maeştri îl lichidarea

dea conturul văiurit al altor munţi preajma ei ca să vadă prietena care acestor rele. Tot în cadrul consfătui-

sîngelui, despre felul cum este asi­ acoperiţi cu păduri întunecate de j| ^em a. Simţi dintr-o dată însă că r*'i d Ş‘-a demonstrat metodele, prln-
. . „ , on ,
milată hrana. Astfel ei pot descoperi plni. La răsărit, de după munţi, se .... \ , . ,, zînd peste 80 de păsări daunatoare.
..... , 1 nimerise in lat. Începu sa se zbata
ridica încet soarele. Padurea prinse­ Multi specialişti> care i_au ascuItat
imediat orice anomalie intervenită în raportul şli-au văzut metodele de

procesele care se desfăşoară în orga­ se viaţă şi de pretutindeni se auzea din toate puterile ca să scaPe- sco'
ţînd îngrozită sunete tînguitoare, în
nism. i

timp ce laţul i se strîngea în jurul prindere a păsărilor dăunătoare, au

^ gîtuiui. In ajutorul masculului veni în dat o înaltă apreciere realizărilor lui.

O ţelul înlocuit de ceramică <> zbor femeiuşcă, care nimeri şi ea în După părerea lor, Li Dă-fa a deschis

> cursă. Li Dă-fa se ridică din ascun- 0 caIe nouă în studierea vieţii şi de-

Deoarece în cadrul marelui larea alcoolului, prese de ulei, p ziş şi scoase din laţ amîndouă păsa- prinderilor păsărilor dăunătoare, ela-
salt efectuat în industria şi a- generatoare de gaze, rulmenţi,
grioultura chineză cerinţele de radiatoare, şine din ceramică > rile. borînd metode originale pentru prln-
oţel şi fontă au crescut oonsideJ
şi alte materiale. > Pentru toate acestea lui Ll Dă-fa derea lor. In prezent, doi biologi ai

rabil, în multe locuri s-a căutat In prezent, în peste o mie ti­ nu i-a trebuit decît un sfert de oră. Academiei de Ştiinţe a Chinei se o-
să se înlocuiască oţelul cu ce­ puri de produse oţelul este în­
ramica, metalul (fiind folosit locuit cu ceramică. In vînătoarea aceasta demnostrati- cupă cu studierea experienţelor lui
pentru sorturi noi de articole.
Astfel, fabricile de ceramică din Fabricarea' obiectelor din ce­ vă, Li Dă-fa prinse şase păsări dău- Li Dă-fa.
provinciile Ţziansu, Guandun, ramică prezintă multe avantaje,
Şandun, Şansi, Hebei, Liaonin printre oare preţul de co-st scă­ nătoare şi toţi cei de faţă admirară In prezent Li Dă^fa a pregătit din
şi Heilunţzian au obţinut în zut. Ceramica este inoxidabilă
1958 remarcabile succese la în­ şi rezistentă la acţiunea acizilor abilitatea Iul. plăci de lemn de-*bambus două feluri
locuirea metalului cu ceramica şi alcaliiilor. Datorită acestor ca­
şi construirea de maşini-unelte, lităţi, utilajul din ceramică este Li Dă-fa ştie să imite 11 varietăţi de ţivilitoare, cu care oricine poate
motoare electrice, .ventilatoare,
maşini de fabricat hîrtie, pompe mai Hun decît cel din metale fe­ de cîniece ale diferitelor păsări. A- învăţa în vreo zece zile să imite cîn-

roase, pentru industria berei, u- turici cînd imită cîntecul masculilor tecul păsărilor. In afară de faptul că

vin femeluşlife, şi invers, iar cînd este meşter în prinderea păsărilor dău-

Oamenii muncii din China populară, printr-o muncă avîntată şi eroică supun apele învolburate ale Fluviului imită strigăiul puilor vin în zbor şi nătoare, Li Dă-fa este şi un ţăran
Galben. Clheele noastre reprezintă lucrările ce se execută la Sanmen (sus) pi Yenkuo (jos) pentru construirea de
baraje. unii şi alţii. ¦ foarte vrednic.

hidraulice, turnuri pentru disti- leiiirilor şi industria1 alimentară. V \/W