Page 67 - 1959-07

Mr. 1422
Sporirea indicilor de utilizare
a furnalelor— preocupare de seamă
a organizaţiei de partid
Ridicarea indicilor de utilizare a
furnalelor —• în scopul creşterii pro­
ducţiei de metal — a constituit şi con­
stituie principala preocupare a orga­
nizaţiei noastre de partid. Găsirea de
noi posibilităţi şi măsuri corespunză­
toare în vederea măririi indicelui de
utilizare a volumului util al furnalelor
a constituit obiectul discuţiilor a mai
multor adunări ale organizaţiei de
bază şi consfătuiri de producţie. In
urma discuţiilor purtate, organizaţia de
bază, împreună cu conducerea secţiei
şi comitetul sindical, Y trecut la a-
plicarea măsurilor respective în scopul
realizării obiectivelor de plan.
Planul de măsuri tehnico-organizato-
rice prevede sarcini |(.
şi răspunderi con- ........— --'------ j......~ ...... T' < ^ tid- Pără Il,arfta a'
crete !ce oameni în Experienţa pozitivă - cestormăsuri nu ar
ce priveşte organi- un ibun al¦ t-ut- u__r_o__r
zarea locurilor de
munca, aprovizio­
narea furnalelor cu materii prime de lor luate în întrecere. Noi am consi­
calitate, stabilirea unui regim optim derat angajamentele muncitorilor ca
de mers al furnalelor, respectarea expresia sentimentelor lor patriotice, ca
procesului tehnologic, stabilirea şi res­ o chestiune de onoare, de conştiinţă
pectarea reţetei de încărcare, reduce­ socialistă care reflectă hotărîrea de a
rea la maximum a timpului de mers înfăptui politica partidului nostru şi,
redus, scurtarea opririlor, ridicarea ca­ de aceea, acordăm o mare atenţie în­
lificării oamenilor etc.
La fiecare loc de muncă, în fiecare toate căile înfăptuirea lor.
brigadă, au fost repartizaţi să lucreze
membri şi candidaţi de partid, agita­
tori, ou sarcina de a desfăşura mun­
ca politică de la om la om în scopul
mobilizării întregului colectiv la înde­
plinirea sarcinilor de producţie. Oomi-
tetul sindical dc secţie a fost îndru­
mat şi ajutat în organizarea consfă­
tuirilor de producţie şi a întrecerii so­
cialiste pe bază de obiective concrete
şi mobilizatoare. Conducerea secţiei a
repartizat maiştrii, tehnicienii şi ingi­
nerii în mod proporţional pe toate cele
trei scmmburi asigurînd în acest fel
controlul şi îndrumarea tehnică a mun-
'citorilor. Pentru a cointeresa pe mun­
citorii de la încărcare în creşterea
producţiei de fontă, în respectarea re­
ţetei de încărcare şi a introducerii în
furnal numai a materialelor corespunză­
toare din punct de vedere al calităţii,
s-a luat măsura ca salarizarea lor să
fie legată nu numai de realizarea pla­
nului de încărcare ci şl de realizarea
pianului la descărcarea furnalului, a-
dică al producţiei de fontă
Tot în vederea realizării acestei s a r
cinîTmportante,’ s-a intervenit p e lin g ă
comitetul de partid şi conducerea mi­
nei Teliuc ca să ne trimită minereu
de calitate, cu un conţinut mai bogat
în fier. Minerii din Teliuc ne-au în­
ţeles cerinţele şi ne ajută în această
privinţă, fapt pentru care organizaţia
noastră de bază şi conducerea secţiei
le-a trimis nu de mult o scrisoare de
mulţumire.
Ştiind că indicele de utilizare al fu r
nalelor creşte proporţional cu reduce­
rea consumului de cocs pe tona do
fontă şi creşterea conţinutului de fier
în minereu, organizaţia de bază a cel
Continuă şirul
După ce în cursul primului semes­
tru al acestui an minerii de la Ţe-
bea au extras peste plan mai bine de
2.530 tone de cărbune, în primele două
săptămîni din luna curentă, ei şi-au
depăşit prevederile planului cu 2 pro­
cente. Succesul acesta se datorează în
bună parte minerilor de la sectorul 1,
care au extras peste planul primelor
14 zile din luna iulie mai bine de 150
tone de cărbune.
IO C i0 0 0 0 « X K X X X X 5 C O 0 C Q C O 5 X » 0 0 0 S X X 5 0 0 0 0 a 0 0 0 « X 3 0 0 0 O 0 0 O 0 0 O 3 0 0 0 0 0 0 0 a o C C C 1 X ,4XX>OCtXXXXXXXXXXXXXXX>DOGOÜC5(X)CCX}oo «X)OuOEX>OOOOCOaCCOOOOCOOCOO>
In a-nui acesta, îndeosebi, sectorul
socialist al agriculturii a crescut în
raionul nostru de peste 4 ori. Au fost
create 20 dc gospodării colective şi
100 de întovărăşiri agricole şi zooteh­
nice, care luate la un loc, au un nu­
măr de 2.339 animale mari. Numai
gospodăriile colective posedă 2.100
vite mari, plus un mare număr de oi.
Re lingă acestea, ele mai dispun şi
'de un bogat inventar care, ca şi ani­
malele, trebuie adăpostit. Toate acestea
cer luarea de măsuri care să asigure
un ritm de efectuare a construcţiilor
cît mai rapid.
In vederea realizării pianului de con­
strucţii, în raionul Haţeg s-a făcut
ceva. Ţinînd însă cont de posibilită­
ţile raionului, de volumul mare de
materiale de construcţii ca piatră, var,
lemn etc. care au stat Ia îndemîna
colectiviştilor şi întovărăşifilor şi de
cerinţele mari ce există, ceea ce s-a
făcut e puţin. Pînă acum, au început
construcţiile numai în 25 de unităţi
agricole socialiste din care 10 gospo­
dării colective şi 15 întovărăşiri. La
15 gospodării colective şi la restul în­
tovărăşirilor nu s-au procurat încă ma­
terialele necesare. Or, în condiţiile
raionului nostru, lucrurile se puteau
prezenta mult mai bine. Puteam avea
toate materialele procurate şi, cel pu­
ţin 75 ia sută din unităţile socialiste
puteau să înceapă lucrările. Acest lu­
cru ar fi creat posibilităţi ca la sfîrşi-
tul anului agricol să putem trece la
rut conducerii secţiei să ia !rasuri îil
acest scop. A fost luată măsura pentru
micşorarea şi chiar eliminarea prin
cernere a măruntului din încărcătura
metalică. Aceasta a dus la mărirea
permeabilităţii încărcăturii şi a permis
să fie mărită intensitatea de ardere
şi, deci să fie scurtat timpul de ela ­
borare a şarjelor.
Organizaţia noastră de bază obişnu­
ieşte să analizeze periodic diferite as
pecte ale procesului de producţie. Ea
pătrunde acum, mai adînc în probleme­
le economice şi, ca urmare, le cunoaş
te şi mai bioe. Aceasta ne-a dat po­
sibilitatea să luăm măsuri corespun­
zătoare pentru îndeplinirea sarcinilor
încredinţate de par-
« {ost P°°ibi12
realizarea planului
lllHlilIllllIilUi11" şi a angajamente­
deplinirii angajamentelor, sprijinind pe
întreaga activitate politică şi organi­
zatorică a organizaţiei noastre de bază
dusă în rîndul muncitorilor a făcut ca
să se obţină rezultate bune atît în ce
priveşte îndeplinirea planului, cît şi îri
ce priveşte realizarea angajamentelor.
In luna iunie de pildă, indicele de uti­
lizare a furnalului a crescut cu 16,98
la sută şi angajamentul de a da 400
tone fontă peste plan a fost depăşit
cu 372,800 tone. Angajamentul anual
la zi este depăşit cu 174,100 tone.
După calculele operative, în luna tre­
cută, consumul specific de cocs a fost
redus cu 3 kg. pe tonă, iar consumul
de minereuri cu 139,3 kg. pe tona de
fontă. Procentul de declasate a fost re­
dus de la 5 la sută planificat, la 3,85
la sută. In această lună s-au făcut
economii la preţul de cost, după datele
operative, de peste 199.000 lei. Gele
trei brigăzi de furnalişti conduse de co­
muniştii Marin Dumitru, Leontin V.
Puşcaş şi Alexandru Pîrvuleţ, de la
furnalul tineretului, şi-au depăşit sar­
cinile de plan cu 13,59, 20,24 şi res-
tjv 17or4 sută
...
Măsurile luate au dus la obţinerea
de rezultate îmbucurătoare. Organiza­
ţia noastră de bază va lupta pentru ca
şi de aci înainte colectivul de furna­
lişti să fie mobilizat şi mai mult în
căutarea şi găsirea de noi căi şi posi­
bilităţi de sporire a indicelui de uti­
lizare a furnalului şi de a produce
fontă mai multă, mai bună şi mai
ieftină.
KISS IEREMIA
secretarul organizaţiei de bază
P. M. R. secţia furnale, uzina
„Victoria“ CăJan.
Colectivul sectorului li a întîmpinat
o serie de greutăţi datorită cărora re­
zultatele obţinute au fost mai slabe.
Dar aceste greutăţi au fost învinse,
aşa că întrecerea dintre cele două sec­
toare va deveni şi mai aprigă. Un
cuvînt greu îi vor avea de spus în a-
ceastă dispută şi brigăzile lui Victor
Prundaru şi Căsăleanu Roman iui Urs,
care au obţinut pînă acum rezultate
frumoase.
Tot sprijinul p en tru e fe c tu a re a
comasarea inventarului viu şi mort.
Tărăgănarea efectuării construcţiilor
în G.A.C. şi întovărăşiri nu poate fi
justificată decît printr-o serioasă lipsă
de răspundere din partea unor secre­
tari ai comitetelor comunale de partid
şi preşedinţi ai sfaturilor populare co­
munale. De pildă, în comuna Berthe-
iot, comună complect colectivizată, nu
s-a făcut nici un progres în ceea ce
priveşte realizarea construcţiilor. Tova­
răşul Baicu, preşedintele sfatului popu­
lar şi tov. Vasiu Sigismund, secretarul
comitetului comunal de partid, n-au
sprijinit şi n-au îndrumat îndeaproape
consiliile de conducere ale G.A.C.,
pentru realizarea construcţiilor plani­
ficate. Nici în comuna Toteşti, situa­
ţia nu este mai strălucită. Organele
locale de aici, în frunte cu tov. Bir-
lea Simion, se mulţumesc cu „argu­
mentele“ tovarăşului Mureşan Ioan,
preşedintele gospodăriei. Acesta îi „a-
sigură" mereu că grajdul prevăzut se
va amenaja. Această „amenajare“,
însă se face de mult. De cînd se to)
vorbeşte despre aşa ceva, se putea
realiza o construcţie de toată frumu­
seţea.: Adevărul este îr.să că tov, Mu-
D RU M UE m fSTTÎU SM U LV Î 1
N n corseo Pag. 3
I > ti f- :•> - f^lE §Clfiţl|j CSTÜTW00
Lucrări de reparaţii executate
fără simţ de răspundere
Pregătirea campaniei de recol­ nul de 30 ha. cu grîu. Bucuria In faţa acestei situaţii, Sfatul
tare şi treieriş a constituit şi colectiviştilor nu a fost mică popular orăşenesc Deva şi con­
constituie pentru toţi factorii in­ cînd au văzut randamentul mare ducerea gospodăriei, au interve­
teresaţi o preocupare deosebită. dat de această secerătoare-legă- nit la S.M.T. De acolo s-au pri­
Cunoscut fiind volumul mare de toare. Bucuria a fost însă de mit asigurări cum că seceratoa-
lucrări, caracteristic acestei cam­ scurtă durată. Secerătoarea-legă- rea se vă repara în ziua urmă­
panii, conducerile unităţilor so­ toare nu a mers nici 10 m. şi toare şi, în plus, se va trimite
cialiste din agricultură, au ape­ încă o seeerătoare-legătoare pen­
lat la ajutorul S.M.T. Orăştie, s-a blocat. A fost mişcată înain­ tru a se recupera timpul pier­
contractînd cu acesta executarea te şi înapoi 'prin lanul de grîu dut. Pînă aici, toate bune. In
unor lucrări de seceriş şi treie­ dar fără rezultat. Doi mecanici ziua de 10 iulie, la G.A.G. Sîn­
riş. Printre aceste unităţi se de la S.M.T. Orăştie care au tuhalm soseşte o nouă seceră-
toare. Gînd tractoristul încear­
numără şi G.A.G. „Du Petru venit în ajutor, au început să o că să o pună în funcţiune, con­
Groza“ din Sîntuhalm care a stată că a fost trimisă fără axa
contractat cu S.M.T. Orăştie re­ demonteze. Se verifică pînzele, planetară Li, în consecinţă nu
coltarea cu combina a unei în­ putea funcţiona. Astfel că din
semnate suprafeţe însămînţate planetarul etc. Totul a fost za­ cele două secerători-legătorl, ni*
cu grîu. Din anumite cauze ciuna nu putea fi utilizată. Nu­
S.M.T. Orăştie nu a putut pune darnic. Secerâtoarea nu mergea. mai după ce s-a făcut o combi­
la dispoziţia gospodăriei colecti­ nare a unor piese de la cele
ve combina contractată, asigu­ La iniţiativa unui mecanic se două secerători-legători, una din
rînd în schimb executarea lucră- ele a început să funcţioneze.
grigloţorride seceriş cu sec^erători-le- demontează şi carcasa. Şi, spre
Oare de ce acest lucru ? De
In ziua de 8 iulie pe tarlaua mirarea celor din jur, între pi- ce atîta superficialitate în exe­
cutarea lucrărilor ‘de reparaţii ?
G.A.G. din Sîntuhalm şi-a făcut nioane se găsesc piese monta­
IOAN NARITA
apariţia prima secerătoare-legă- te anapoda. După multă trudă,
toare care s-a îndreptat spre la- ©t,olearesaîn-lt.e.gma.otonatartee la „îlnocce.puSt,ecaeprăo-i
a
Printre echipele dc turnători de la uzina „Vletona"-Călan, care au obţi­ să funcţioneze, dar fără să lege
nut realizări de seamă in cursul lunii trecute, se numără şi cele conduse
de Iosif Ştronski şi Iulian Sîrbu. Pe lingă că şi-au depăşit sarcinile de snopi. In cursul întregii zile nu
plan cu peste 30 de procente, aceste echipe au reuşit să reducă rebutul
la zero. In clişeu : şefii celor două echipe.
•• s-a reuşit astfel să se secere de­
cît 0,25 ha. cu grîu în loc de
4—5 ha. sau chiar 6 ha. cît pu­
tea să realizeze. Ziua următoare
S p litt a ta c u l e tp z ip il& t rezultatele au fost identice.
iimciie.nl Pentru o mai bună difuzare
a cărţii
Ora 11. Oraşul era cufundat intr-o cale, stăpinii realizau un scop mir- ne da mai bine seama de acest lu-
Zilele trecute a avut Iog la se­ prinsă de salariaţii G.L.D/G. ^
linişte deplină. Pe străzi, din loc în ş a v : reuşeau să învrăjbească oamenii cru vom aminti doar că, faţă de diul Comitetului regional de par­ Deva, a fost aceea a răspîndi-
tid o şedinţă în cadrul căreia rii cărţii în rîndul ţăranilor mun­
loc pulea fi intîlniiă cile o gospodi- şt, intr-un fel, să abată atenţia mun- 1944, In loc de două poduri rulante s-a analizat felul cum se face citori. In acest sens s-au între­
difuzarea cărţii în regiunea noa­ prins două acţiuni, una în ra­
nd cu coşul cu oumpărături sau cUorilor de la scopul şi interesele există astăzi 9 şi că puterea electri­ stră. La şedinţă au participat ionul Ih'ia şi alta în raionul Orăş- -
responsabilii bibliotecilor raiona­ tie unde .au . fost difuzate 650
cîţiva copii discutind despre cine lor generale, că instalată este de 3,6 ori mai le, conducerea C. L. D. G. şi cărţi şi broşuri cu conţiunt le­
U.R.G.®. precum şi reprezentanţi gat de socializarea agriculturii.
ştie ce rachetă sau locomotivă. S-ar i i ici soarta celor care aveau de mare. Mai bine de 50 la sută din ai organizaţiilor de masă din
regiune. Pe lingă succesele obţinute în
părea că există un contrast intre a- lucru nu era strălucită. Salariul era strungurile existente astăzi in sec- munca de difuzare a cărţii, ra­
Gu acest prilej, tov. Paul portul a scos la iveală şi o se­
cest aspect şi renumele de oraş afli de mic incit viaţa devenea in­ ţitle atelierelor sint noi, fabricaţie Szucs, directorul G.L.D.G. a pre­ rie de lipsuri în special în ceea
muncitoresc al Simeriei. Dar nu este suportabilă, rominească. La riadul lor, mwncito- zentat un raport privind munca ce priveşte difuzarea cărţii Ia
aşa, pentru că la ora aceea stăpânit rii au muncii neobosit pentru înflo­ de difuzare a cărţii. Din raport sate prin cooperative. U.R.G.G.,
oraşului, muncitorii, nu erau acasă, Şi totuşi oamenii trebuiau să iră- rirea oraşului lor. a reieşit faptul că în munca de care îndrumă şi controlează ac­
La ateliere, in gară, la triaj — acolo iască. Dar cum ? difuzare a cărţii în regiunea noa­ tivitatea cooperativelor nu acor­
merg in fiecare dimineaţă cei mai Aspectul oraşului s-a schimbai. stră s-au obţinut o serie de suc­ dă atenţia cuvenită difuzării
mulţi dintre ei. Răspunsul la această în treb a re Numeroase .magazine, textile sau a cese. Astfel, prin organizarea de cărţii în rîndul ţăranilor munci­
i-am aflal de la tov. Ilie Vasiu, care Umentare, au impinzit oraşul. In to­ ştanduri cu cărţi la locurile de
Ororile trecutului are o vechime de 30 de ani ca mun- cui căsuţelor mărunte de la margi­ muncă au fost difuzate anul a- tori.
citor ta Simeria. nea oraşului, au apărut locuinţe in­ cesta 11.000 volume de cărţi ş
La fel să fi fost oare şi cu an dividuale. Lăcătuşul llie Vasiu şi Gei 16 tovarăşi care au luat
— In locul unde este astăzi m a broşuri în valoare de 31.000 lei parte la discuţii, au făcut pro­
gâzinul de textile — spunea el — puneri menite să ducă la îmbu­
Exemplu pozitiv în aceasfă di
sfert de veac in urmă acest oraş? acela din piaţă, era pe vremuri pră- fierami Qheorghe Ampoinţan s-au nătăţirea muncii în acest dome­
recţie a fost dat oraşul Hune
Nu Atunci n-a fost aşa. Pe atunci oăUa urni mare comerciant. De aici m uM de c u rM ^ ^ u fe{ niu de activitate.
doara unde există 13 ştanduri
străzile — sau. mai bine zis, uliţele puteai cumpăra iotul „fără bani , R. BALŞAN
O alta acţiune frumoasă între­
— erau pline de oameni zdrenţăroşi pe datorie. Şi ca să-ţi dea pe dato- ca ei 00 Procedai alt‘ 45 de munc ‘ corespondent
¦şi flămânzi, care aşteptau de pe o zi He trebuia să-i dovedeşti comercian tori ceferişti.
pe. alia să *găsească»Leva-.-.de lucru, iului c ă ¦eşti an gajat-ia C.F.R. Avea Dacă mal punem la socoteală şi
De cele mai multe ori, aşteptările e- el grijă să-fi reţină apoisalariul, cantina cu cele200 de locuri şl cl-
rau zadarnice. Ca să poală fi pri- Unul de-al nostru, Varga îl chema, frumos şi
miţi la lucru — indiferent că era a făcut atltea datorii de nu le mai
spitalul la care bolnavii sini ingri-
vorbă de meseriaşi sau simpli sala- putea plăti. Salariu nu mai primea.
hori — solicitanţii trebuiau să „de- Se hrănea cu fructe. Intr-un mo- ^ un mare număr medicL
pună“ o sumă apreciabilă de bani meni de disperare a vrut să-şi pună realizările apar şi mai evidente,
in buzunarul unuia dintre cei sus capăt zilelor. Noroc că nişte mun* Vorbind de viitor, oricare mun- Expoziţii filatelice
puşi. Vă imaginaţi, prin urmare, citori l-aa găsit intr-un vagon toc­ citor e gata să-şi spună preferinţele.
care era soarta marii majorităţi a mai atunci cind vroia să-şi pună Cu ocazia zilei de 23 A ugust găţia şi varietatea tim brelor,
oamenilor muncii. capăt zilelor. ^ se preg ă teşte ta H unedoara o expoziţiile vor atrage, fără în­
frum oasă expoziţie filatelică, doială, m ult tineret şi am atori
Stăpânii mai foloseau şi alte pro­ Prezent şi viitor — Eu — spunea unul — do­ ai filateliei.
cedee. Iată anal dintre ele. resc ca fanfara şi corul noslra să iar de 7 N oiem brie, o altă ex­
Puterea populară a schimbat lu­ obţină in viitor rezultate şi mai fru- E. S.
La ateliere lucrau şi cîţiva ma­ crurile şi la Simeria. Cei ce au sa- moaşe. poziţie asem ănătare va fi des­ corespondentă
ghiari. Soarta lor era insă nesigură. chisă în oraşul Deva. Prin bo­
Ei se puteau aştepta ca să fie daţt ferit, au devenii de-acum stăpâni, Ş i Ilie Vasta îşi 'doreşte ceva.
afară de pe o zi pe alta. Tocmai a-. Maşinile, locomotivele, vagoanele, o- — Eu lucrez atei de 30 de ani,
cest lucru era exploatai de patroni, roşul, totul a devenit al lor. Munci- aşa că am văzut multe. Dorinţa
Cind aceştia din urmă aveau nevoie lorii au început să lucreze pentru el.
de bani pentru vreun chef la <Seoa- Economia ţării a intrai intr-un ritm mea : & păminlul să fie pace şi Săteni! O.C.L. PRODUSE INDUS­
TRIALE, 1NTERRAIONALA
gia sau undeva în străinătate, con­ de dezvoltare uimitor. Capacitatea oamenii ** în linişte, să se Tragerea loteriei „CARTEA CU
cediaţi un număr de muncitori ma­ atelierelor s-a dovedit astfel a fi ne- PREMII“, organizată de Uniu­ DEVA
ghiari. In asemenea situaţie, sute încăpătoare. De aceea, s-au construi1 PO<dă bucura de viaţă, nea Regională a Cooperaţiei de
în anii 1947-1949 o hală de cazan- Consum Hunedoara - Deva, îm­ anunţă publicul consuma­
de oameni se prezentau pentru a o- gerie, o turnătorie, o hală de vagoane Deci oamenii nu se gîndesc nici preună cu Centrul de Librării tor că a prelungit pînă Ia noi
cupa locurile rămase vacante, Era etc. De asemenea, multe utilaje au şi Difuzare a Cărţii va avea loc dispoziţii vînzările pe rate a
un reuşii ,<concurs”, care se solda că miine vor fi daţi afară, nici că azi 19 iulie Ia sediul Coopera­ articolelor de confecţii.
tivei „Filimon Sîrbu“ din Orăş­
familiile lor sînt flăminde. Ei au tie. Totodată face cunoscut că
are un bogat sortiment de
alte preocupări, Anunf confecţii de mătase, bumbac
şi lină, atît pentru femei cît
ca mari profituri. Pe această fost înlocuite cu altele noi. Pentru a * N. ANDRONACHE întreprinderea de gospodărire şi pentru bărbaţi şi copii, ca­
orăşenească din Deva anunţă că, re se desfac în aceleaşi con­
începînd cu data de 16 iulie a.c., diţii ca şi pînă în prezent, în
s-a redeschis baia populară din
cesar ca toţi membrii biroului comite­ parcul „Filimon Sîrbu“ şi va următoarele localităţi:
tului raional de partid şi ai comite­ funcţiona după vechiul orar.
în i. 1 .L. si înMomiri tului executiv al sfatului popular ra­ Deva, Gurabarza, Brad, O-
ional, care răspund de unităţile agri­ răştie, Cugir, Sebeş,. Alba Iu-
cole socialiste din agricultură să nu lia şi Zlatna.
se mulţumească cu „cunoaşterea" si­
TEODOR MUREŞAN tov. Donţiu, vicepreşedintele sfatului tuaţiei numai din scripte sau sezisări,
prim-secretar a! Comitetului popular raional, o verifica şi nu era ci să ia asemenea măsuri care să a-
raional de partid — Haţeg de acord. Trebuiau făcute noi lucrări
de amplasare. Aşa procedîndu-se zilele sigure terminarea lucrărilor de con­
reşan nu a fost tras la răspundere au trecut, una după alta pînă cînd a strucţii în (impui stabilit. Ei trebuie
trecut şi jumătatea anului. Din acea­ să ajute pe toate căile la întărirea
nici pentru neglijenţa de care a dat organizaţiilor de bază din unităţile so­
stă cauză, în raion, lucrările de con­ cialiste nou create şi ţa lărgirea ac­
dovadă, nici pentru dezinformarea or­ strucţii în G.A.C. şi în întovărăşiri, tivelor fără de partid, să ia măsuri
sînt în fază de început. pentru ca organizaţiile de bază să
ganelor respective. • |, desfăşoare o serioasă muncă politică
Acum sîntem în plină campanie de şi organizatorică în cadrul gospodări­
Cauza rămînerii în urmă a construc­ ilor colective şi. a întovărăşirilor, în
ţiilor din G.A.C. şi întovărăşiri nu se vară. După terminarea acestei • cam­ vederea terminării la timp a construc­
panii, încep lucrările -agricole de toam­ ţiilor planificate.
datoreşte numai atitudinii pasive a nă, se apropie iarna şi construcţiile,
unor secretari ai comitetelor comuna­ Secţia agricolă raională trebuie să
e posibil să nu se termine. Unii tova­ îndrume mai mult pe colectivişti şi
le de partid, preşedinţi ai sfaturilor răşi, chiar susţin şi încearcă să „jus­ Întovărăşiţi şi să-i sprijine în proble­ * UNIUNEA RAIONALA A
comunale şi preşedinţi din G.A.C. O ma procurării materialelor de construc­
vină mare, primordială, am putea tifice“ neterminarea construcţiilor 1oc- ţii. Cu banii încasaţi pe cerealele con­ COOPERATIVELOR
tractate cu stalul, colectiviştii şi înlo-
spune, o are secţia agricolă ' raiona­ mai datorită campaniilor. A fi de a- DE CONSUM SEBEŞ \
lă, a sfatului popular raional. Lucră­ cord cu ei, ar însemna să greşim. vărăşiţii trebuie îndrumaţi să-şi cum­
torii de aici în frunte cu şeful sec­ pere materiale de construcţii şi îndeo­ V li N ® !E î! N SF8 % IE >
ţiei, poartă discuţii interminabile, iro­ Pentru efectuarea muncilor de vară sebi ţiglă. Celelalte materiale se pot
sesc timpul, iar cînd sînt întrebaţi, esle suficient o lună de zile. Pe mă­ prin unităţile cooperativei i
sură ce aceasta se termină trebuie să procura mai uşor, pe plan local Or­ „ S eb eşan a“ din S e b e ş:
dau din umeri, nu ştiu nimic. ^
Iată, pc seurt, cum se petrec lucru­ se reînceapă lucrările de construcţii. ganizaţiile de partid şi sfaturile popu­ S maşini dc cusut ,,Castiica“ <;
Acolo unde există voinţă şi dragoste §§J aparate de radio indigene <
rile. de muncă, lucrările de construcţii pot lare Irebuie să privească cu tot simţul W confecţii pentru femei, bărbaţi şi ^
fi terminate repede. Şi în raionul nos-
In general, gospodăriile colective nu de răspundere problema construcţiilor copii ')
se îngrijesc de procurarea materialelor tr găsim destule exemple edificatoa­
de construcţii pînă la terminarea lu­ re, La Coroeşti, Vaide^ pizeşti eţc. s-au în G.A.C. şi în întovărăşiri şi să facă
crărilor de amplasare a construcţiilor. construit în circa 25-30 zile grajduri
Cînd această amplasare era terminată, cu o capacitate de 100 vite. Este ne- tot ce !e stă în pulinţă pentru a Ie
realiza cît mai repede.