Page 68 - 1959-07
P. 68
Pa of. 4 DRU MU L SOC IA LIS MU LU I Nr. 1422
Conferinţa de ia Geneva xcCtlrnaLs ş llr i • xdiinxele şjbini • x iü J u n e le şilrX • .utturiele ş tir i •
GENEVA 18 Trimisul special Ager- state germane, a cauzat „nedumeriri“
pres, C. Răducanu, transmite: Confe miniştrilor occidentali, care au trecut
rinţa de !a Geneva a încheiat astăzi mai multe zile la o serie nesfîrşită de
prima săptămînă a lucrărilor sale, in întrebări.
trate, după o întrerupere de trei săptă- Unele surse atribuie întrevederii de
mîni, în etapa a doua, etapa hotări- vineri seara dintre Selwyn Lloyd şi
toare. Bilanţul aritmetic este simplu: Von Brcntano, ca şi întîlnirii de sîm- Vizita delegaţiei de partid Realită}i despre sifuafia'/—*r->r-»r*r~*rr ¦*/—¦»r-*r
trei şedinţe plenare şi o serie de în bătă dimineaţă a miniştrilor de Exter
trevederi neoficiale, dintre care cea mai ne occidentali, scopul unei noi încer Uriaşă explozie 5
importantă este considerată cea de vi- cări de fixare a unei atitudini capabile şl guvernamentale în Soare clasei muncitoare
neri, „dejunul de lucru" al miniştrilor să asigure progresul lucrărilor confe
celor patru puteri. rinţei. Rămîne de văzut, dacă în schim
Dacă la capătul acestei perioade este bul de vederi ale diplomaţilor occi a U. R. S. S. în R. P. Polonă A L M A A T A 18 (A g e rp re s). din fările capitaliste
încă dificil un pronostic asupra du dentali va învinge poziţia realistă a
ratei şi rezultatelor dezbaterilor de la folosirii deplinelor posibilităţi de înţe N. S. Hruşciov — cetăţean de onoare t A s tr o fiz ic ie n ii d in K a z a h s ta n -j NEW YORK 18 (Agerpres).— Perspective de îmbunătăţire a
Geneva, aceasta se datoreşte exclusiv legere pe care le oferă propunerile so al oraşului Szczecin f a u în r e g is tr a t e x p lo z ii in so a - ¦} Campania de strîngere a recol acestei situaţii nu se întrevăd.
poziţiei miniştrilor occidentali: ei au vietice şi ale R.D. Germane şi vor fi pre de o forţă fără precedent. 1 tei readuce în lumina actuali Ani de-a rîndul, grupuri de mun
fost încă prea puţin pe linia abordării înlăturate presiunile celor care încearcă SZGZEGIN 18 (Agerpres).- lor noastre de pe Oder-Neisse, [ în că la 10 iulie pe discul tăţii problema muncitorilor a- citori sezonieri au încercat să
tn fond a propunerilor sovietice şi ale în fel şi chip să saboteze lucrările con pentru lupta devotată în apă Cso la r a fo s t d e s c o p e r it u n m a - -j gricoli nomazi, care colindă încheie contracte colective cu
R. D. Germane, care reprezintă un an ferinţei. TASS anunţă : La 17 iulie, în rarea păcii care asigură dezvol [¦re g r u p d e p e te . L a ora 2,57 j statele americane de la un capăt societăţile cultivatoare de sfe
samblu de posibilităţi maxime de a- cadrul unei sesiuni festive a tarea teritoriului nostru şi con la altul în căutare de lucru. clă. Acestea, profitînd de faptul
cord. Ceea ce a apărut olar întregii Sîmbătă A. A. Gromîko a oferit un Consiliului popular orăşenesc, struirea socialismului, Consiliul r m a x im u m d,e lu m in o z ita te l a ) Lipsiţi de obicei de locuinţe sta că marea majoritate a acestor
opinii publice din momentul prezentării dejun Iui Christian Herter. Luni va la care au participat reprezen popular orăşenesc conferă tova l ora 3 şi 8 m inute. Explozia j bile, ei rămîn în fiecare loc cî- muncitori sînt mexicani şi nfe-
propunerii sovietice cu privire Ia ter avea loc la reşedinţa Iui Selwyn Lloyd răşului N. S. Hruşciov titlul de l a durat aproape 3 ore. Din teva săptămâni, astfel încît în gri, au reclamat la serviciul
menii unui acord provizoriu asupra un nou dejun de „lucru“ al miniştrilor tanţi ai vieţii publice din oraş, cetăţean de onoare al oraşului
Berlinului occidental şi sarcinile re de Externe ai celor patru puteri, iar a avut loc ceremonia conferirii
pentru marţi după-amiază este pro lui N. S. Hruşciov a titlului de
zervate unui Comitet pe întreaga gramată o şedinţă plenară la Palatul cetăţean de onoare al oraşului Szczecin. Lp u n c t de vedere a l su p ra fe ţe i -] cele mai multe cazuri, după cum imigraţiei, care a arestat pe con
Szczecin. Cu acest prilej, i s-a După ce s-a dat citire hotă- p cu p rin se, ea a în trecu t d e a - 1 relatează ziarul „The Worker“, ducători, i-a ţinut cîtva timp în
Germaţiie a reprezentanţilor celor două Naţiunilor. înmînat lui N. S. Hruşciov me rîrii sesiunii festive a Consiliu Lp ro a p e zece ori ex p lo ziile 1 nu aparţin de fapt nimănui. chişi apoi i-a deportat.
dalia de aur a teritoriului lui popular orăşenesc, E. Ze l m ed ii. I n zile le care au ur- ^ Nici legile federale, nici legile ?
Szczecin. linski a înmînat tovarăşului N. i- m a t, p etele solare s-au d ez- j statelor nu prevăd un salariu
Rechizitoriul procurorului m ilitar S. Hruşciov diploma de onoare, f vo lta t im p e tu o s şi la 14 iulie j minim şi de aceea marii fer BOGOTA 18 (Agerpres). —-
Sesiunea festivă s-a desfăşu Ziarul „Voz dela Democracia“
în procesul lui M anolis G lezos rat în prezenţa lui N. S. Hruş întreaga asiştenţă a salutat în ^ în a cest g r u p de p ete, la orele j mieri care folosesc muncitorii care apare în Columbia rela
ciov, prim-secretar al G. C. al tează despre lupta muncitorilor
ATENA 18 (Agerpres). — damnarea la moarte a lui Ma P.C.U.S., preşedintele Consiliu picioare pe cetăţeanul de onoare ( 3 şi 19 m in u te G .M .T ., cu a - 1 sezonieri profită, plătindu-le de columbieni împotriva exploată
lui de Miniştri al U.R.S.S., a [• ju to r u l te le sc o p u lu i c r o m o s fe -} cîteva ori mai puţin decît celor rii capitalului monopolist ameri
In şedinţa din dimineaţa de 18 nolis Glezos. El a cerut condam membrilor delegaţiei de partid al oraşului Szczecin. can. De o lună continuă greva
şi guvernamentale a Uniunii ^ ric a fo s t în r e g is tr a tă o a ¦j lalţi muncitori. muncitorilor de la compania in-
iulie a procesului înscenat lui narea lui Manolis Glezos la 5 Sovietice, precum şi în prezenţa Apoi preşedintele Consiliului teramericană care refuză să le
lui W. Gomulka, prim-secretar popular voievodal, W. Migon, p d o u a e x p lo z ie u ria şă . E a a -, In statul Michigan au sosit satisfacă revendicările privitoa
Manolis Glezos şi celorlalţi pa ani închisoare, 3 ani deportare, al C.C. al P.M.U.P., J. Cyran- a înmînat tovarăşului N. S. i recent 85.000 de lucrători pen re la îmbunătăţirea condiţiilor
kiewicz, preşedintele Consiliului Hruşciov medalia de aur a 1 durat aproape 3 ore. tru culesul rodiilor şi căpşuni de muncă în întreprinderile so
trioţi greci acuzaţi de „spionaj“ o amendă de 10.000 drahme şi de Miniştri al R. P. Polone, şi teritoriului Szczecin. lor. Ei au venit împreună cu cietăţii.
a luat cuvîntul procurorul tribu privarea de drepturi politice pe a altor personalităţi oficiale ţ- A c tiv ita te a n e o b iş n u ită a v1 soţiile şi copii, care muncesc
din Polonia. In continuare a luat cuvîn J alături de părinţi începînd de Greva a declanşat un val de
nalului militar, Skordas, care timp de 7 ani. In acelaşi timp, tul N. S. Hruşciov, prim-secre Soarelui continuă. la 9 ani. Muncitorii cu mulţi proteste din partea diferitelor
La intrarea în sală, înalţii tar al C.C. al P.C.U.S., preşe 1 copii au o deosebită căutare, sindicate din ţară în legătură
oaspeţi sovietici şi conducătorii dintele Consiliului de Miniştri întrucît copiii primesc un sala cu metodele folosite de societă
şi-a rostit rechizitoriul. invocînd prevederile legii prin statului polonez au fost întîm- al U.R.S.S., care a spus că este Demisia preşedintelui riu mult mai mic. ţile americane. Sindicatul sala
pinaţi cu ovaţii furtunoase. Or deosebit de bucuros şi recunos riaţilor de la Interamericana,
In ciuda faptului că din des care Partidul Comunist din Gre chestra a intonat imnurile de cător Consiliului popular orăşe Cubei, Urrutia Ziarul „The Worker“ scrie că sindicatul petroliştilor şi altele,
făşurarea de pînă acum a proce cia este scos în afara legii în a- stat ale Uniunii Sovietice şi nesc pentru înalta onoare ce i din cauza acestor condiţii, cea au adresat guvernului şi parla
sului şi din depoziţiile numero ceastă ţară, procurorul a cerut R. P. Polone. Deschizînd sesiu s-a făcut prin conferirea titlului NEW YORK 18 (Agerpres). mai mare mortalitate infantilă mentului rezoluţii cerînd anula
nea, preşedintele Consiliului de cetăţean de onoare al glo — TASS anunţă : Potrivit unor din Michigan se înregistrează
şilor martori ai apărării a ieşit condamnarea ' la moarte a lui popular orăşenesc Szczecin, E. riosului oraş Szczecin şi prin ştiri din Havana, preşedintele printre copiii lucrătorilor agri rea diferitelor contracte înche
Zelinski, a declarat : Cubei, Urrutia, şi-a dat demisia, iate cu monopolurile străine ca
la iveală netemeinicia învinuiri Eleftherios Vutsas şi Gheorghios după ce primul ministru, Fidel re acaparează terenuri petroli
— Vă salutăm, dragi oaspeţi Castro l-a acuzat de acţiuni fere, instalaţii şi clădiri la pre
lor aduse lui Glezos şi celorlalţi Trikalinos. S-a cerut de aseme sovietici, aici pe Oder — fron „care aduc a trădare de stat“. ţuri derizorii. In rezoluţii se a-
Intr-un interviu radiodifuzat, rată că aceste contracte sint
acuzaţi, procurorul a reluat a- nea condamnarea la închisoare tiera păcii, a cărei stabilitate o
firmaţiile despre o pretinsă „ac pe viaţă a lui Singhelikis şi
tivitate de spionaj“ desfăşurată Karkaîanis şi 15 ani de închi
de Glezos şi de ceilalţi patrioţi, soare pentru Maria Grigorides. decorarea sa cu medalia terito Castro a declarat că Urrutia în coli sezonieri.
cerînd pedepsirea lor. Procurorul a fost nevoit să cea
ră achitarea a 11 acuzaţi. riului Szczecin. cepuse să înfăptuiască „un plan Situaţia este aceeaşi şi în
Este semnificativ însă făptui
că, neputînd ignora depoziţiile La şedinţa din după-amiaza N. S. Hruşciov a declarat că elaborat minuţios care-şi propu Cleveland (Ohio), unde au fost
martorilor şi uriaşa mişcare de de 18 iulie au început pledoa va purta cu cinste titlul de ce nea drept scop să defăimeze gu „importaţi“ mii de muncitori
protest din străinătate, procuro tăţean de onoare al oraşului vernul“. din Texas pentru a lucra pe
rul nu a îndrăznit să ceară con riile avocaţilor apărării. Szczecin. El a subliniat că po Consiliul de Miniştri al Cu cîmpiile de sfeclă şi roşii. Ziua
porul sovietic, Partidul Comu bei a aprobat demisia preşedin de muncă este aici de 12 ore şi
telui. In funcţia de preşedinte sînt şi foarte mulţi copii de 14 „dăunătoare intereselor naţio
apără marea Uniune Sovietică, nist al Uniunii Sovietice şi gu
Greva siderurgiştilor americani continuă marea comunitate a ţărilor so vernul U.R.S.S. doresc să întă a fost ales Osvaldo Dorticos. | ani care lucrează. nale“.
NEW YORK 18 (Agerpres)'. lui unit al oţelarilor. Intr-un cialiste. Salutăm deosebit de rească şi de acum înainte prie -sseas ¦
— Greva siderurgiştilor ameri discurs rostit de Mcdonald la călduros şi cordial pe oaspetele tenia de veacuri de nezdrunci
cani, „una din cele mai serioa Un miting muncitoresc, acesta nostru drag, tovarăşul N. S. nat cu poporul polonez.- Priete Manevre ale Bonnului la
se mişcări greviste din ultimii a declarat că marele patronat Hruşciov, prim-secretar al C.C. nia noastră, a spus N. S. Hruş .** •*. * * •**. -ij V
50 de ani“, după aprecierile pre şi-a propus „să lanseze un atac al P.C.U.S., preşedinte al Con ciov, este sudată prin sînge, şi de la Genevav\ !y-sy
sei din S.U.A., a intrai în a împotriva sindicatelor“. siliului de Miniştri al U.R.S.S. nici un fel de uneltiri ale duş
patra zi şi nu se întrezăresc manilor de clasă nu vor reuşi BONN 18 (Agerpres)'. — Mi a produs-o în rîndul opiniei pu conferinţei de la Geneva, Bren
perspective de rejuare a lucru Companiile siderurgice se pre Numele tovarăşului N. S. să zdruncine această prietenie. nistrul Afacerilor Externe al blice memorandumul secret al tano a plecat la Bonn. Aici el
lui. Ziarele arată că problemele gătesc de mult în vederea aces Hruşciov, a spus în continuare R.F.G., Brentano, care se află guvernului de ia Bonn adresat a avut o „convorbire îndelunga
pe care le ridică această grevă tui atac. Profiturile realizate de E. Zelinski, este strîns legat de In cursul aceleiaşi zile, curînd la Geneva, cu toate că ignorea puterilor occidentale. Acest do- tă“ cu cancelarul Adenauer. Du
depăşesc, cu mult încheierea u- ele se cifrează la sume fabu lupta pentru pace, de congresele după sosirea la Szczecin, N. S. ză Conferinţa miniştrilor Aface cument a fost caracterizat pe pă cum s-a anun|at, Brentano
nui nou contract colectiv de către loase. In mod oficial s-a anun al XX-lea şi al XXI-lea ale con Hruşciov, prim-secretar al C.C. rilor Externe, a plecat la 16 iu bună dreptate ca o nouă mane l-a informat pe şeful guvernu
companiile siderurgice cu cei ţat că în primul trimestru al structorilor comunismului în al P.C.U.S., preşedintele Con lie pe neaşteptate la Bonn şi vră obstrucţionistă a Bonnului lui său despre desfăşurarea ce
500.000 de membri ai sindicatu acestui an, 20 de societăţi au U.R.S.S.. de dezvoltarea puter siliului de Miniştri al U.R.S.S., lei de-a doua etape a conferin
încasat 300 milioane dolari. nică a comunităţii ţărilor socia membrii delegaţiei de partid şi tot atît de fulgerător s-a îna care urmăreşte să submineze
liste şi de întărirea unităţii lor. guvernamentale sovietice, pre ţei de la Geneva şi despre
Expozifie permanentă de produse poiat la Geneva. Oficial s-a a- încheierea unui acord între par „reacţiile aliaţilor occidentali“,
rătat că călătoria lui Brentano ticipanţii la Conferinţa de la Ia memorandumul guvernului
la Bonn se datoreşte intenţiei de Geneva a miniştrilor Afacerilor
industriale romîneşti ia Aiep Numele tovarăşului N. S. Hruş cum şi tovarăşii W. Gomulka şi a participa Ia tratativele duse Externe şi în primul rînd a ţi de la Bonn. După aceasta, Bren
ciov este strîns legat de Întă J. Cyrankiewicz, însoţiţi de co cu primul ministru al Japoniei nui acord în problema Berlinu tano a prezentat o informare în
DAMASC 18 (Agerpres). — poziţiei au luat parte guverna rirea prieteniei frăţeşti dintre mandantul forţelor maritime mi Kişi, care a întreprins o vizită lui şi problema creării Comite această problemă în cadrul şe
La Alep, în provincia siriană a torul regiunii Alep, primarul o- popoarele Poloniei şi Uniunii litare ale Poloniei, au vizitat Ia Bonn. tului pe întreaga Germanie. dinţei guvernului R.F.G.
raşului Alep, numeroase perso Sovietice. portul Szczecin pe bordul- unei
R.A.U., s-a deschis o expoziţie nalităţi ale cercurilor industriale nave militare. Navele aflate în Insă, după cum subliniază co Această manevră a Bonnului La conferinţa de presă care
permanentă de produse indus şi bancare, ziarişti. Pentru aportul uriaş adus port au salutat cu sunete de mentatorii politici, acesta a fost a fost primită „fără entuziasm“ a avut Iog apoi, conducătorul
triale romîneşti. cauzei adîncirii prieteniei polcr sirene pe conducătorul guver numai un pretext pentru ca chiar şi în cercurile puterilor oc
Participanţii au manifestat no-.sovietice, a declarat preşe nului sovietic şi pe ceilalţi oas Brentano să se înfîlnească cidentale de la Geneva. Acest departamentului presei şi infor
Expoziţia cuprinde o gamă un viu interes faţă de expona dintele Consiliului popular oră peţi sovietici precum şi pe con grabnic cu cancelarul Adenauer. lucru a creat primejdia izolării
largă de produse ale industriei tele prezentate, admirînd în spe şenesc, şi pentru grija sistema ducătorii statului polonez. Cauza adevărată a călătoriei delegaţiei vest-germane la Ge maţiilor, Evkard, a încercat pe
noastre grele şi constructoare de cial motoarele electrice, maşini- tică, pentru apărarea frontiere- fulger a lui Brentano la Bonn neva chiar şi de aliaţii R. F.
maşini, industriei electro-tehnice le-unelte, tractorul UTOS-45 şi trebuie căutată, în primul rînd, Germane. toate căile să şteargă impresia
şi de maşini-unelte. valţul de grîu. în reacţia nefavorabilă pe care
In aceste condiţii, în toiul nefavorabilă pe care au provo
La festivitatea deschiderii ex
cat-o ultimele măsuri în dome
niul politicii externe ale guver
JCXXXXXXîOOOOOOOOOOCOCXXXXXXXOOCXXXXXXXXXXXXXXÎCOOOCXXiCOOOOOOCXXXXXXXXXJCOOOOOOaoOCOtJOCCOOOCCOOOCXXXXXÎOOOs OCXXKSOOCXJOOCXXîOOOOOOOCXXXKXXXXXXîCXXXXXXXXXXXXîOOOOo« nului de la Bonn.
ZIUA VIETNAMULUI pentru libertate şi independenţă naţio pectat şl respectă înlrutotul acordurile nile puse la cale de clica lui Ngo Dinh După cum se subliniază în
nală din Vietnamul de sud, în închi de la Geneva. Intr-un raport al Comi Diem împotriva patrioţilor din Vietna cercurile ziaristice, Brentano a
La 20 iulie 1059 se împlinesc 5 ani participat la mişcarea de rezistenţă în pul războiului din Vietnam şi să le sorile, şi aşa arhipline, înfiinţate de siei internaţionale de supraveghere şi mul de sud şi cere ca autorităţile sud- primit ia Bonn „noi instruc
de la semnarea acordurilor de la Ge timpul războiului împotriva imperia asigure libertăţi democratice, lată ce clica lui Ngo Dinh Diem. control din Vietnam se arată că gu vietnameze să desfiinţeze lagărele de ţiuni“.
neva privitoare la restabilirea păcii în liştilor francezi. reprezintă aceste cazuri de violare a vernul Republicii Democrate Vietnam concentrare care' împînzesc Vietnamul
Vietnam. Cu acest prilej, secretariatul acordurilor de Ia Geneva — 2,168 de Una din cele mai sîngeroase dovezi respectă „riguros şi ferm" acordurile de sud şi care constituie o încălcare Spectacole
permanent al Consiliului de solidari Astfel, S.U.A. caută să atragă Viet persoane au fost ucise deoarece au ale activităţii antidemocratice a clicii de la Geneva. flagrantă a acordurilor de la Geneva. cinematografice
tate afro-asiatio a proclamat Ziua de namul de sud în pactul agresiv al Asiei participat la mişcarea de rezistenţă. lui Ngo Dinh Diem — care. a umplut
20 iulie „Ziua Vietnamului“, zi de so de sud-est, cu scopul vădit de a-şi Pentru participarea la mişcarea de re de indignare pe toţi oamenii cinstiţi Guvernul R.D. Vietnam a prezentat Poporul vietnamez esle ferm hotărît LUNI 20 şi MARŢI 21 IULIE 1959
lidaritate internaţională cu lupta po crea şi aici o bază de agresiune îm zistenţă au fost arestate 180.462 de din lumea întreagă — a constituit-o în repetate rînduri autorităţilor sud- să înfăptuiască unificarea ţării sale şi
porului vietnamez pentru retragerea potriva ţărilor socialiste şi împotriva persoane peste 45.000 de persoane au masacrul a peste 1000 de patrioţi sud- vietnameze propuneri privind organi dezvoltarea ei pe o calc paşnică şi’ DEVA : Comicos; Articolul 420;
trupelor americane din Vietnamul de mişcării de eliberare naţională din a- fost închise în lagăre de concentrare vietnamezi de către autorităţile sud- zarea alegerilor generale pe întreg te independentă. ALBA IULIA: Zile furtunoase; Legea
sud şi pentru reunificarea pe cale paş ceastă parte a lumii. fiind socotite aşa-zise „persoane stră vietnameze în lagărul de concentrare ritoriul Vietnamului pentru unificarea o permite; BRAD : Legea m ării; HU
nică a ţării. mutate“, iar peste 10.000 de familii de Ia Fu Loi. Cei rămaşi în viaţă au ţării, precum şi în vederea realizării Toate forjele iubitoare de pace din NEDOARA ; Favoritul 13 ; Oleko Dun-
Mergînd pe linia încălcării acordu ale foştilor participanţi la mişcarea fost aruncaţi în beciuri pentru a fi unor măsuri imediate de apropiere în lumea întreagă sprijină lupta poporu d ic i; 1LIA: Numai o fem eie; ORAŞ-
Acum 5 ani, la conferinţa de la rilor de la Geneva, autorităţile sud- de rezistenţă au fost aruncate în la omorîţi prin înăbuşire. Acest mon tre ceie două părţi ale ţării. Mergînd lui vietnamez pentru relragerea trupe TIE : Dezertorul; Misterul din vechea
Geneva, Ia care au participat U.R.S.S., găre de concentrare. struos masacru — cea mai barbară pe această linie şi încercînd toate po lor americane şi pentru reunificarea mină ; HAŢEG : Epave ; PETROŞANI:
Anglia, R. P. Chineză, Franţa şi Cinci ani de Ia crimă care a avut loc vreodată în timp sibilităţile pentru realizarea dorinţei pe cale paşnică a Vietnamului. Ceru! infernului ; Ivan Brovkin se în
S.U.A., s-au pus bazele — prin acor semnarea acordurilor Sfidînd prevederile acordurilor de Ia de pace — a fost condamnat de opi arzătoare a poporului vietnamez, gu soară ; SE B E Ş: Lacul lebedelor; SI-
durile semnate — reunificării pe cale Geneva, clica lui Ngo Dinh Diem, nia publică mondială. Pe adresa Comi vernul R. D. Vietnam a arătat într-o Poporul romîii priveşte cu simpatie A4ER1A : Gloria Balticii ; TEIUŞ :
paşnică a Vietnamului şi dezvoltării de Ia Geneva cu în colaborare cu imperialiştii americani, siei internaţionale de supraveghere şi scrisoare trimisă autorităţilor sud-viet lupta poporului vietnamez şi alături Bomba ; LONEA : Fata mexicană ;
sale ca stat independent, democratic şi privire la restabilirea întreprinde campanii de represiuni şi conlrol din Vietnam şi a cercurilor nameze că el „este întotdeauna gata de celelalte popoare iubitoare de pace ZLATNA: Cazul dr. Laurent; BARU
iubitor de pace. Aceasta a constituit de pedepsire comandate de ofiţeri a- conducătoare aU lui Ngo Dinh Diem să participe la o conferinţă consulta ale lu' i'i sprjjină lupta dreaptă a po MARE: întuneric în plină zi; APOL-
o importantă victorie a forţelor păcii păcii în Vietnam mericani împotriva locuitorilor paşnici, au sosit şi continuă să sosească scri tivă cu autorităţile Vietnamului de sud porului vietnamez şi cererea acestuia DU DE S U S : Pălăria Iui A natol;
şi luptei poporului vietnamez pentru iar la începutul acestui an au pro sori de protest împotriva acestor a- pentru discutarea problemelor alegeri de retragere imediată a trupelor ame CALAN: Cu faţa spre public.
reuniţii-area patriei sale. vietnameze au trecut la organizarea mulgat o lege fascistă îndreptată îm trocităţi. Populaţia Vietnamului de sud, lor generale libere în scopul unificării ricane din Vietnamul de sud şi înce
alegerilor separate în Vietnamul de potriva patrioţilor sud-vietnamezi, lege care sub ameninţările făţişe ale po Vietnamului potrivit acordurilor de la tarea represiunilor împotriva patrioţi Timpul probabil
In timp ce guvernul R.D. Vietnam sud şi au săvîrşit prin aceste aşa- care introduce pedeapsa cu moartea liţiei şl armatei, trăieşte într-o conti Geneva“. In acest sens guvernul R.D. lor sud-vietnamezi. în regiunea moasîră
a aplicat întrutotul prevederile acor zise „alegeri“, scindarea ţării. şi înfiinţează curţi marţiale speciale nuă teroare, este — după cum scrie Vietnam a propus în luna martie 1958
durilor de la Geneva, imediat după care au dreptul de a condamna la corespondentul din Saigon al revistei autorităţilor sud-vietnameze convocarea Unificarea pe cale paşnică a Viet Pentru 19 iulie, vremea se îmbună
semnarea acestor acorduri, aulorităţile De la restabilirea păcii în Vietnam moarte sau muncă silnică pe viaţă pe franceze „La Tribune des Nations" — unei conferinţe a reprezentanţilor com namului poate şi trebuie să fie înfăp- tăţeşte uşor. Cer.^variabil, mai nores
sud-vietnameze, cu sprijinul imperia pină la sfîrşitul anului 1958 au fost cei care „au comis sau au încercat să „într-o adevărată fierbere", in fot Viet petenţi din nord şi sud pentru exa luită. Existenţa unor sisteme politice ziua. Vor cădea ploi în regiunile de
liştilor americani, au început să sa înregistrate 6.897 de cazuri de încăl comită infracţiuni în scop de sabotaj namul au loc mari mitinguri şi demon minarea reducerii forţelor armate ale diferite în nord şi sud nu poate fi o munte. Temperatura va oscila ziua în
boteze îndeplinirea acordurilor. Cercu care de către autorităţile lui Ngo Dinh straţii care condamnă politica dicta ambelor părţi, precum şi pentru a se piedică în calea reunificării ţării, Viet tre 24 şl 29 • grade, iar noaptea va
rile guvernante ale lui Ngo Dinh Diem a articolului 14, a acordurilor sau care aduc prejudicii securităţii na torială şi represiunile olicii lui Ngo găsi căile şi mijloacele necesare în coborî între 14 şi 19 grade. Vin» po
Diem au acceptat „ajutorul" militar a- de la Geneva, potrivit căruia fiecare ţionale". Dinh Diem. vederea dezvoltării comerţului între namul şi poporul vietnamez formează trivit în intensificare din sectorul
parle îşi ia angajamentul să nu su cele două părţi ale Vietnamului. estic.
merican şi au trecut la represiuni îm pună la nici un fel de represiuni şi Apare limpede că o asemenea lege In totală opoziţie cu aceste acţiuni un singur tot. Unitatea Vietnamului şi
discriminări anumite persoane şi or agresive ale autorităţilor sud-vietna- Totodafă guvernul R.D. Vietnam a Pentru următoarele Irei zile vremea
potriva patrioţilor vietnamezi care au ganizaţii pentru activitatea lor în tim urmăreşte aruncarea altor luptători, a poporului vietnamez va fi realizată se îmbunătăţeşie treptat.
meze, guvernul R.D. Viefnam a res condamnat în repetate rînduri represiu
în ciuda tuturor piedicilor pe care le
ridică Statele Unite şi agenţii lor din
Vietnamul de sud, clica lui Ngo Dinh
Diem,
Redacţia şl administraţia ziarului str. 6 Marile nr, 9. Telefon: 1881 1891 75. laxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P I * K. nr. 236.32U din 6 noiembrie HHy. Tiparul : Întreprinderea Poligrafică „l Alai“ — Ueya.
• H:-r‘ ' ' ..........."