Page 71 - 1959-07

Nr. 1423
Constructorii distileriei de Plenara Comitetului
gudroane de la Hunedoara
respectă termenul
de dare în folosinţă
Intre bluming şi Hunedoara organizare a şantierului. Depo­
se înalţă o nouă construcţie:
distileria de gudroane. Ea va îi
dată în exploatare spre sfîrşitul
anului 1959.
Deşi lucrările au început cu
circa o lună de zile mai tîrziu
decît era prevăzut, constructorii
şantierului nr. 3 complexul I —
I.C.S.H., se străduiesc să respec­ nici preocuparea pentru mărirea Recrutarea, selecţionarea şi pregă­
te întocmai termenul fixat de
Conferinţa regională de partid.
Pentru a confirma acest lucru
este deajuns să amintim că de­
pozitul de reactivi a fost termi­
nat cu o săptămînă înainte de a fenolilor şi naftalinei oristali'
termenul planificat, centrala ter­ zate, au fost introduse staţii de
mică cu două săptămîni, lucră­ mortare, boburi, benzi transpor­
rile de la turnul de răcire sînt toare. Toate acestea au dus la
cu circa o lună /VVVW VV v/W V
de zile înainte Se realizează hotărîrile mului lucrărilor.
faţă de grafic, Conferinţei regionale
iar cele de la
depozitul de gu­ de partid
dron şi ulei sînt
de asemenea avansate. Singura sură importantă : aceea de a se
lucrare rămasă în urmă — cu lucra în trei schimburi.
aproximativ două săptămîni — Deşi s-a obţinut o seamă de
este subştaţia de cristalizare şi
spălare a fracţiilor.
Care sînt factorii ce au con­
tribuit la realizările amintite ?
Problema scurtării termenului
de dare în folosinţă a preocupat
pe constructori încă din primele
zile. Ea a fost dezbătută în şe­
dinţele grupei de partid, în con­
sfătuirile de producţie pe brigăzi
şi pe şantier. Concluzia la care
au ajuns a fost că pentru a re­
cupera rămînerea în urmă şi a
îndeplini su succes sarcina tra­
sată de Conferinţa regională de
partid, vor trebui să-şi inten­
sifice eforturile, să dezvolte mai
larg întrecerea socialistă. Aşa
se face că, zi de zi, brigăzile de
dulgheri, betonişti şi fierari, în
frunte cu cele conduse de Iuliu
Benko, Francisc Laszlo şi Ale­
xandru Roşea, puteau fi văzute
lucrînd de zor pe şantier. „Tre­
buie să reducem termenul de
dare în folosinţă cu orice preţ",
spuneau brigadierii.
Au avut ei, ce-i drept şi une­
le greutăţi în aprovizionarea cu
material lemnos, dar gospodă­
rind cu grijă pe cel existent, au
scos-o la capăt.
La realizările amintite a con­
tribuit în mare măsură şi buna
j o c m m m ) o o o o o c ( m x x m x o a x ) O î x x x x x x m x x x x m ’< x x m x ) c < x x 5 0 o o t x ) c o o î x > o o o o o o i m m m m m m m 5 s s K w x j o o o o o o o c o c o o o o o o o c j o o c x j c o o c x x x x x x x î t x K î o o o o c o o o D c x x mărturii ale grijii părinteşti pur­
Ca urmare a unei munci de
îndrumare mai atentă din par­
tea birourilor organizaţiilor de
bază, tot mai multe gazete de
perete din secţiile Combinatului
siderurgic Hunedoara îşi îmbu­
nătăţesc activitatea. Ele se ocu­
pă mai bine de principalele sar­
cini ce stau în faţa colectivelor
din secţiile în care îşi desfă­
şoară activitatea, militează mai
perseverent pentru îndeplinirea
angajamentelor în direcţia creş­
terii producţiei şi productivităţii muncitorii de la cuptoarele a-
muncii, a reducerii preţului de
cost al producţiei.
Din tematica unor gazete de
perete însă lipseşte una din pro­
blemele principale asupra căro­
ra Conferinţa regională de par­
tid a . atras atenţia organiza­
ţiilor de partid şi conducerilor
administrative ale. întreprinderi­
lor din regiunea noastră — îm ­
bunătăţirea continuă a calităţii
producţiei.
„Laminorul“ în plină
activitate
„Laminorul“ este gazeta de
perete a organizaţiei de bază şi
a comitetului de secţie sindica­
lă de la laminorul de 800 mm.
Muncitorii, inginerii şi tehni­
cienii de-aici manifestă multă
preocupare pentru îmbunătăţi­
rea calităţii laminatelor. Lucrul
acesta se reflectă şi în articole­
le publicate la gazeta de perete
în ultima vreme. Iată un exem­
plu. De curînd, schimburile con­
duse de Eugen Păcurarii şi Io-
sif Trifu au fost criticate pen­
tru că au dat cantităţi însem­
nate de oţel laminat la dimen­
siuni necorespunzătoare. In a-
celaşi articol, maistrul Petru
Constantin este tras la răspun­
dere pentru că nu a controlat
felul în care au fost reglaţi ci­
lindrii. Lipsa . controlului a fă­
cut ca mai multe tone de oţel
să iasă „împăturat“ de la la-
zitele de agregate au fost am­
plasate în apropierea lucrărilor
pentru a nu se pierde timp cu
transportul şi pentru a se înlă­ anul şcolar 1958—1959. Din referatul
tura risipa. De asemenea, la fie­
care punct de lucru a fost am­
plasată cîte o betonieră.
Nu poate fi trecută cu vederea
gradului de mecanizare a lucră­
rilor. Bunăoară, la cele două lu­
crări mai importante, substaţia
de cristalizare şi spălare a frac­
ţiilor şi substaţia de preparare
o înviorare a rit­
Pentru a gră­
bi lucrările de
zidărie a fost
luată încă o mă­
realizări frumoase, nu se poate
spune că totul merge „strună“.
Aşa, de pildă, brigăzile de tîm-
plari de la substaţia de prepa­
rare a fenolilor, nu respectă în­
tocmai ritmicitatea în executa­
rea ţîmplăriei. Ele nu ţin pasul
cu lucrările de construcţie pro-
priu-zise.
De aceea, este necesar ca
membrii acestor brigăzi, în frun­
te cu comuniştii, să caute cele
mai bune soluţii, pentru a evita
în viitor repetarea unei aseme­
nea situaţii.
O greutate o pricinuieşte de
asemenea întîrzierea intrării şa-
motei radiale pentru coşurile de
fum. Ea trebuia să sosească cel
mai tîrziu pînă la sfîrşitul tri­
mestrului II. In acest sens, di­
recţia I.G.S.H. va trebui să ia
măsurile corespunzătoare.
Inlăturînd lipsurile amintite,
desfăşurînd şi mai larg întrece­
rea socialistă, constructorii dis­
tileriei de gudroane nu numai
că vor respecta termenul fixat de
Conferinţa regională de partid
pentru darea în folosinţă a aces­
tui obiectiv, dar vor putea chiar
să-l reducă.
C. GHEORGHE bit tinerilor despre activitatea
Gazetele de perete să reflecte
PROBLEMELE DE PRODUCŢIE
minare, ceea ce a necesitat
muncă în plus la operaţia de
pistolare.
Altă dată au fost criticaţi
dînci pentru încălzirea necores­
punzătoare a lingourilor de oţel.
Pentru laminatori, idealul es­
te să înlăture cu totul operaţia
de pistolare, care nu este alt­
ceva decît o prelucrare supli­
mentară după laminare. Ea ră­
peşte muncitorilor mult timp,şi
eforturi fizice. E drept că atunci
cînd se lucrează cu multă gri­
jă, de pistolare nu mai e ne­
voie. In secţie s-a găsit însă un
om care să simplifice operaţia
de pistolare. Comunistul Cornel
Piesa, maistru sudor, a confec­
ţionat un- curăţitor cu flacără
care funcţionează pe principiul
aparatului de sudură autogenă.
Cu ajutorul lui se scurtează
mult timpul de executare a ope­
raţiei, iar muncitorii nu mai
trebuie să depună eforturi mari.
Gazeta de perete i-a închinat
tovarăşului Pleşa un articol
prin care îl laudă pentru inova­
ţie şi-l îndeamnă la muncă cît
mai spornică.
Citind articolele publicate în
ultima vreme la gazeta de pe­
rete „Laminorul“ poţi să-ţi dai
seama că ea a avut în atenţie
— pe lîngă creşterea producţiei
şi productivităţii muncii — şi
problema îmbunătăţirii calităţii
laminatelor. S-au scris mai mul­
te articole pe această temă.
O trăsătură a articolelor apă­
rute (nu numai pe tema calită­
ţii) este aceea că ele sînt ur­
marea unor fapte déja petrecu­
te. Cu alte cuvinte, gazeta în-
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
SCKISOHI IQUIEM\VA\illEA\ JiniHLIUII
orăşenesc mm III. Activitatea economico -
de partid Simeria financiară a constructorilor
, \ - W jm M amSm
Săptămînă trecută, Comitetul orăşe­ w m ' W m M lm k nu este încă satisfăcătoare
" li
nesc de partid Simeria a analizat în- Bilanţul pe jumătate de an al în­ care a dăinuit în evidenţa contabilă.
tr-o plenară lărgită, modul în care s-a trecerii pentru realizarea de cît mai De exemplu, contabilitatea Întreprin­
desfăşurat învăţămîntul de partid în multe economii peste plan — iniţia­ derii nr. 1 Petroşani nu a putut arăta
tă de colectivele celor 8 întreprinderi luni de zile conducerii întreprinderii
prezentat şi discuţiile purtate a reieşit din Capitală — a arătat că majori­ situaţia preţului de cost şi deci aceas­
că învăţămîntul de partid s-a desfăşu­ tatea colectivelor întreprinderilor din ta n-a avut posibilitatea să ia măsuri
rat în condiţii mai bune ca în anii Valea Jiului au obţinut importante pentru înlăturarea unor deficienţe. A-
trecuţi. succese în reducerea preţului de cost poi, trebuie arătat că fostul trust de
al produselor. Unităţile din cadrul construcţii nr. 7 a lăsat întreprinderii
Combinatului carbonifer au realizat e- o moştenire financiară grea, care duce
tirea propagandiştilor s-a făcut cu mai conomii numai în primele cinci luni la o serie de penalizări şi pentru în­
multă răspundere. Majoritatea acestora din acest an de 5.338.000 lei, dintre lăturarea căreia conducerea T.R.C.L.H.
lucrează direct în producţie şi mai mult care 2.500.000 lei au fost realizate de n-a făcut aproape nimic (în paranteză
de 50 la sută din numărul lor au o colectivele minelor Vulcan şi Petrila. fie spus că tov. mg. Gheorghe Nisto-
vechime în rnunoa de propagandist de reanu şi A. Piso, actualii conducători
Economii importante peste plan au ai T.R.C.L.H. sînt aceeaşi ingineri
obţinut şi colectivele termocentralei Pa-
peste 3 ani. Aceasta a făcut oa atîţ roşeni (1.000.000 lei), Filatura Lupeni, Gheorghe Nistoreanu şi Aurel Piso,
lecţiile cît şi discuţiile să fie strînş Depoul C.F.R. Petroşani, industria lo­ care au condus trustul 7, timp de ani
legate de problemele producţiei, de cală şi din alte unităţi şi organizaţii de zile).
sarcinile organizaţiilor de partid, economice.
La scumpirea construcţiilor de lo­
Plenara a criticat cu tărie lipsurile La bilanţul semestrial au fost însă cuinţe şi industriale duc — ca şi a-
şi unele colective care s-au prezentat nul trecut — corelaţia nejustă între
ce s-au manifestat în munca unor cu depăşiri la cheltuielile de produc­ muncitorii direct productivi şî perso­
organizaţii de bază care au neglijat ţie, printre care toate, dar absolut toa­ nalul tehnico-administratlv, folosirea
învăţămîntul de partid şi nu au luat te organizaţiile de construcţii din Va­ incomptectă a timpului de lucru, risipa
măsuri pentru îmbunătăţirea frecvenţei Constructorii Grupului de şanl.:re fir. 3 I.C.S.H. din Călan, şi-au luat lea Jiului: întreprinderea nr. 1 de con­ de materiale, în special 'de materiale
şi pregătirea cursanţilor. angajamentul oa în cinstea zilei 'de 23 August să termine lucrările de re­ strucţii şi montaje din Petroşani, de masă, care mai există încă pe şan­
construcţie a furnalului nr. 1 de la uzina „Victoria“. O.C.M.M., Energo construcţii Paro- tiere. In ce priveşte existenţa unul
Clişeul nostru prezintă montori din echipa condusă de Ştefan Szekely, şeni. De exemplu, întreprinderea nr. aparat umflat tehnico-administratlv,
1UL1U VERNICHESCU executînd asamblarea elementelor de protecţie a furnalului. Echipa îşi de­ 1 a depăşit cheltuielile de producţie recordul îl deţine O.C.M.M. (unde şi-au
corespondent păşeşte zilnic norma în medie cu 20—25 la sută. în decurs de 5 luni cu 1.400.000 lei, făcut loc şi unele elemente necores­
Dinviaţaşi activitatea organizaţiilor U.T.M. adică valoarea a 35 apartamente, Or­ punzătoare).
ganizaţia de construcţii şi montaje Constructorii din Valea Jiului, în­
Creşte numărul puse pentru educarea, creşterea lucrează la acoperiş. Lăcaşul miniere (O.C.M.AL) cu 2.000.000 lei,
Energo construcţii cu 130.000 lei. drumaţi de organizaţiile de partidţ
utemiştilor şi atragerea In rîndurile orga- de cultură al celor din Vălioa- şi-au intensificat în ultimul timp preo­
niza ţiei a celor m ai buni ti- ra, cuprinde, pe lingă sala fes- Care sînt cauzele acestor pierderi ? cuparea pentru reducerea costului con­
Este adevărat că sînt şi cauze o- strucţiilor reuşind să recupereze unele
O rganizatia U.T.M . din sa- neri, un num ăr de 8 tineri, tiuă prevăzută cu scenă, încă- bieotive, cum ar fi volumul mic de lu­ sume cheltuite în plus în trimestrul l
tu l S te i n u m ă ra p in ă a- d in tre care 7 sîn t tinere, au ce- peri ce sîn t d e stin a te bibtiole- crări din trimestrul 1 şi condiţiile tnai (întreprinderea nr. 1 a recuperat
grele de lucru din perioada de iarnă, 509.000 lei în lunile aprilie şi mai).
c u m 29 d e m e m b r i d in tr e care ru f sfi ţ ie p rim iţi !n o r g a n iz a - cii. c ă m in u lu i s i a lto r sco p u ri, întîrzierea în primirea documentaţiei Această preocupare trebuie însă mult
etc. Aceste cauze nu justifică însă în intensificată, trebuie luate toate măsu­
abia patru erau tinere fete. ţţa U .T.M ., com plectîndu-şi şi P rintre cei care zi de zi şi-au întregime, nici chiar pe jumătate, de­ rile pentru ca în semestrul II, orga­
păşirea neadmisă a cheltuielilor de nizaţiile de construcţii din Valea Jiu­
D iscutînd în jurul acestei pro­ adeziunile de înscriere. ad u s contribuţia la lucrările de producţie. lui să se încadreze în sarcinile sta­
Deficienţele în activitatea economi- bilite de plenara C.C. al P.M.R. din
bleme, tovarăşii Aurel Adăm o- construcţie se num ără şi cei co-financiară a organizaţiilor de con­ 26—28 noiembrie J958.
28 de m em bri ai organizaţiei strucţii pornesc chiar de la dezordinea
ni, secreta ru l co m ite tu lu i co­ 1.200 lei economii 1. M.
m u n a l U .T .M . D e m ş u ş şi V io- ZTj ă s p u n z în d c h e m ă rii O co- U .T .M . d in sa t în fr u n te cu
rel Zepa, secretarul organiza­
lului silvic din H aţeg, bi­ tov. V aier A vrăm esou, secreta­
ţiei U .T.M . din S tei au hotârît rourile organizaţiilor de bază rul organizaţiei U .T.M .
Prin muncă voluntarăca la u n ele a d u n ă ri a le o rg a ­ U .T .M . d in G .A .C . P e şte n iţa ,
La Cugirul de azi
nizaţiei să invite tinerele fete secretar Ioan Petrescu, şi cea
din sat şi să stea de vorbă cu
ele, să se ocupe m ai îndeaproa­ din satul Peşteana, secretar Ia- S iroul organizaţiei U .T.M . La Gugir, important centru calităţii. Aici la Cugir, în anii
pe de creşterea şi educarea cob Socaci, au m obilizat un din satul Poieni a m obi­
lor. In ajutor le-au venit şi ac­ n u m ă r de 30 tin eri la acţiunea lizat 27 de tineri care, tim p de industrial al regiunii Hunedoa- de democraţie populară a luat
tiviştii Elena Badea şi M oise de întreţinerea puietului într-o 4 zile, au luat parte la săpa­
Zepa de ta raion, care au vo r­ pepinieră. Cu această ocazie a tul puietului de brad şi de alte ra, schimbările şi transformări- fiinţă o şcoală medie de cultură
specii plantat în toam na anu-
fost plivită o suprafaţă de 40 le ce au loc, impresioneaz-ă a- generalăîn care învaţă fiii mun-
dîno atît pe locaInici,, cît şi pe citorilor din Cugir şi de prin
U .T.M .-ului, despre calitatea
şi cinstea de a fi m em bru al ari însăm înţată cu puieţi de lui trecut. Lucrînd cîte 5 ore vizitatori...................................... împrejurimi. De asemenea ur-
o rg a n iza ţiei de tineret. La a- salcîm , econom isindu-se astfel în fiecare zi, tinerii din P oieni
sum a de 1.200 lei. au săpat în pădurea „Criva" In afară de faptul că în pro- mează cursurile serale numeroşi
d u n a rea d e sc h isă a o rg a n iza ­ Participă la construirea p u ie tu l p la n ta t p e o su p ra fa ţă cesul de producţie la U.M.C. se muncitori.
de 9,80 ha. In m od deosebit, In afară de acestea, la Cugir
ţiei de bază ţinută recent, tov. căminului ta prestarea celor 540 ore de aplică o tehnică avansată, fo-
Elena Badea, m em bră a bi­ losindu-se maşini şi utilaje mo­ s-a deschis un frumos ştrand cu
ocuitorii satului Vălioara m uncă voluntară, s-au rem ar­ derne, pentru cugireni s-au creat trambulină pentru sărituri, ba­
?ro u lu i C o m ite tu lu i ra io n a l au hotărît să-şi constru­ cat tinerii Anton Dărîbanţ, şi se creează noi condiţii de zin pentru copii, pentru începă­
muncă şi viată. S-au construit tori şi bazinul propriu-zis, punct
U .T.M . H aţeg le-a vorbit par­
ticipanţilor despre cinstea de iască şi ei un căm in cultural. Arm ie B ărboni şi D am aschin blocuri muncitoreşti, magazine sanitar, vestiare etc.
alimentare şi textile, şosele as­ Condiţii noi de muncă, apar­
a purta carnetul şi titlul de In prim ăvară au început lucră­ Gardean, acesta din urm ă din faltate, s-au pus la dispoziţie tamente confortabile pentru
m em bru al U niunii T ineretului rile, iar la ora actuală clădi­ satul Stei. autobuse care uşurează legătu­ muncitori, magazine, şosele as­
ra populaţiei cu extremităţile lo- faltate, cluburi, cinematografe,
M uncitor. D atorită m uncii de- rea este ridicată în roşu si se PETRE FARCAŞIU
şcoli noi, autobuse etc., sînt
mele cinci luni de zile, la gaze­ tate oamenilor muncii de către
ta de perete n-a apărut nici un partidul şi guvernul nostru.
articol despre oalitatea fontei,
nici în lunile cînd procentul de C. COMAN
declasate era depăşit de 2—3
ori, nici acum cînd secţia I-a corespondent
stă bine din acest punct de ve­
-o -
Angajamentul
dere. In mai multe articole
regi-strează ceea ce a avut loc Acestea sînt numai cîteva ur­ Modul acesta sporadic de tra­ scrise de ing. Gh. Gheorghişor, m
în secţie. La gazetă n-a apărut mări ale lipsei de planificare a tare a problemelor nu are şi nu de pildă, s-au făcut doar alu­
însă nici un articol în ultima muncii. poate avea rezultate bune. Ga­ zii vagi la calitatea fontei. Es­ Muncitorii de la T.R.C.L.H-
vreme despre experienţa poziti­ zeta de perete nu-şi poate aduce te limpede deci că această pro­ care lucrează la renovarea faţa­
vă a unei echipe de încălzitori Gazeta de perete aportul cuvenit la îmbunătăţirea blemă n-a fost tratată de fapt dei clădirii Sfatului popular re­
sau a uneia de la linia de lami­ muncii. Colectivul de redacţie nici direct, nici indirect. gional, în cadrul consfătuirii de
nare, din care ar putea să în­ „Oţelarul“ să fie mai al gazetei „Oţelarul“ este com­ producţie care a avut loc la în­
veţe toţi muncitorii secţiei. De exigentă pus din tovarăşi cu posibilităţi Există vreo cauză ? Da, e- ceputul acestei luni s-au angajat
asemenea nu s-a scris nimic largi de a munci mai sistema­ xistă: lipsa de interes a colec­ să termine lucrarea pe ziua de
despre regimul optim de încăl­ La gazeta de perete „Oţela- tic şi perseverent. Acest colec­ tivului gazetei pentru susţine­ 1 august.
zire, sau despre felul în care rul“ din O.S.M. nr, 1 s-au scris tiv trebuie însă activizat. Este rea problemelor de producţie
sînt întreţinute agregatele, pre­ mai multe articole despre calita­ de datoria organizaţiei de bază din secţia I-a furnale. încă din prima zi s-a pornit
cum şi despre alţi factori care tea oţelului. Este bine că trata­ să ia măsuri ca organul său de munca cu un elan sporit. Ast­
participă direct sau indirect la rea se face în strînsă legătură presă să-şi desfăşoare activita­ Biroul organizaţiei de bază fel, pînă acum s-au executat lu­
obţinerea unei calităţi corespun­ cu indicele cel mai important — tea în strînsă legătură cu cele trebuie să ajute gazeta de pe­ crări de reparaţii la mai mult
zătoare a laminatelor de oţel. preţul de cost. Ingineri econo­ mai arzătoare probleme ale pro­ rete respectivă în aşa fel ca a- de jumătate din faţadă.
mişti şi planificatori au arătat ducţiei, cu activitatea practică ceasta să poată ajuta în mod
Cauza care determină carac­ în mai multe rînduri prin inter­ a oamenilor din secţie. direct şi neîntîrziat problema Rezultate bune au obţinut ti­
terul de înregistrator al gazetei mediul gazetei de perete influ­ îmbunătăţirii activităţii la locul nerii din brigada de zidari con­
constă în aceea că, colectivul de enţa negativă pe care o exer­ „Furnalistu!“ atacă de muncă unde apare. dusă de losif Tandari cît şi zu­
redacţie nu munceşte planificat. cită rebuturile asupra preţului problema... indirect gravii din echipa tov. Nicolae
El nu stabileşte dinainte ce tre­ de cost al oţelului. Au fost cri­ k Kovacs. Cu mult elan muncesc
buie să apară • peste o săptă­ ticate diferite stări de fapte, au Calitatea fontei este o pro­ pentru îndeplinirea angajamen­
mînă sau mai mult. Ediţiile se fost traşi la răspundere unii blemă în jurul căreia se discu­ Conducerea activităţii gazetei tului mecanicii Aurel Marin şi
întocmesc la repezeală, în cîteva maiştri şi muncitori pentru lip­ tă nu numai la furnale, ci şi la de perete face parte integrantă Dumitru Băgăreapu cît şi tini­
zile. Din această cauză colecti­ sa de grijă în elaborarea' şarje­ oţelărie. Oţelarii spun pe bună din munca de partid, iar gazeta chigiii Ionel Malea şi Bădiţă
vul de redacţie nu are o preocu­ lor. dreptate că, în condiţii normale, este o puternică formă de agita­ Drăgia.
pare deosebită pentru proble­ calitatea oţelului depinde în ţie politică de masă. Se consta­
mele cele mai actuale. La ga­ Lucrul acesta s-a făcut atunci mare măsură de oalitatea fon­ tă însă că unele birouri ale or­ Ritmul de muncă de pe acest
zetă se scriu articole despre cînd rebuturile au fost exage­ tei. Furnaliştii spun şi ei că o ganizaţiilor de bază nu acordă şantier dă garanţia că angaja­
multe probleme, fără ca atenţia rat de mari. Gazeta „Oţelarul“ fontă bună se realizează din­ atenţia cuvenită acestei munci. mentul va fi realizat.
cititorilor să fie atrasă de cele însă suferă de aceeaşi lipsă ca tr-un minere« bun şi un cocs Din această cauză, organele lor
mai arzătoare într-o anumită şi „Laminorul“ — adică tratea­ bun. Este adevărat. Dar la sec­ de presă se transformă în sim­ WiLIAM KHKOSY
perioadă. Dacă ar fi să te orien­ ză din problemă numai ceea ce ţia T-a furnale prea s-au fami­ ple înregistratoare de fapte, fă­
tezi după o astfel de gazetă, s-a întîmplat, cu alte cuvinte, liarizat cu ideea că totul depin­ ră să ia poziţie critică la timp corespondară
constată, înregistrează. Dacă se de de factorii exteriori. Aşa gîn- faţă de ceea ce este dăunător,
n-ai pTitea afla care sînt preo­ rebutează vreo şarjă, la gazetă desc şi unii tovarăşi din colec­ înapoiat. - 0-
şi peste tot se face mare zarvă. tivul de redacţie al gazetei de
cupările cele mai importante ale perete „Furnalistul“, şi, cum Organizaţiile de partid din Ţăranîî întovărăşiţi
Dacă însă rebuturile depăşesc gîndesc, aşa şi lucrează. Aici în excursie
colectivului din secţie în afară cu ceva procentul admis chiar problema calităţii fontei se tra­ cele trei secţii şi în mod spe­
şi un timp mai îndelungat, as­ tează — după cum spune tov. cial de la O.S.M. nr. 1 şi fur­ De curînd, comitetul de cetă­
de cea a îndeplinirii • planului. ta se consideră ca fiind ceva nale nr. 1, ău datoria să ana­ ţeni cu sprijinul deputaţilor din
normal, iar în secţie e linişte. ing. Nicolae Gheorghioni, res­ lizeze periodic activitatea orga­ salul Zdrapţi, raionul Brad a
O dovadă că aşa stau lucrurile De obicei, despre calitatea oţe­ nelor lor de presă, să le îndru­ organizat o excursie pe muntele
lului se scrie după bilanţul fie­ ponsabilul colectivului de redac­ me mai sistematic pentru ca ele Vulcan. La excursie au partici­
este faptul că gazeta de perete cărei luni, cînd se vede cu cît să militeze activ pentru tradu­ pat un grup de ţărani întovără­
au grevat rebuturile asupra ţie — în mod... indirect. cerea în viaţă a sarcinilor ce şiţi. Timp de două zile, cît a du­
n-a publicat articole mai multe preţului de cost. stau în faţă colectivelor în mij­ rat excursia, ţăranii întovărăşiţi
Adevărul însă este că în ulti­ locul cărora îşi desfăşoară ac­ au petrecut clipe frumoase de
şi mai combative atunci cînd destindere.
tivitatea. C. ARMEAN
procentul admis de rebuturi era IOAN V. RUDA
depăşit. corespondent