Page 74 - 1959-07
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1424
PUTERNICUL ECOU AL DOCUMENTELOR Pe calea ridicării continue ÎN INTÎMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST
RECENTEI PLENARE A C. C. AL P. M. R. Formaţiile artistice de la I. C. S.
Hunedoara pregătesc programe noi
a nivelului de trai al poporuluiHoiărîrea minerilor din Vulcan
însufleţit de prevederile noii hoiă- Pentru viitor, minerii noştri sînt ho- (U rm are din pag. t-a ) realizări în ridicarea nivelului de pentru ridicarea calificării lor Ia un Iureşul muncii a cuprins "deo Un minunat prilej de trecere
trai, trebuie să obţinem produse înalt nivel tehnic. potrivă pe constructorii şi side- în revistă a succeselor obţinute
rîri a partidului, coleotivu! de mun tărîţi să obţină rezultate şi mai fru menilor muncii în urma aplicării industriale şi agricole din ce în rurgiştii hunedoreni. Marea săr de către constructori îl au bri
măsurilor hotărîte de plenara ce mai multe, mai ieftine şi de Sarcina creşterii productivită găzile artistice de agitaţie. Pe
citori, ingineri şi tehnicieni de lamomaise, manifestîndu-şi în acest fel re Comitetului Central af partidului mai bună calitate. Importanţa ţii muncii' şi reducerii preţului bătoare a poporului romîn, ziua tru Comşa de la electrotehnic,
se ridică la suma de 4,7 miliarde principală pentru ridicarea nive de cost se pune cu deosebită eliberării patriei se apropie şi Dumitru Vlad de la mecanic şef,
na noastră, a hotărît să răspundă gri cunoştinţa faţă de grija ce li se poar lei anual. Dacă adăugăm această lului de trai o are lupta pentru tărie şi în agricultură. După exem fiecare vrea să raporteze parti Ioan Copăceanu de la montaj 1,
creşterea continuă a productivi dului succesele dobîndite în Pompiliu B.ongiu de la construc
jii ce o poartă partidul şi guvernul tă. Pentru semestrul Ii al acestui an, sumă la cele 8,4 miliarde lei, ce re tăţii muncii, scăderea preţului plul muncitorilor din industrie, oamenii ţii IV civile, împreună c-u cei
de cost, îmbunătăţirea calităţii muncii din agricultură sînt chemaţi muncă. Constructorii de la lalţi membri ai brigăzilor vor
pentru creşterea necontenită a nivelu colectivul nostru se angajează să rea prezintă creşterea veniturilor băneşti produselor. să muncească hotărît pentru creşterea I.G.S. Hunedoara se află în pri cînta înfăptuirile de pînă a-
producţiei la hectar, să dea mai mult mele rînduri. Dar marea săr cum, viaţa nouă a constructori
lui de trai al oamenilor muncii, cu e- lizeze economii în valoare de 4 Iei pe ale salariaţilor în ultimii ani, rezultă Este limpede pentru fiecare că grîu, porumb, carne, lapte, materii bătoare este întîmpinată nu nu lor. Pregătirile sînt în toi. Nu
nu te poţi îmbrăca, încălţa şi prime agricole pentru industria ali mai prin muncă. Formaţiile ar poţi defini însă ou precizie tot
forturi sporite în producţie. tona de cărbune, adică o acoperire că în perioada 1955— 1959, veniturile hrăni bine, nu-ţi poţi amenaja o mentară, să lupte pentru a realiza a- tistice se pregătesc şi ele intens. ce pregătesc constructorii în ve
locuinţă confortabilă în condiţii ceste produse la un preţ de cost dt Ga să enumeri pe toţi cei ce derea zilei de 23 August. Pînă
Conştient că numai prin creşterea prin eforturi proprii a 66 la sută din oamenilor muncii au crescut cu mai avantajoase, dacă mărfurile in mai scăzut. muncesc pe diferite şantiere de atunci mai este încă timp şi se
dustriale^ şi agricole se produc construcţii şi care fac parte din pot realiza lucruri noi. Forma
producţiei, a productivităţii muncii şi finanţarea ce se va face minei noa bine de 13 miliarde lei. la un preţ ridicat. In condiţiile Experienţa anului acesta, faptul că formaţiile artistice, este imposi ţia de estradă care se află în
economiei socialiste, în lupta în majoritatea întreprinderilor s-au bil. Este suficient să spunem ultima fază cu spectacolul „Pe
reducerea preţului de cost se asigură stre ca urmare a majorării salariilor. Ce a făcut posibil ca partidul nostru pentru creşterea productivităţii realizat economii caracterizate prin ci însă cum zidarii Gheorghe Me- unda clapelor“, program care
muncii, pentru reducerea preţu fre oare cu cîţiva ani în urmă ar fi ning, Ştefan şi Stelian Macovei, va ii prezentat la sfîrşitul lunii
calea creşterii nivelului de trai, co De asemenea, pentru anul următor, ne să poată lua asemenea măsuri, să a- lui de cost, pentru îmbunătăţirea părut multora drept ceva de domeniul Gheorghe Stoica, dulgherul Ni- iulie, va pregăti desigur un nou
lectivul noătru a organizat în ziua de angajăm să acoperim in întregime calităţii produselor, se îmbină fanteziei, arată ce rezerve nelimitate colae Moldovan, ospătară Ana spectacol. După cum spunea tov.
17 iulie a.c. o zi de producţie mări majorarea salariilor prin reducerea loce asemenea fonduri însemnate pen interesele individuale ale fiecă există în fabricile şi uzinele noastre Gundal şi toţi ceilalţi din for Ioan Durdui, responsabilul cul
tă, cu care prilej a fost realizată cea preţului de cost. rui om al muncii de a trăi mai socialiste. Este firesc acum ca fiecare maţia corală, repetă cîntece noi tural din comitetul de întreprin
mai mare depăşire de plan din Istoria tru ridicarea nivelului de trai al po colectiv de întreprindere să-şi revadă în vederea pregătirii unui bo dere, e prematur să spunem că
9 temeinic, în lumina experienţei acu gat program artistic care va fi totul este pregătit în vederea
minei. Astfel, a fost extras cu 48,5 COLECTIVUL DE CONDUCERE porului ? mulate şl să dezvolte angajamentele prezentat ou ocazia zilei de 23
bine, cu interesele statului socia luate la începutul anului. In acest August. Dirijorul corului'a in lui 23 August. Acum, în acoste
la sută mai mult cărbune decît pre AL EXPLOATĂRII MINIERE Aceste măsuri au fost posibile dato list de a asigura progresul eco scop este necesar să se stabilească în trodus în repertoriu cîntece noi
nomic şi social-cultural al pa fiecare întreprindere, un program con ca „Glia ţării minunată“ de A- zile, pregătirile se intensifică iar
vedea planul. VULCAN rită succeselor obţinute în dezvoltarea triei şi o viaţă civilizată, socia cret de acţiune, să se fixeze locul fie lexanaru Pleşoa, „Gîntecul Jiu
listă, poporului muncitor“. cărui om, al fiecărei secţii sau atelier lui“ un oîqtee antifascist, melo repertoriile se vor îmbogăţi cu
R ăspundem prin fa p te an de an a economiei noastre naţio în această bătălie, direcţiile principale dia populară rusă „Stepa“ de-
-Avem putinţa şi trebuie să punem şi metodele prin care trebuie să ac Sfeşnikov cîntată în ruseşte şi noi cîntece şi fapte luate din
g rijii partidului nale, a creşterii continue a acumulări ţioneze fiecare pentru a se obţine ma „Cărăuşul“ un cîntec popular
şi trial intens în valoare marile re noianul de realizări ale socialis
Hoiărîrea plenarei C.C. al P.M.R. ® îmbunătăţirea salariilor, scăderea lor, a venitului naţional. Oamenii ximum de rezultate. La aceasta tre mului.
din 13—14 iulie privind noile măsuri impozitelor, vor face ca nivelul nostru muncii s-au convins prin proprii? zerve de economii din întreprinderi, buie să dea un sprijin puternic
luate de partid In vederea creşterii de trai să se îmbunătăţească şi mai lor experienţă de faptul că in
bunăstării celor ce muncesc, am ci mult. Fără îndoială că grijii ce ni se dustrializarea socialistă este ca să reducem şl mai substanţial preţul
tit-o împreună cu colectivul meu de poartă, trebuie să-t răspundem prin lea care chezăşuieşte avîntul
muncă, colectivul magazinului O.C.L. fapte. Documentele plenarei arată că întregii economii şi ridicarea si de cost al produselor. Flecare munci
Alimentara nr. 2 din Deva, chiar în oamenii muncii aşteaptă din partea gură a nivelului de trai al po
ziua în care a apărut în presă. noastră,- a lucrătorilor din comerţ, să porului, că numai datorită indus
ne organizăm mai bine munca, să-i trializării socialiste s-a putut li
Toţi ne-am bucurat nespus. Ne-am deservim mai conştiincios, să apărăm chida înapoierea şi mizeria crîn-
bucurat de grija ce ni se poartă, de cu grijă avutul obştesc. Ne vom stră cenă din trecut, că numai pe a-
faptul că prin majorarea salariilor şi ceastă bază se poate asigura în
florirea şi prosperitatea întregii
ţă ri. Tocmai de aceea oamenii munci'
reducerea substanţială a impozitului pe dui să traducem în viaţă aceste sar sprijină şi traduc cu entuziasm în tor, conştient de faptul că de munca colectivele formate din cei mai slovac.,
V. ALBU
salariu, salariul lucrătorilor din co cini. lată de pildă, în primul semes viaţă această politică. Ei desfăşoară e sa depinde în primul rînd mobilizarea destoinici muncitori, tehnicieni,
merţ va creşte In medie cu mai mult tru al anului acesta, planul magazi muncă plină de abnegaţie pentru în unor asemenea mari rezerve de îmbu ingineri şi funcţionari, oameni
nului nostru a fost realizat în pro făptuirea sarcinilor puse de Congresul nătăţire a producţiei, depinde îmbună
de 20 la sută. tăţirea propriului său nivel de trai, să cu iniţiativă şi spirit gospodă R ăm aşi înurm ă
chibzuiască bine, la locul său de mun resc care, cu sprijinul muncitori
Grija părintească pe care ne-o arată porţie de peste 101 la sută şi am în al U-lea al partidului, obţinîhd mar1 că, şi să vadă cum poate munci mal lor trebuie să studieze temeinic repertoriului
partidul se vădeşte şi în măsurile luate registrat însemnate economii ta chel realizări cu care se mîndreşte întregul rodnic pentru sprijinirea noilor măsuri posibilităţile existente fa fiecare
tn ultimii ani pentru a ni se crea tuielile de circulaţie. Dar, rezerve mat popor. Iniţiativa lor, chibzuiala lor de luate de plenară: ce metode mai Ioc de muncă şi să elaboreze Brigada artistică de agitaţie plus ca repetiţiile să fie înce
condiţii cit mai bune de muncă. In sînt încă midie. Se mai pot face eco buni gospodari ai avutului obştesc, de efioace poate aplica, ce inovaţii şi măsuri practice pentru punerea
cartierele mărginaşe ale oraşului şi nomii ta energia electrică, la ambalaje stăpîni în economie, se reflectă în măsuri de raţionalizare poate propu lor în valoare. Asemenea măsuri, de la G.T.E. 2, din Gombinaiul pute pînă acum, pentru a avea
chiar în centru, au luat fiinţă noi ma ele. Noi am studiai aceste posibilităţi importantele realizări pe care le obţi ne, ce economii mai poate face, ce
gazine moderne, spaţioase, iar altele nem în dezvoltarea ţării noastre p? contribuţie poate aduce el, cu cuvîn- dezbătute cu masa largă a muncitori siderurgic Hunedoara, este Cu timpul necesar pregătirii progra
au fost amenajate după cele mai exi şi pe baza lor ne-am angajat sâ re făgaşul socialismului. lor din întreprindere, îmbogăţite cu
propunerile acestora, vor constitui o noscută de către siderurgişti ca mului în vederea zilei de 23 Au
ducem cheltuielile de circulaţie ca 2 puternică bază pentru dobîndirea de
noi succese. una dintre brigăzile cit activi gust.
In perioada 1955— 1959 producţia tul şi cu fapta, la stîrpirea oricăror
gente cerinţe. Mărfuri ne vin în can la sută iar olanul de desfacere să-l Comuniştii, organizaţiile de partid, tate bună. Nelipsită de la con — Programul brigăzii — spu
trebuie să stea în fruntea luptei pen
tităţi din ce în ce mai mari. In ce realizăm în proporţie de 105 ta sulă. globală industrială a sporit cu 45 la manifestări de risipă, cum poate aju tru îndeplinirea exemplară a recente cursurile artistice de amatori, nea tov. Rusan — va fi redac
lor hotărîri. Organizaţiile noastre de
priveşte condiţiile de muncă, in maga In acest jet vom răsplăti aşa cum se sută, înregistrîndu-se un ritm anual ta mai bine la răspîndirea experienţei partid au cîştigat o experienţă mare brigada a Scos în evidenţă 'o se tat pînă la 1 august. El va cu
zinul nostru, ele s-au ' îmbunătăţii ta- cuvine, grija părintească pe care ne-o de creştere de aproape 10 la sută. Ca fruntaşilor, la folosirea mai bună a rie de realizări obţinute de că prinde, printre altele, rezultatele
rezultat al politicii consecvente de fiecărei maşini. Fiecare maistru şi în ce priveşte conducerea economiei, tre colectivul de muncitori, teh întrecerii dintre secţiile combi
dezvoltarea iniţiativei creatoare a oa
dipal, creindu-ni-se posibilitatea să poartă partidul. dezvoltare cu precădere a industrie' inginer, să-şi pună întrebarea: oum menilor muncii, atragerea lor la con nicieni şi ingineri ai termocen natului, despre aniversarea' a 75
ducerea producţiei, la rezolvarea pro
practicăm un comerţ, civilizat, să de CORNEL CORNEA grele, producţia mijloacelor de pro pot contribui mai bine, cu pri blemelor ei concrete. In acţiunea de tralei şi a criticat cu asprime de ani de la Construcţia primu
servim in cele tivii bune cotidiţluni pe responsabilul magazinului ducţie a crescut în această perioadă ceperea şi cunoştinţele mele teh îmbunătăţire a sistemului de salariza unele lipsuri care.au mai exis lui furnal, despre unele lipsuri
re, cu prilejul dezbaterii şi înfăptui
consumatori. O.C.L1. Alimentara nr, 2 Deva cu 56 Ia sută. In acelaşi timp a avut nice, ta valorificarea rezervelor* tat. Toate acestea s-au îrrţîm- care mai există. Este adevărat
rii sarcinilor plenarei C.C. ai parti
loc o dezvoltare a industriei bunuri la perfecţionarea producţiei. Mun dului din noiembrie 1958, s-au obţinut plat însă pînă la faza regiona că la ora actuală sîntem rămaşi
rezultate deosebite în ce priveşte creş
V lor de consum, a cărei producţie a ca lor apreciată de partid şi gu terea producţiei şi productivităţii mun lă a celui de-al V-lea concurs în urmă, dar vom face totul ca
vern, trebuie să ducă'ta organizarea cii, reducerea preţului de cost şi obţi al formaţiilor artişti 'e de amâ‘: să ne putem pregăti în timpul ,
Să organizăm temeinic sporH cu 29"te ’sută faţă' ¦d«r 1955: mai bună- a luptei pentru folosirea tori. De atunci, brigada de la care ne-a mai rămas.
tehnicii în întreprinderi, Ia evitarea nerea de economii. Aceasta a fost po G.T.E. 2, şi-a întrerupt orice fel
Economia -rroastră s-a dezvoltat sibil prin faptul că organizaţiile de de activitate. In ziua de 20 iu După oum se vede, brigada
într-un asemenea ritm incit reali lie,. cînd am stat de vorbă du artistică de agitaţie de la C.T.E.
partid şi sindicale, conducerile de în tov. Ieronim Rusan, şeful secţiei 2 din cadrul Combinatului side
preluarea produselor zăm acum intr-un singur trimes timpilor morţi, la succese dt mai în treprinderi au făcut apel nemijlocit la şi membru în colectivul de crea rurgic Hunedoara este rămasă
tru o producţie industrială mai masele de oameni ai muncii din în ţie al brigăzii, cu tov. Iuliu Ru- în urmă cu pregătirile în vede
mare decît n întregului an 1938. semnate în activitatea secţiilor şi ate treprinderi, au organizat mai bine ini su, secretarul U.T.M., şi cu tînă- rea zilei de 23 August. Pînă la
rul Sever Ungur, membru în
lierelor de care răspund. Bătălii a ţiativa şi energia creatoare a acesto marea sărbătoare, mai sînt cîte-
Productivitatea muncii pi ansam principală trebuie să se dea în ra. Aceasta este şi acuma calea de va săptămîni. Gu mai multă am
contracta ie blul industriei a crescut în pe primul rînd în direcţia reducerii
rioada 1955—1959 cu 31 la sută, iar preţului de cost, a consumurilor urmat! Mai mult ca oricînd, ini
preţul de cosg pe întreaga industrb ţiativele şi propunerile muncito
(Orrndre din pag, l-a) cum şi grafice de prezentare la republicană, a fost redus cu 12%. specifice de materii prime, metal, rilor, tehnicienilor şi inginerilor colectivul brigăzii, nu se pregă biţie, colectivul acestei brigăzi
bazele de recepţie. lemn, bumbac, piei, combustibil, trebuie să găsească un cîmp cît
tractelor încheiate, cît şi ca a- Realizărilor din industrie li se a- energie electrică etc. — dome mai larg de manifestare, un tise nici măcar materialul care poate pregăti un program bun
chiziţii libere. Astfel, s-au luat PentrU ca cerealele care se daugă cele obţinute în construcţia so nii unde sînt încă mari rezerve. sprijin concret pentru introduce şi poate să apară în faţa side-
măsuri pentru amenajarea la livrează statului să fie de bună cialistă 1a sate şi în creşterea pro rea lor operativă în producţie! ar putea fi inclus în program. rUrgiştilor, aşa cum a apărut şi
arii a 110 chioşcuri ale coope calitate, sfaturile populare Co ducţiei principalelor culturi agricole, In centrul luptei pentru dezvoltarea Este drept că au avut de în- pînă acum, cu un repertoriu bo
rativelor, prin care vor fi vîn- munale şi cooperativele de con ca urmare a întăririi bazei tehnico- Organizaţiile de partid trebuie să tîmpinat şi unele greutăţi din gat, strîns legat de munca şi
dute produse alimentare şi in sum trebuie să asigure la fie materiale o agriculturii. Astăzi, dis producţiei socialiste se află şi se va transforme entuziasmul mare născut
dustriale şi achiziţionate cerea care arie existenţa unor vîntu- punem de un sector socialist în agri în mase de noile măsuri luate de par cauza de’scompjectării brigăzii. viaţa siderurgişti lor şi bine in
le, prin schimb direct. Toate rători, selectoare, trioare etc. cultură oare reprezintă peste 67% din afla în permanenţă sarcina creşterii tid, într-o mare forţă creatoare, dînd
cooperativele din regiune au în Producătorii sînt cointeresaţi să suprafaţa arabilă a ţării şi cuprind»- productivităţii muncii — rezervă un puternic avînt întrecerii socialiste şi Acesta era însă un motiv în terpretat.
tocmit deja tabele nominale cu selecteze griul, pentru că astfel aproape 2.500.000 familii ţărăneşti. uriaşă a economiei naţionale.
contractanţii, care au fost în- primesc pe el o sumă mai mare. combătînd cu energie orice tendinţe de
mînate prin sfaturile populare Şi subprodusele provenite de la Dezvoltarea producţiei Industriale şl Un singur procent de creştere a conservatorism şi rutină, de superfi
delegaţilor de batoze şi celor selecţionare, ca neghina, măză agricole, a transporturilor şi construc cialitate şi paradă. Ele trebuie să pă
280 de achizitori de la arii ai richea etc., sînt achiziţionate de ţiilor, realizările dobîndite.de oamenii productivităţii muncii aduce economiei trundă şi mai adine în toate proble
cooperativelor. Achizitorii de la către cooperative la preţuri co muncii în creşterea productivităţii mele concrete ale economiei întreprin
arii au fost instruiţi din timp respunzătoare. muncii şi reducerea preţuim de cost aii naţionale un plus de 640 milioane lei derilor să întărească controlul de par
pentru ca pe baza tabelelor să avut ca urmate sporirea venitului na
ştie ce cantitate de grîu şi de — sumă echivalentă cu costul a circa tid asupra conducerii administrative
la cine să o preia. Au fost nu Cooperativele de consum, cu ţional, creşterea acumulărilor stalu şi a activităţii de producţie. Organi
miţi şi 288 delegaţi de convoaie 15.000 apartamente! Introducerea în zaţiile de pariid.au datoria să dea un
şi 15 delegaţi la bazele G.R.R. sprijinul sfaturilor populare tre lui. In telul acesta s-au putut crea sprijin substanţial organizaţiilor sin
De asemenea, s-au luat măsuri procesul de producţie a celor mai dicale din întreprinderi ca acestea să-şi
pentru ca plata produselor pre buie să amenajeze adăposturi condiţii o.v numai 'pentru sporirea ridice munca ia nivelul înalt cerut de
luate din contractări sau achi noi cuceriri ale tehnicii, ridicarea ni înfăptuirea actualelor sarcini puse de
ziţionate să se achite pe loc. sigure pentru înmagazinarea ce simţitoare a investiţiilor menite să plenară.
velului tehnic în toate ramurile eco
Totuşi, mai sînt unele sar realelor preluate la arii. Trebuie lărgească baia materială de produc Măsurile elaborate de recenta plenară
cini urgente care stau în faţa nomiei naţionale, dezvoltarea mişcării dau un puternic impuls întrecerii so
sfaturilor populare comunale şi asigurat şi transportul cereale ţie a întregii economii, dar şi pentru cialiste pe care întregul nostru popor
cooperativelor în vederea bunei de înveliţii şi inovaţii — iată dteva o desfăşoară în cinstea zilei de 23 Au
desfăşurări a muncii de preluare lor la bazele G.R.R., cel tîrziu în finanţarea unor asemenea importante gust. thro cmfccr BAN// C/ST/GAT/ LA
din contractări şi achiziţii li din căile dc bază ale sporirii producti
bere. Ele trebuie să elaboreze ziua următoare preluării, pen măsuri, destinate ridicării nemijlo Chemările C.C. al P.ALR. cu prilejul I
planul de. treieriş, să organizeze vităţii muncii. Indrepfînd în această
cete de treier, ţinîrid seama ca tru a nu se influenţa gradul de cite a nivelului de trai al poporului, m uta s/wo/zm*c/Mmm
direcţie atenţia oamenilor muncii, a or
producătorii individuali care au umiditate. cum sînt cele hotărîte de pledară. m s c e t St-A CUMPĂRAT 0 CASA'
ganizaţiilor de partid, a cadrelor con / / / CA/tf z o c o / f s r f co zam/i /a
încheiat contracte prin asocie Conducerile uniunilor raiona Cea mai mare parte a sumelor S'A COMPOSA D/ZJ 3 PLRSOÂNS.
le vor trebui să ceară tot spri necesare acopetirii actualei spo ducătoare în economie, plenara a che
In atenţia gospodăriilor agricole
jinul organelor de partid şi de riri de venituri sînt prevăzute îh mat Ia intensificarea eforturilor pentru colective şi a întovărăşirilorl
stat pentru aplicarea intrucţiu- bugetul pe 1959 ca rezerve des
nilor comune nr. 50 şi 60 Cu tinate îmbunătăţirilor de salari folosirea cît mai deplină a capacită Uniunea raională a cooperativelor
zare şi pensii, iar o parte — re- de consum Alba lulia
privire la preluarea la batoză a prezentînd un miliard de lei — ţilor de producţie, a maşinilor şi in
cerealelor cuvenite statului. urmează a se acoperi pînă la sfîr-
stalaţiilor. Pentru aceasta este nece
In cinstea zilei de 23 August, şitul anului, prin reducerea pre
sar ca ministerele, direcţiile ge
lucrătorii cooperaţiei de consurp \ ţului de cost peste sarcinile pla nerale, conducerile întreprinderi
lor, organizaţiile de partid şi
din regiunea noastră, trebuie i nificate, corespunzător cu anga sindicale, toţi oamenii muncii, să
jsă-şi intensifice munca pentru jamentele asumate de colectivele manifeste o grijă sporită pentru
ca fiecare maşină, sau utilaj, fie
care spaţiu de producţie să fie
folosite la întreaga lor capacita
te, cu maximum de eficacitate
economică. Trebuie să se pună ca
păt practicii dăunătoare, din unele în
re, să treiere unul după altul. ca odată ou terminarea campa întreprinderilor în cursul anului. treprinderi, a „asaltului“ la sfîrşit de celei de-a XV-a aniversări a eliberă \V I fcl P E :
Trebuie de asemenea întocmite lună. Este necesar ca peste tot să se rii patriei de sub jugul fascist, adre
grafice zilnice şi decadale de In scrisorile şi telegramele sosite asigure aprovizionarea la timp a locu sează un înflăcărat îndemn oamenilor prin unitatea sa din Teîuş
preluare a produselor Contracta rilor de muncă cu materii prime şi muncii să muncească cu avint pentru
niei de treieriş să putem rapor la redacţie, în discuţiile însufleţite materiale şi crearea stocurilor tampon îndeplinirea sarcinilor puse de plenară, unelte şi maşini agricole
ta îndeplinirea integrală a sar pe care le dric în legătură ou do
te — pentru G.A.G., întovără cinilor de achiziţii şi de preluări cumentele recentei plenare, oamenii strict necesare, folosirea din plin a să dobîndească noi succese în con provenite de 3a fostele centre
muncii îşi reafirmă hotărîrea lor de marilor avantaje pe oare le oferă spe strucţia socialistă a patriei şj în ridi
şiri şi sector individual — pre- din contractări. a realiza şi depăşi acest miliard 1 de închiriere
Socialismul înseamnă un înalt ni
Creşte produefia la lapte cializarea şi cooperarea în producţie. carea nivelului de trai. Răspunzind CU MARI REDUCERI DE PRETURI
vel de trai şi de cultură, înseamnă In condiţiile introducerii continue a cu entuziasm acestor chemări oamenii
muncii nu-şi vor precupeţi forţele, ho- DE ASEMFMEA VINDE PRIN TOATE UNITĂŢILE SALE
tehnicii noi, ridicarea calificării şi
posibilitatea pentru oamenii muncii de a nivelului de cunoştinţe profe tărîţi să întimpine marea sărbătoare DE DESFACERE UNELTE AGRICOLE CA
Gospodăria colectivă agrozoo îmbunătăţirea rasei şi aplicarea a se bucura de toate binefacerile civi sionale ale muncitorilor, tehni în condiţiile unui nou şi puternic a-
tehnică din sătul Sîntămăria de metodelor avansate .de creştere lizaţiei ; oamenii muncii ştiu că deşi cienilor şi inginerilor din între vînt a! luptei pentru dezvoltarea eco ° sape, coase, furci, pluguri,
Piatră, raionul Hunedoara, a şi hrănire, producţia de lapte a mai avein multe de făcut pentru a prinderile noastre socialiste de nomiei şi ridicarea nivelului de trai. g ra p e, seceri, ve rm o rele şi to a
luat fiinţă în 1955 şi avea că oilor a crescut cu aproape 300 înlătura rămăşiţele împovărătoare ale Slrîns unit în jurul partidului, a Co
proprietate obşteasca 150 oi. la sută faţă de perioada cînd trecutului şi a cuceri un asemenea vine, din ce în ce mai mult, o mitetului său Central, poporul nostru, te. cele n ec esa re c a m p a n iilo r a-
nivel înalt de trai, ne îndreptăm spre însufleţit de perspectiva terminării în gricole.
Astăzi ea s-a dezvoltat cuprin- oile erau proprietate individuală. sarcină centrală a construcţiei
economiei socialiste, iată de ce mi
zînd aproape toţi ţăranii mun Odată cu aceasta au crescut şi el cu paşi siguri călăuziţi de partid. nisterele, conducerile întreprinderilor, linii generale a construcţiei Socialiste
citori din sat şi posedă ca avu veniturile colectiviştilor care au Aşa cum a subliniat în Raportul la organizaţiile de partid, sindicale şi de şi a trecerii al desăvîrşirea construirii
vîndut din telemeaua cuvenită Plenara C.C. tovarăşul Gh. Gheorghiu-
ţie colectivă 250 oi. In ultimii pentru zilele muncă, însemnate U.T.M. trebuie să acţioneze hotărît în socialismului, este hotărît să păşească
trei ani, gospodăria a livrat sta cantitati. Dej, „partidul nostru a arătat în această direcţie, creînd condiţii şi de- şi mai cutezător înainte, plin de în
totdeauna oamenilor muncii cu credere în viitorul luminos, călre care
tului peste 1.200 kg. lină şi
C. IOSIF toată claritatea, că dacă vrem să terminînd o adevărată mişcare de masă îl conduce, cu mină sigură, partidul.
1.600 kg. brînză telemea. Prin corespondent mergem mai /departe spre noi în rindurile muncitorilor şi tehnicienilor (Din ziarul JSpînteia“ nr. 4580).