Page 75 - 1959-07

N f. 1424 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 8

Transporturi mai multe Consumurile specifice

şi la un pref de cost Ca flecare zl ce şi rebuturile pot
trece, oraşul Hu­

mai redus nedoara îşi schim ­ li mult reduse
bă înfăţişarea. Noi

In faţa colectivului depoului C.F.R. n-om da cinstea pe ruşine — au răs­ .şi spaţioase blocuri Hotărîrea adoptată de plenara punem. La aceastăi. acţiune, noi
li compleciează pa­

din Petroşani stau sarcini de mare puns băieţii în cor. Şi munoa a în­ norama. Aici, in G.G. al P.M.R. din 13—14 iu­ vom căuta să ne aducem o con­

răspundere. Prin parcul de locomotive ceput plină de entuziasm. Rezultatul î aceste blocuri locu- lie a.c., care prevede un ansam­ tribuţie cît mai importantă, co­

ce-1 are la dispoziţie, el trebuie să Lucru de bună calitate, iar locomotiva iesfr harnicii side­ blu de măsuri menite să ducă respunzătoare cunoştinţelor noa­

asigure transportarea miilor de tone a intrat în funcţiune cu 7 zile îna­ rurgicii ai Hune­ la îmbunătăţirea traiului oame­ stre tehnice şi profesionale.

de cărbune extrase zilnic de minerii inte de termenul planificat. Darea în doarei noi, laolaltă nilor muncii ne-a bucurat foar­ La cuptoarele adinei unde lu­
Văii Jiului, să aducă materiale de circulaţie a locomotivei cu 7 zile îna­ du constructorii te mult şi pe noi muncitorii de crez, sînt încă rezerve în ce

construcţii, diferite mărfuri de larg inte de termen, înseamnă mare lucru. marilor agregate. la cuptoarele adinei ale lami­ priveşte reducerea consumului
consum. De asemenea, colectivul de­ Pe lingă faptul că se reduce preţul de IN FOTO: Ve­ norului bluming 1000. Aceste specific de combustibil şi a re­

poului de locomotive asigură şi buna cost al reparaţiilor, locomotiva, trans­ dere de la noul măsuri prevăd o simţitoare spo­ buturilor. In vederea reducerii
portă în aceste zile mii de tone de cvartal de blocuri rire a veniturilor noastre, ale rebuturilor provenite din arderi
deservire a transportului de călători materiale. de lingă poştă. maiştrilor. Salariile, aşa cum şi încălzire necorespunzătoare a
prevede hotărîrea, vor spori în lingourilor de oţel, mă voi în­
pe riita Petroşani—Soneria, Petro­ Nu-i loc de muncă în depou unde Să se pună capăt pierderilor medie cu 20 la sută. Pentru noi
agitatorii să nu-şi desfăşoare activi­ pe şantierele de construcţii! aceasta înseamnă o ridicare griji de respectarea întocmai a
şani—Lupeni şi pe alte distanţe. tatea pentru mobilizarea muncitorilor substanţială a cîştigurilor şi pu­ procesului tehnologic de încăl­
cu care lucrează, la executarea de lu­ tinţa de a cumpăra mai multe zire a lingourilor, de exploata­
Dat fiind creşterea continuă a pro­ crări de calitate, înainte de termenul produse industriale şi alimen­ rea raţională a cuptoarelor şi
fixat şi la un preţ de cost redus. Aşa tare. folosirea la maximum a celor 480
ducţiei de cărbune, precum şl preocu­ de minute de lucru. Aceasta va
face şi agitatorul Gonştienţi de faptul că lua­ duce totodată şi la reducerea
parea permanentă ce o are partidul şi Josan Adrian, a că- rea acestor măsuri a fost po­ consumului specific de combus­
sibilă datorită muncii însufleţite tibil.
guvernul nostru faţă de creşterea con­

tinuă a nivelului de trai, sarcinile de

plan ale depoului •

cresc an de an. In

bătălia dusă pentru E x p e r j e n f B p O Z l ' f i v ă — rui brigadă execu-

îndeplinirea planu- . I ii ^ reparaţii curente,

lui, colectivul de- U f l D U D 3 1 T U t U f O r Mobilizaţi de aglta- In primul trimestru al anu­ tîmplă adesea ca lucrările de cît se poate de regretabil faptul a muncitorilor, tehnicienilor şi Pentru ă contribui la ridicarea
lui, întreprinderea de construc­ finisare să fié continuate fără că nici conducerea întreprinde­ inginerilor şi a celorlalţi oameni calificării muncitorilor de la
poului se străduieş- torul Josan, munci­ ţii şi montaj nr. 1 Petroşani, ca instalaţia sanitară şi instala­ rii de construcţii şi montaje nr. ai muncii din ţara noastră, ca­ cuptoare şi pentru a le împăr­
aparţinînd T.R.G.L.H. a înre­ ţia electrică să se execute. Gînd 1! Petroşani şi nici T.R.G.L.H. re prin munca lor de zi cu zi tăşi din experienţa oamenilor
te să realizeze transporturi cît mai toril din brigadă execută unele mici gistrat o pierdere la cheltuielile materialele de instalaţie sosesc, nu s-a străduit în măsura posi­ au dat viaţă sarcinilor trasate sovietici cu care am munciî în
directe de 7,51 la sută. Aceste montarea’ for neicesită spargerea bilităţilor să găsească soluţii de Gongresul al II-lea al P.M.R., timpul cursului de specializare
multe şi la tin preţ de cost tot mai reparaţii chiar în timpul cînd se face pierderi au fost cauzate de de­ pereţilor şi deci noi lucrări de pentru lichidarea deficienţelor noi' nu ne vom precupeţi efor­ pe care l-am făcut la combina­
redus. Cifrele cu realizările obţinute alimentarea locomotivei. Procedînd ficienţele în organizarea pro­ finisare. Printr-un calcul apro­ şi întîrzierilor în aprovizionare. turile, pentru a contribui şi mai tul metalurgic din Rustavi, am
ducţiei, de folosirea neraţională ximativ, la şantierul Petroşani pregătit programul pentru un
sînt mărturie a hărniciei colectivului. aşa, locomotiva poate pleca ia timp ă mijloacelor de producţie etc. aeroport s-a plătit în cursul pri­ Mecanizării să i se mult la creşterea productivită­ curs de minim tehnic cu munci­
Faţă de primul semestru al anului în cursă. De obicei, spălarea cazanu­ O parte din aceste deficienţe au mului semestru pentru finisările ţii muncii, reducerea preţului de torii noştri, curs care se va des­
trecut, la trenurile de călători s-au lui unei locomotive este planificată continuat să se manifeste în tot făcute în felul acesta 40.000— acorde atenţia cuvenită chide în ourînd.
transportat în aceeaşi perioadă de timp pentru două zile. Preocupată de redu­ cursul primului semestru, fapt 60.000 lei la un bloc cu 36 apar­ cost şi îmbunătăţirea calităţii
din acest an, 62.318 rute-tone/km. mai cerea preţului de cost. brigada exe­ care a determinat ca întreprin­ tamente. Deci la fiecare bloc s-a La şantierul aeroport Petro­ producţiei. Gu a’dîncă încredere în poil'i-
mult, iar ta trenurile marfă cu 5.094 cută această operaţie într-o singură zi. derea să nu-şi poată îndeplini pierdut din cauza unei aprovi­ şani există unele posibilităţi de tica partidului vom munci cu
rute-tone/km. Spălarea fiind de bună calitate, loco­ angajamentul luat ca răspuns la zionări defectuoase, costul unui mecanizare a unor operaţiuni In faţa noastră, a maiştrilor' elan sporit pentru îndeplinirea
motiva circulă între două spălări cu chemarea' celor opt întreprin­ apartament. Bineînţeles că, pînă care în prezent se fac manual. se pune sarcina de a ne preocu­ sarcinilor ce ne revin, în direc­
Reducerea preţului de cost al trans­ deri din capitală.; Printre şan­ la urmă, materialele întîrziate Există chiar şi mecanismele res­ pa cu mai multă grijă de or­ ţia sporirii producţiei de metal
tierele care au contribuit la a- (tub bergman, ţeava galvanizată, pective. Din păcate însă, nu e- necesar patriei.
porturilor este strîns legată de o sea­ 500—1.000 de km. mai mult deoît este ceastă nerealizare sînt şi cele radiatoare de calorifer etc.), au xistă şi spirit gospodăresc. Să ganizarea şi conducerea produc­
mă de obiectivei executarea de repa­ planificat, iar între două reparaţii ge­ din cadrul grupului I de şan­ sosit, însă cheltuielile suplimen­ luăm un exemplu. In tot şantie­ ţiei, de ridicarea calificării oa­ IOAN M0NTEANU
raţii de calitate şi înainte de termen, nerale, cu 3.000—4.000 de km. tiere ale întreprinderii;. Iată cî- tare nu mai pot fi recuperate. rul, o singură brigadă efectuea­ menilor muncii. Este datoria
economii de combustibil şi lubrefianţi, teva din deficieneţele semnalate ză tencuieli mecanizate — bri­ noastră de onoare de a răspun­ maistru principal la cuptoarele
transportarea de trenuri cu supratonaj Lupta pentru reducerea preţului de aici. Tot aşa', întreprinderea 712 gada lui Găvan. De aceea' bri­ de hotărîrilor adoptate de ple­
şi multe altele. cost al transporturilor nu se desfă­ Petroşani, livrează cu întîrziere gada lui Găvan este fruntaşă în nară cu noi măsuri pentru des­ adinei, laminorul bluming 1000
şoară însă numiai în depou ci pe fle­ producţie şi' depăşeşte lunar cu
In mobilizarea întregului colectiv a! care locomotivă în parte. Acest lucru coperirea şi punerea în valoare C. S. Hunedoara
irVpoului la reducerea preţului de cost se datoreşte faptului că în fiecare bri­ a rezervelor interne de care dis-
ia! transporturilor un rol de seamă l-au gadă de locomotivă există cel puţin
avut şi îl au agitatorii organizaţiei de un agitator care desfăşoară o intensă -m -
bază. Instruiţi de tov. Guibac Ifie se­ muncă de agitaţie în rîndurile tova­
cretarul organizaţiei de bază, agitato­ răşilor săi, antrenîndu-i ia lupta pen­

rii s-au preocupat ia locurile lor de tru economisirea de combustibil con­ Mic? întîrzieri — sute tîmplăriia comandată de grup. 30—40 la sută sarcinile de plan.
mutică de mobilizarea muncitorilor la venţional şi lubrefianţi. Comunistul de mii de lei Din cauză că ferestrele, uşile De ce exemplul lui nu este ur­
îndeplinirea şi depăşirea ritmică la Tuţă loan este mecanic de locomo­ etc. au întîrziat, în acest timp mat şi de celelalte brigăzi care

toţi indicii a sarcinilor de plan, con- tivă şi agitator. Prin exemplul său In primul rînd, la grupul de făcîndu-se tencuielile, la şantie­ execută această operaţiune ?

siderîrtd aceasta ca factor esenţial în personal şi eotivitatea desfăşurată ca şantiere nr. 1 din Petroşani n'U rul aeroport s-atl pierdut în Unii tovarăşi din conducerea
reducerea preţului de cost al trans­ agitator, ei a mobilizat întreaga bri­ există suficientă preocupare pen­ cursul lunii iunie aproximativ grupului de şantiere spun că
porturilor; Aşa s-a reuşit ca în această gadă să facă economii de combustibil
luptă să fie atraşi toţi muncitorii, teh­ şi lubrefianţi. Şi nu-i lună ca econo­ tru asigurarea unei aprovizio­ 200.000 lei. Ele puteau fi livra­ tencuielile mecanizate costă mai
nicienii şi inginerii depoului. miile realizate să nu se oifreze la nări continue şi ritmice a locu­ te şi la timp dacă exista o preo­ mult decît cele manuale. Aceste
18—22 tone de combustibil convenţio­ rilor de muncă. La siîrşitul pri­ cupare mai măre din partea con­
..?Comunistul Petru Tomotaş e un nal. Numai în luna iunie, brigada sa mei decade a lunii în curs, de ducerii întreprinderii 712. Răs­ afirmaţii corespund adevărului
om vîrstnic şi cu o bogată experienţă ntlrtlai în cazul cînd organiza­
rea locului de muncă este defec­
în munca profesională. Brigada de ti­ ă economisit 21,6 tone de combustibil
neret pe care o conduce execută lu­ convenţional iar cantitatea de ulei mi­ pildă, trei echipe de instalatori punzător de slaba aprovizionare tuoasă şi cînd muncitorilor le
crări dintre cele mai importante din neral a fost redusă cu 3 la sută faţă au pierdut o zi de lucru din cau­ a punctelor de lucru se face şi lipseşte, experienţa.- Activitatea
depou. Reviziile cu ridicări de pe osii de cea admisă. za lipsei de materiale de insta­ Serviciul de aprovizionare din unor brigăzi (cum este şi ce-a a
necesită bogate cunoştinţe profesio­ laţii. Gravitatea faptului constă cadrul T.R.G.L.H. lui Găvan) care a aplicat ten­
nale şi simţ de răspundere în muncă. Agitatori cu o bogată activitate sînt nu numai în pierderea de timp cuielile mecanizate a dovedit că
De obicei, o asemenea revizie nece­ şi tovarăşii Popescu Constantin, Marca înregistrată ci şi în consecinţe­ Serviciul de aprovizionare al această metodă uşurează munca
loan, Bătrîn loan, Baiog Traían şi T.R.G.L.H. trebuie să ia măsuri oamenilor, ieftineşte preţul de

sită, potrivit planului, vreo 30 de zile alţii. Munca lor, a contribuit ca în le pe care această întîrziere le oa şantierele să primească la cost al lucrării, accelerează rit
de lucru. Insă de cum intră o nouă primul semestru al acestui an, colec­ atrage după sine. Astfel se în* timp materialele necesare. Este mL^ execuţie şi îmbunătă­
locomotivă în reparaţie, comunistul tivul depoului să realizeze economii ia
ţeşte calitatea tencuirii. Este ne­
Tomotaş Petru îşi adună oamenii şi preţul de cost în valoare de 429.324 S
îe vorbeşte despre îndeplinirea înainte lei, să economisească f.046 tone com­ tr u n ta şe le uzinei cesar ca experienţa acestor bri­
de termen a lucrării încredinţate. Aşa bustibil convenţional şi 2.972 kg. ulei găzi să fie popularizată şi- folo­
sită şi de celelalte brigăzi din
a făcut şi în luna trecută cînd bri­ special şi mineral. Cu combustibilul
găzii i-a fost încredinţată revizia lo­ economisit în această perioadă, se pot Femeile munoitoare de la uzi* şi-au depăşit în această perioa­ şantierele trustului. Tovarăşii Petru Ritter, Vasile Elisei, Eduard luranl şi Ioan Giurgincă,
comotivei 50.679. Erau de faţă candi­ remorca cu 8 locomotive, trenuri de na „Victoria“ dim Gălan, antre­ dă cu 8—15 la sută normele de se numără printre electricienii fruntaşi ai Trustului 18 instalaţii, care a adus
daţii de partid Purcaru Ioan şi Groî- marfă, pe distanţa Petroşani—Simeria nate în întrecerea socialistă în lucru. Aicestea sînt cîteva deficienţe un aport deosebit la construcţia mare lui laminor de 650 mm. de la Hune­
toru Octavian, utemistul Repede Pe- şi retur. cinstea zilei de 23 August, aU semnalate la1grupul de şantiere doara.
fronel şi alţi ortaci din brigadă. După obţinut în prima decadă a lunii GH. SPERIOSU nr. 1 Petroşani. Ele pot şi tre­
ce le-a arătat ce trebuie făcut la lo­ Desfăşurînd şi pe mai departe o te­ frumoase succese în muncă. corespondent buie să fie lichidate. ÎN FOTO: tovarăşii Ritter, Elisei, iurani, Giurgincă, verificînd instala-
meinică muncă politică, agitatorii or­ laţllie.
GH. S.

comotivă, ce economii aduce darea ei ganizaţiei de bază de la depoul C.F.R. Astfel, brigada de femei de la C)O(XXXXXXXXXXXXXXXlCX»OO0OOCXXX3Op(X»O0OCXXXXXX^lXXXXX3OOCX:!3OO0(XXXXXXXXXXXXXX}OO00O0CXXX3O0(XXXXKXXXXXXXX3De
în folosinţă înainte de termen, i-a în­ Petroşani, sînt hotărîţi să obţină noi secţia montaj condusă de tov.

trebat : realizări în mobilizarea întregului co­ Iuliana Roman, a depăşit cu 9 Cuvîntul dat devine faptă du-se astfel munca fizică a cr-
-rr No, ce spuneţi băieţi, o dăm lectiv (a sporirea continuă a transpor­ la sută planul de producţie, torva muncitori.
turilor feroviare şi la reducerea preţu­ dînd în acelaşi timp produse de Secţiile tîmpîărie şi prefabri­ treprinderii de industrie locală rea de industrie locală „I. G.
gata înainte de termen ori ba? lui de , cost al acestora. bună calitate. cate ale întreprinderii de indus­ „L ¦©. Frimu" din ©răştie, co­ Frimu“ din Orăştie. In cadrul Pentru muncitorii secţiei ga­
— O dăm tovarăşe Tomotaş că doar, trie locală „I. ©. Frimu“ din O- lectivul de muncă şi-a mobilizat consfătuirilor de producţie, la ter, realizarea de economii peste
trim estru De asemenea, la secţia turnă­ sarcina de plan a însemnat în
S fîrşit de torie, femeile se întrec pentru primul rînd folosirea cît mai e-
obţinerea de noi succese în pro­ conomică a materialului lemnos.

Ia „Crişana1" cesul de producţie. Turnătoarele răştie în'fiecare lună înregistrau toate forţele pentru ă realiza e- adunările de partid deschise au Astfel, deşeurile de gater în loc
Brănescu Lili şi Tomescu Euge­ fost analizate rezervele interne să fie vîndute pentru foc. aU
nia, de pildă, pe prima decadă depăşiri la consumurile specifi­ conomii cît mai mari. Ghemarea existente. Colectivul întreprinde­ fost transformate în şipci sau
a lilnii iulie au realizat o depă­ rii s-a angajat ca pînă la sfîr- trimise fabricilor de celuloză din
A trecut de m u lt ora 15. m orarul. Cînd sosesc-vagoa­ şire a planului de 43 la sută re- ce de materiale şi deci şi la celor opt întreprinderi din Ga- şitul anului să realizeze econo­ ţară. In primele cinci luni ale
ne cu cereale nu m ai poţi duoînd ou 1,2 la sută procentul mii la preţul de cost peste sar­ acestui an, la această secţie,
La atelierul m ecanic B atău, schim ba o vorbă cu el. S tă de rebuturi. Şi tovarăşele Rugan preţui de cost. Gînd la începu­ pitaiă a constituit un prilej de cinile de plan în valoare de consumul specific de material
n u m a i printre încărcători, în- Ana, Gălşpărescu Mariia, Goch’in 330.000 lei. lemnos pe m.c. de cherestea a
d eşi se lucrea ză n u m a i In: dem nîndu-i să lucreze m ai Măria şi Sorotchi Magdalena tul anului, muncitorii şi tehni­ analiză a resurselor interne exis­ fost redus de la 1,70 cît era
repede, să aranjeze sacii bine In frunte cu comuniştii, în planificat, la 1,65. Demnă de e-
în depozit... Pare nem ulţum it cienii din aceste două secţii, tente în secţie. Gum şi aici con­ secţiile întreprinderii s-au tăcut videnţiat este munca şefului de
si bosum flat. diferite propuneri care să ducă echipă Ernest Tbrok oare a des­
tr-un schim b se m ai aude în­ răspunzînd la chemarea celor sumurile de materii prime erau la obţinerea de economii. Bu­ făşurat o susţinută muncă în
* năoară, tov. ing. şef al între­ rîndui muncitorilor pentru rea­
că huruit de m aşini. opt întreprinderi din capitală, mari, desigur că atenţia a fost prinderii, Ilie Popa, a propus ca lizarea de cît mai multe eco­
în masa de argilă necesară fa­ nomii.
La o m aşină de găurit to­ şi-au luat angajamentul de a îndreptată în mod deosebit spre bricării cărămizii să se introdu­
că rumeguş de lemn. In felul a- Şi mişcarea de inovaţii a a-
varăşul Cianbur, şeful atelie­ realiza economii la preţul de reducerea acestora. In primul cesta s-a reuşit ca ciclul de us­ vut o contribuţie însemnată Ia
care al cărămizilor să fie redus realizarea de cît mai mari eco­
rului, albit pe la U m ple, lu­ cost peste sarcina de plan, mulţi rînd a fost combătută risipa de iar consumul de combustibil să nomii. Inovatorul Ioan Prică-
fie mai mic. Prin aplicarea a- jan, a confecţionat o maşină de
crează de zor la o placă de credeau că nu va fi un lucru ciment care se tăcea în secţie. cestei propuneri, numai în lu­ şprenguit arcuri, iar tov. Ale­
na mai s-a realizat o economie- xandru Scurtu şi Simion Romo-
ghidare pentru concasor. ...Ne aflăm în sectorul pa­ posibil. Dar faptele au confir­ Apoi, muncitorii au analizat şi de circa 40.000 lei. In cadrul fa­ şan au propus şi aplicat inovaţia:
bricii de cărămidă s-au găsit şi „rulmenţi şi carcasă pentru va-
— La nalba,! exclam ă el nificaţie. Tinerii întrefin mat că un cuvînt dat de un co­ alte posibilităţi care ar putea alte căi care au dus la reali­ gonete“. Gele două inovaţii vor
plantafia zarea de economii. La fabrica aduce economii antecalculate pe
ridieîndu-şi privirea spre noi. — La dum neavoastră cine lectiv de oameni harnici este duce la realizarea de economii. Pricaz se foloseşte cu succes întregul an de 11.700 lei.
nisip din cariera proprie, situa­
De la p rîn z ne căznim cu re­ s-a evidenţiat în trim estrul respectat. Gomunişfii au mobi­ In urma unui studiu, s-a aflat tă lîngă fabrică şi nu se măi Toate acestea sînt fapte care
transportă de la Mureş. De a- oglindesc că angajamentul luaT
paraţiile pentru Valea A rsu­ 11? — am întrebat-o pe şefa lizat toate torţele din secţii. Au Gă lingă staţia de prefabricate semenea, prin ciuruirea agrega­ de harnicul colectiv de muncă
telor din cariera de lîngă fabri­ al întreprinderii de industrie lo­
lui. A zi m ai trebuie să term i­ sectorului. Anul acesta în comuna Intregalde desfăşurat în rîndui colectivii-' există o carieră de agregate de că se obţine şi piatra care este cală „I. C. Frimu“ din Orăştie
din raionul Alba s-au întreprins im­ livrată întreprinderii de dru­ este pe deplin realizabil. Bi­
năm şi basculanta 50.587... — lancu, Jurca, G rofu,... portante acţiuni, de plantare pentru l«u.i. o su..siţ*inuit.'ă- m• u‘nc_ăîî politică umpluturăo. Prin folosi_r_e__a _a_c__e__s­ muri. In felul acesta, s-au rea­ lanţul primelor cinci luni de în­
împădurire şi consolidarea terenurilor trecere pentru realizarea de e-
am şi încheierea lunii... E fruntaşii noştri. Dar, dacă degradate. © mare parte din aceste Deseori, agitatorii Franciso Gsa- tora la prefabricate s-au redus lizat economii numai în primuf conomii la preţul de cost peste
am depăşit planul înseam nă plantări au fost făcute prin muncă sarcinile de plan s-a soldat ci>
b in e că a m aici p e Lu.Hu şi . voluntară de către tinerii din comună. szar, tîmplar, Andrei ©niga, şef considerabil cheltuielile de tran­ semestru de circa 20.000 lei. Tot o realizare de 184.000 lei : mai
că toţi s-au străduit. Nu de mult, aceştia au iniţiat o nouă bine de jumătate din angaja­
pe B irdea. D ăcă nu ar fi, nu I acţiune pentru îngrijirea plantaţiilor. de echipă la secţia de prefabri­ sport. De asemenea, s-au făcut la fabrica de cărămidă din Pri­ ment.
Sub îndrumarea brigadierului silvic
ştiu cum a ş fi scos-o la ca­ Nicolae Praja, ei au executat lucrări cate, şi alţii, au discutat cu propuneri de mică mecanizare caz s-a folosit la malaxarea VASILE FUR1R
de întreţinere pe o suprafaţă de 48 ha.
păt. E adevărat că şi strun­ I n cele 'de m a i s u s a m de plantaţie. Pînă în prezenti numărul muncitorii secţiei despre impor­ în cadrul secţiei de prefabrica­ argilei un escavator, înlocuin-
prezentat pe scurt cîţiva din orelor de muncă voluntară prestată de
g u l ăsta nou, m erge de zbîr- tre fruntaşii întreprinderii de tinerii din comuria Intregalde pentru tanţa realizării de economii. te. Astfel, prin montarea unei
industrie locală „G rişand“ întreţinerea suprafeţelor împădurite es­
năie... din Brad. H arnicul colectiv te de aproape 1.400. Valoarea acestor Din rîndui muneitorifor celor benzi transportoare s-a înlocuit
şi-a realizat planul de pro­ lucrări, este de peste 3.000 lei.
? d u c ţie p e tr im e s tr u l 11 a l a- două secţii au fost făcute pro­ munca manuală a cîţiva mun­
nulu i 1959 în proporţie de
L a m oara B atău (a c u m e- W 8 7 5 la sută. P e unită ţi, puneri privind realizarea de citori şi deci s-au realizat eco­
cea m ai m are realizare a ob-
lectrificată) am găsit-o pe ţinut-o m oara Batău, cu o economii. De pildă, pînă la în­ nomii. După un calcul sumar,
depăşire de plan de 104,2 la
G h iz i) o fetişca n ă de vreo 19 sută, urm ată de atelierul m e­ ceputul lunii februarie, deşeuri- la secţia de prefabricate a
canic cu 52 la su tă şi în-
a n i cu ochi Căprui. A lucrat sfîrşit, de sectorul panificaţie, le de cherestea (şipci, furnir, I.I.L. „I. G. Frimu“ Orăştie s-au
cu o d e p ă ş ire d e 1 3 ,2 -la su tă . scîndtiră etc.), erau vîndute ca realizat în primele 5 luni ale a-
singură în două schim buri şi
¦ IOAN FAUR
nu se plînge de oboseală. corespondent lemn de foc. La propunerea u- nului economii la preţul de cost
t nui grup de muncitori s-a tre­ peste sarcinile de plan în va­
— Lucrezi şi după m asa? cut însă la o mai bună valori­ loare de peste 30.000 lei.
— am întrebat-o eu.
Printre tinerii care au muncit ou ficare a acestor deşeuri. Din ele ...Ghemarea celor opt. între­
— N u. Acum a este rîndui

lui tăticu, dar au sosit nişte mai mult entuziasm pentru îngrijirea se confecţionează acum îabitre- prinderi din Gapitală privind

vagoane cu porum b şi tre­ plantaţiei sînt şi utemiştii Aurel Tir, le şi scăunele pentru copii. S-au realizarea de economii la preţul

buie descărcate. E aglom era­ Elena Habuc, Vasile Grişan şi Sil­ confecţionat astfel pînă acum de cost peste sarcinile de plan,

ţie şi nu putem opri m oara. vestru Popa. circa 280 scăunele şi peste 500 a mobilizat dealtfel întreg co­
— explică ea.
IOSIF K1SS taburele. lectivul de muncitori, ingineri

II cunosc pe A ntal Baciu, corespondent Şi în secţia prefabricate a în- şi tehnicieni de ta întreprinde-