Page 76 - 1959-07

Pa or, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1424

aaBaaMBWBWRagsgtz&KffASseso

TELEGRAMĂ ju iitm e le s iir i • ju liln ie k

Tovarăşului WLAD1SLAW GOMULKA,

prim-secretar al C. C. al P. M. U. P

Tovarăşului ALEXANDER ZAWADSKI,

preşedintele Consiliului de Stat
al Republicii Populare Polone

Tovarăşului JOSEF CYRAAKIEWICZ,

preşedinte al Consiliului de Miniştri

Declaraţiafăcutăde E. Vutsas la procesulal Republicii Populare Polone
Vizifa tlelegafiei
economice rornîne

1 VARŞOVIA în Anglia lui Manolis Glezos şi tovarăşilor săi

Cu ocazia sărbătorii naţionale — cea de-a 15-a aniversare LONDRA 21 (Agerpres). —

a eliberării Poloniei — vă transmitem, dragi tovarăşi, dv. şi Marţi, 21 iulie, delegaţia econo­
mică romînă în frunte cu tov.
întregului popor polonez sincere şi cordiale îelicitări din partea Alexandru Bîrlădeanu,. vicepre­ ATENA (Agerpres). — După siunea argum entelor convingă­ boiul îm potriva invaziei fascişti­ de prietenie cu toţi vecinii, Sîntem pen­
şedinte al Consiliului de Miniştri toare ale apărării, preşedintele lor g erm ani şi italieni. tru propunerea primului ministru al
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Prezi­ al R. P. Rornîne, care se află cum s-a a n u n ţa t, la procesul lui a făcut un com prom is. S-a a n u n ­ Romîniei de a se convoca o conferinţă
în Anglia, a vizitat uzina din M anolis G lezos şi a tovarăşilor ţat o pauză. V utsas a vorbit despre războ­ a conducătorilor statelor balcanice, pen­
diului Marii Adunări Naţionale, a Consiliului de Miniştri şi a Biriningham a societăţii „Durr săi, procurorul a cerut pedeap­ iul civil din Grecia în tim pul tru o zonă denuclearizată în Balcani,
lop Rubser and Tyre“, precum sa cu m oartea pentru doi acu­ VUTSAS: (după reluarea dezbateri­ căruia P artidul C om unist din pentru colaborarea paşnică a ţărilor
întregului popor romîn. •i şi întreprinderea din Goventry lor). Resping cu hotărîre acuzaţia con­ Grecia a luptat pentru o Grecie balcanice.
a societăţii „Courtawlos“, care zaţi — com uniştii E. V utsas şi struită pe o bază şubredă că Partidul liberă, independentă şi dem o­
Poporul nostru participă din toată inima la această sărbă­ produce fire şi ţesături, materia­ Comunist din Grecia ar fi un partid crată. Mi-am exprimat singur dorinţa de a
le plastice, chimicale şi maşini G. Trikalinop. de spioni şi trădători şi că membrii veni în Grecia pentru a promova poli­
toare şi se bucură împreună cu poporul polonez de succesele pentru fabricarea fibrelor. săi s-ar ocupa cu spionajul. In prezent vrem să activăm ca par­ tica Partidului Comunist, a declarai
A genţia telegrafică bulgară a tid legal, a continuat Vutsas. Acum gu­ Vutsas. Consider că aceasta este dato­
obţinute în întărirea orindurii democrat-popuiare şi dezvoltarea Agenţia Reuter relatează că tra n sm is declaraţia făcută în Vreau să spulber prin opoziţia mea vernul se teme de un partid comunist ria mea patriotică.
în cursul zilei de marţi, delega­ cursul procesului de E. Vutsas, aceste acuzaţii calomnioase... legal. El nu poate rezolva problemele
economiei şi culturii naţionale, în activitatea de apărare a păcii ţia economică romînă a plecat m em bru al C. C. al P. C. din acute ale poporului şi nu permite oa PREŞEDINTELE ": 'Aţi permite emi­
la Stratford on Avon pentru a G recia , PREŞEDINTELE: Vorbiţi numai în P.C. din Grecia, partid care luptă pen­ granţilor greci aflaţi In străinătate să
şi colaborării internaţionale. asista la teatrul memorial Sha- ceea ce priveşte acuzarea împotriva dv. tru drepturile poporului, să acţioneze se înapoieze în Grecia ?.
kespeare, la spectacolul „Othe- De la tribuna tribunalului m i­ în mod legal. Forţele reacţionare nu
Toate aceste succese reprezintă rodul eforturilor entuziaste lo“ cu marele artist Paul Robe- litar a răsunat cu putere şi în­ ¦VUTSAS: Partidul meu — P. C. pot lupta cu mijloacele legale împo­ V U TSA S: Acest lucru îl interziceţi
credere glasul Partidului C om u­ din Grecia — este . un partid patriotic, dv., domnule preşedinte. Toţi emigran­
ale clasei muncitoare şi ale tuturor oamenilor muncii din R. P. son. ____ nist din Grecia' îm potriva căruia un partid popular, un partid care luptă triva P.C. din Grecia şi de aceea l-au ţii greci s-ar înapoia în patrie. Res­
se duce o neînfrîntă cam panie de pentru interesele poporului. declarat în afara legii. P.C. din Gre­ ping acuzaţia că aş fi urmat o şcoală
Polonă, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Po­ calom nii. Acuzatul Vutsas, m em ­ cia. a fost nevoit să acţioneze în ile­ de spionaj, a continuat Vutsas. In ţă­
bru al P artidului C om unist din Spunînd adevărul despre el, mă a- galitate. E1 nu dispune de mijloace rile socialiste nu există şcoli de spio­
lonez, păşesc cu hoiărîre pe calea socialismului. Grecia, aflat în ilegalitate, a fă ­ păr şi pe mine. Şi dovedind că Parti­ legale oa radio, ziare şi altele pentru naj, ci universităţi în oare învăţăm.
dul Comunist din Grecia nu este un a explica poporului politica sa. De a-
Prietenia romîno-polonă, întemeiată pe principiile leniniste partid de spioni, dovedesc totodată că ceea, el se foloseşte de mecanismul După aceea Vutsas a descris condi­
nici eu rrn sînt spion. său de partid pe care dv. II numiţi ţiile în care a fost arestat. Am fost
ale internaţionalismului proletar, pe comunitatea intereselor fun­ mecanism de spionaj. Ei îşi organi­ ademenit să devin colaborator al poli­
V utsas a vorbit despre legea zează aparatul care editează ziare ile­ ţiei, a spus el, şi oînd am respins orice
damentale şi a ţelurilor socialiste ale popoarelor noastre, se anticonstituţională nr. 375 din gale, manifeste şi alte materiale pentru propuneri, mi s-a spus: In orice caz
1936 în baza căreia sîn t judecaţi a explica poporului politica sa. Gu­ te vom ucide.
adînceşte şi se dezvoltă pe zi ce trece. Se traduc în viaţă cu acuzaţii. Această lege, al cărei
autor este M etaxas, a spus V ut­ vernul nu permite Partidului Comunist Acest proces, a continuat Vutsas, are
succes hotărârile luate cu prilejul vizitei în R. P. Romînă a sas, a fo st introdusă în condiţii di î Grecia să trăiască liber pentru că un caracter vădit poliţist. Este ca­
excepţionale de război şi nu a se teme de ideologia lui. lomniat Partidul Comunist din Grecia.
delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. P. Polone, sporeşte fost aplicată niciodată, nici m ă­ Campania de calomnii împotriva lui nu
car în perioada dictaturii lui Declar, a continuat Vutsas, că am poate păta uriaşul său prestigiu în
continuu contribuţia pe care relaţiile frăţeşti româno - polone o M etaxas. sosit în Grecia pentru a promova po­ rîndurile poporului.
litica Partidului Comunist din Grecia,
aduc la progresul ambelor ţări, la întărirea colaborării între PREŞEDINTELE: Şi in ţările co­ exprimată în hotărîrile plenarelor a Partidul Comunist din Grecia este o
muniste se condamnă la moarte pen­ Vl-a şi a VIl-a ale C.C., pentru a realitate, un motor al dezvoltării vieţii
toate statele socialiste, a căror solidaritate şi coeziune consti­ C o n ferin ţa cut o declaraţie. tru spionaj şi trădare. lucra în scopul înfăptuirii acestor hotă- politice a Greciei. Patriotismul nu re­
' VUTSAS : Resping categoric acuza­ rîri, a lupta pentru ca P.C. din Gre­ zidă în fraze, ci în fapte. Am luptat
tuie o garanţie fundamentală a păcii, securităţii şi prosperităţii VUTSAS: Da, se condamnă, dar pe cia să-şi desfăşoare activitatea în mod împotriva fascismului, iar acuzatorii au
baza unor fapte concrete. Dv. acuzaţi legal. Cerem independenţa Greciei, pro­ colaborat cu poliţia fascistă.
popoarelor noastre. de la Geneva ţia că partidul meu comunist este un Partidul Comunist din Grecia de spio­ movarea unei politici naţionale greceşti
partid de spioni... naj, mă învinuiţi pe mine fără a avea de pace şi colaborare cu vecinii noş­ In ceea ce mă priveşte, a declarat
De ziua marii sărbători a poporului polonez, vă ;urăm dv. nici o dovadă. Partidul Comunist din tri. în încheiere Vutsas, sînt membru al
Grecia este un partid mare, partidul Partidului Comunist din Grecia şi sînt
şi tuturor oamenilor muncii din Polonia populară, noi succese GENEVA. — Conferinţa de la Preşedintele sună din clopoţel, se ri­ unei clase — al clasei muncitoare, ai PREŞEDINTELE: Vedeţi vreo dije- mîndru de aceasta. Resping încă odată
Geneva a intrat luni în cea de dică şi declară: -„Iţi interzic să vor­ oamenilor muncii. El exprimă convin­ •renfă înjre vecinii Greciei? cu hotărîre acuzaţia de spionaj. Sînt
pe drumul construirii socialiste, al asigurării păcii în lumea a doua săptămînă după relua­ beşti despre partidul comunist". membru al Partidului Comunist Hin
gerile u. î mari părţi a poporului grec. VUTSAS: Noi sîntem pentru relaţii Grecia şi sînt gata să mor pentru par­
întreagă. Un partid atît de mare, care şi-a ex­ tidul meu.

GH. GHEORGHIÜ-DE.J ION GH. MAURER M rea ei (a 8-a de la începutul AVOCATUL,ILIU (deputat al EDA):

prim-secretar al Comitetului Central preşedintele Prezidiului Marii lucrărilor). Sfârşitul săptămînii Ofiţerii de poliţie, au vorbit aici cîte
al Partidului Muncitoresc Romîn
Adunări Naţionale trecute i-a găsit pe miniştrii oc- două ore împotriva partidului comunist.

a Republicii Populare Rornîne cidentali într-o aprinsa . dezba­ Acuzaţi Partidul Comunist din Grecia

CHIVU STOICA tere tactică asupra poziţiei pe că este un partid de spionaj şi el are

preşedintele Consiliului de Miniştri care o vor adopta faţă de pro­ dreptul să se apere. \

al Republicii Populare Rornîne punerile sovietice privind statu­ PREŞEDINTELE: Repet încă odată

tul provizoriu al Berlinului şi că interzic¦ să se vorbească despre

Ci privire li sumarei vizitei constituirea unui Comitet pe Partidul Comunist din Grecia.

iii N. §. Hruşciov întreaga Germanie. Miniştrii de . ILIU : Acuz tribunalul că nu permite
Ii ţările scandinave Externe ai celor patru puteri au clientului meu să se apere. II pagini
luat masa în comun în cadrul din actul de acuzare conţin afirmaţii
MOSCOVA 21 (Agerpres). — Suedia şi Norvegia faţă de prînzului de lucru oferit de Sel- împotriva Partidului Comunist dfn Gre­
TASS anunţă : Guvernul sovie­ U.R.S.S., în legătură cu proiec­ wyn. Lloyd. La ora 16 a avut loc cia. Vutsas este membru al C.C. al
tic a adoptat o hotărîre cu pri­ tata vizită a lui N. S. Hruşciov. la Palatul Naţiunilor obişnuita Partidului Comunist din Grecia şi are
vire la necesitatea aminării pro­ Aceste fapte dovedesc că în şedinţă plenară a conferinţei. dreptul să-şi apere partidul. Cer să i
iectatei vizite a preşedintelui Danemarca, Suedia şi Norvegia
Consiliului de Miniştri al se creează în mod . artificial o se J°a posibilitatea de a răspunde la
U.R.S.S., N. S. Hruşciov, în Da­ situaţie nefavorabilă unei aseme­
nemarca, Suedia şi Norvegia, nea vizite oficiate. Guvernul so­ Trupele franceze continuă acuzaţiile aduse de ofiţerul de poliţie
pentru un moment mai favorabil. vietic a ajuns la concluzia că
în condiţiile create de aceste să violeze frontiera Tunisiei Papaspiropulos şi la ceea ce se spune
Această hotărîre a fost comu­ ţări este puţin probabil ca vizi­
nicată în note adresate de gu­ ta preşedintelui Consiliului de PARIS 2Α (Agerpres). — în actul de acuazre.J'A '.wvu tin s- activitatea’ -Tn întreaga' ţară, nu
vernul sovietic ambasadelor Da­ Miniştri al U.R.S.S. să fie opor­ După' 'relatările din- Tunis, în poate fi • identificat cu un grup secret
nemarcei, Suediei şi Norvegiei tună şi că această vizită poa­ noaptea de lurti spre marţi, pe AVOCATUL LASHARIS: Na cred, de spioni.
la Moscova. te fi amînată fără a se aduce teritoriul Tunisiei, în apropiere
de frontiera Algeriei, în regiu­ domnule preşedinte, că oă temeţi să In 1940 oînd Musoiini a dat un ul­ Şedinţa din seara zilei de 20 iulie
In note sîn't expuse fapte re- nea Sakiet-Sidi-Yussef, a fost timatum Greciei, a continuat Vutsas, a procesului lui Manolis Glezos
introdusă starea excepţională. auziţi adevărul. comuniştii au pornit primii la lupta
Introducerea stării excepţiona­ pentru independenţa Greciei. Comuniş­
le a fost determinată de nume­ In sala în care se judecă pro­ tii au dat dovadă de eroism şi şi-au ATENA 21 (Agerpres). — In noairea personală, onoarea 'de
cesul au început dispute furtu­ manifestat sentimentele patriotice. şedinţa din seara zilei de 20 .iu­ mare oin politic grec, a spus
noase. A intervenit procurorul lie a tribunalului militar din apărătorul.
regal, colonelul Anorsas. Preşe­ Atena a luat cuvîntul Papaspiiru,
dintele a continuat să-şi apere Galeos, apărătorul lui Vutsas,

flectînd intensificarea activităţii prejudicii relaţiilor dintre Uniu­ roasele violări a frontierei de p o ziţia . T eam a sa în fa ţa g la s u ­ A v o c a tu l G aleos a a ră ta t o apărătorul lui Glezos. El a res­ a protestat împotriva faptului
ostile ă ’unor organizaţii şi or­ nea Sovietică şi ţările scandi- stat a Tunisiei de către trupele lu i p lin de a d evă r al p a rtid u lu i fo to g ra fie a lu i V u tsa s ca vo­ pins acuzaţia adusă lui Glezos că acuzaţia adusă lui Vutsas de
franceze. c o m u n ist era e v id e n tă . S u b pre- lu n ta r în a rm a ta g rea că în răz- ca fiind lipsită de temei şi a ce­ a fi desfăşurat o activitate de
gane de' presă din Danemarca, nave-

rut achitarea lui. Papaspiru a spionaj şi cererea în legătură
subliniat că acest proces urmă­ cu aceasta a pedepsei cu moar­
.3 C o oa!X îo D O O Q iîO Q C © e© Q C C C C o O G 30C © C C X ?O O O Q O C X X îO O C X «0LX ÎC O G © C O C ÎX ^

Anul acgsta, la 22 iulie, po­ P O L O N IA P O P U L A R Ă fatul de prietenie, colaborare şi reşte scopuri politice periculoa­ tea de către procuror, sînt ba­
asistenţă mutuală din 1949, ca­ se. Preşedintele tribunalului a' zate numai pe faptul că Vut­
porul polonez şi alături de el în af 15-lea an de exisfenfă re a pus bazele unei colaborări recurs la o măsură fără pre­ sas este comunist. Adresîndu-se
celelalte popoare ale comunită­ largi si multilaterale ale celor cedent, interzicîndu-i lui Papa­ judecătorilor, Galeos le-a cerut
ţii ţărilor socialiste, sărbătoresc mat Polonia dintr-un stat a- cuitor a crescut în ultimii 15 vins din propria experienţă că două popoare. Vizita făcută a- spiru să-şi continue pledoaria. ca în ' hotărârea lor să nu se
pentru a 15-a oară ziua renaş­ grar, într-un stat industrial-a- ani cu 40 Ia sută. Acest succes numai socialismul îl poate face cum un an în ţara noastră de Numai după ce alţi avocaţi ai călăuzească după motive politi­
terii naţionale a Poloniei, ziua grar viguros. Dacă în anul 1938 a fost cu putinţa datorită preo­ fericit şi înstărit înfăptuieşte cu delegaţia de partid şi guverna­ apărării au protestat, Papaspu ce, ci după considerentul res­
proclamării manifestului Comi­ industria nu dădea decît 33 la cupării permanente a partidului elan programul grandios al a- mentală a Poloniei frăţeşti a
tetului polonez de eliberare na­ sută din venitul naţional, în şi guvernului pentru acest sec­ vîntului economiei şi culturii constituit o contribuţie de sea­ ru a putut continua să vorbeas­ pectării legilor.
ţională. Manifestul a deschis o 1958 acest procentaj s-a ridi­ tor al economiei poloneze, da­ stabilit de cel de-al !lI-Iea Con­ mă Ia întărirea şi dezvoltarea
pagină nouă în istoria poporu- torită cooperativizării agricul­ gres al Partidului Muncitoresc pe mai departe a acestor legă­ că. El a cerut achitarea lui Gle­ La 20 iulie, şedinţele s-au des­
Iu‘ polonez. El a fost programul cat Ia 60 la sută, venitul naţio­ turii. Unit Polonez. In decurs de 7 turi care odată cu instaurarea
'de luptă pentru eliberarea na­ nal ?. crescut de 2,7 ori în ra­ ani, producţia industrială va puterii populare în cele două zos. Pentru Glezos este impor­ făşurat într-o atmosferă încor­
ţională, pentru independenţa de port cu aceeaşi perioadă, iar Ca urmare a acestor succese, ţări s-au statornicit pe temelii dată.
sţat,. pentru transformarea orân­ recalculat pe cap de locuitor venitul naţional a crescut de creşte cu 80 la sută, ceea ce în­ socialiste, trainice. tantă nu numai viaţa, ci şi o-
duirii sociale din Polonia. de 3,2 ori. în cei 15 ani de pu­ 2,7. Numai în ultimii 3 ani, sa­ seamnă că la sfîrşitul anului
tere populară producţia indus­ lariul real al muncitorilor şi 1965 nivelul antebelic va fi de­ Traducîndu-se în fapt preve­ JOI, 23 IULIE 1959
In aceşti 15 ani, poporul po­ trială a Poloniei a crescut de 6 funcţionarilor a crescut cu 24,8 derile declaraţiei de la Bucu­
lonez, în frunte cu eroica sa ori în comparaţie cu nivelul an- Ia sută şi în aceleaşi proporţii păşit de jo ori. In decursul sep- reşti, adoptate cu prilejul aces­ U H Spectacole cinematografice |
clasă muncitoare, sub conduce­ ţeoeiic. O imagine concludentă au crescut şi veniturile ţărani­ tenalului investiţiile capitale vor tei vizite, la 2 februarie 1959 a
rea Partidului Muncitoresc Unit lor. depăşi suma investiţiilor din fost semnat Ia Varşovia un a- DEVA: Ivan Brovkin se însoară; se însoară; S E B E Ş : Intre noi pă­
!Polonez, a reconstruit ţara din a realizărilor poporului polonez cord polono-romîn prin care se ALBA IULIA : Marinarul îndrăgostit j rinţii ; S1MERIA: Viaţa nu iartă;
ruine şi cenuşă şi a dobîndit o oferă cifrele îndeplinirii pla­ Rezultate importante au fost ultimii 15 ani. prevede o sporire substanţială a Omul cu arma ; BRAD : Cei 3 din pă­ TEIUŞ : Voluntarii; LONEA : Volum,
mari succese în toate domeniile nului pe anul 1958. Au fost ex­ obţinute pe tărîmul asistenţei Republica Populară Poflonă, schimburilor de mărfuri. Este dure; ILIA : Rîndunica ; ORAŞTIE : tarii; ZLATNA: Cei 3 din pădure;
de activitate. La temelia acestor sociale, învăţămîntului, culturii neîndoielnic că realizarea sa va De partea cealaltă; Călătorie peste BARU MARE: Alo ? Aţi greşit numă-i
succese stă politica justă mar- trase 102,4 milioane tone căr­ şi ştiinţei. In comparaţie cu pe­ care duce o politică de construc­ avea urmări din cele mai pozi­ trei mări; HAŢEG: Anul 1918; HU­ r u l! : APOLDU DE S U S : Pe DcP
xist-leninistă a partidului clasei bune, de 2,6 ori mai mult decît rioada antebelică, numărul pa­ tive pentru dezvoltarea econo­ NEDOARA: Oleko Dundici; PETRO­ nul liniştit; GALAN: Un cîntec din
muncitoare şi a guvernului po­ în anul 1937, s-au produs 23,9 turilor de spital a c^scut de ţie paşnică, promovează în mod miei celor două ţări ca şi pen­ ŞANI : Cerul infernului j Ivan Brovkin caval.
lonez, participarea tot mai ac­ miliarde kWh energie electrică, 3 ori, iar numărul cadrelor me­ consecvent, alături de celelalte tru economia sistemului mondial
tivă a maselor populare, condu­ de 6,6 ori mai mult decît în dicale de peste 2 ori. Au fost ţări socialiste, o politică exter­ al socialismului în întregimea R A 10» (I O
se de partid, la opera de fău­ 1937, oţel — 5,6 milioane tone, stăvilite boilile cu caracter so­ nă de apărare a păcii, de coexis­ sa.
rire a societăţii socialiste, cola­ de 3,8 ori mai mult decît în cial, care înainte făceau rava­ tenţă paşnică, cu toate statele PROGRAMUL 1 : 7,30 Salut voios lumii unit prin cîriteoj 15,00 De toate
borarea şi intr-ajutorarea dintre Un factor de seamă de cimen­ de pionier ; 8,55 Melodii populare ro­ pentru to ţi; 16,15 Formaţii de muzică
Polonia şi celelalte ţări socia­ 1937 etc. lumii. O expresie concretă a a- tare a prieteniei polono-romîne mîneşti executate la diferite instrumen­ populară care au luat fiinţă în anii
liste. cestei politici o constituie, între îl constituie legăturile culturale te ; 10,00 Formaţii sovietice de muzi­ regimului de democraţie populară j
altele, cunoscuta propunere po­ că de cameră; li,03 Din folclorul po­ 17.00 Sub steagul partidului) 17,15
poarelor; 12,00 Valsuri) 12,25 Inova­ Emisiune literară; 17,35 Buchet de

Deosebit de mari sînt succe­ In anii puterii populare în a- gii. Cei peste 98 Ia sută din co­ loneză referitoare la crearea în ce se adîncesc în permanenţă în­ tori şi inovaţii; 14,00 Concert distrac­ melodii populare romîneşti) 19,00 Să
sele înfăptuite pe tărîmul indus­ fară de faptul că au fost dez­ piii polonezi de vîrstă şcolară Europa centrală a unei zone de- tre cele două ţări şi care îmbră­ tiv ; 14,40 Cîntece de pace şi prietenie; învăţăm limba rusă cîntînd; 20,00
trializării ţării. Aceste succese voltate ramurile existente ale care au frecventat şcolile în a- nuclearizate, propunere care a ţişează toate domeniile artei şi 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,30 Tine­ Muzică uşoară; 20,20 Noapte bună,
sînt şi mai evidente în contrast A-dustriei, au atsăn >¦ şi unele nul 1958 sînt o dovadă grăitoa­ întrunit numeroase adeziuni şi ştiinţei. Acestor legături li s-au reţea ne e dragă) 18,00 Muzică uşoa­ copii; 21,15 Muzică populară romî-
cu situaţia din Polonia antebe­ ramuri noi ca de pildă industria re a creşterii nivelului cultural care, dacă ar fi realizată, ar deschis noi perspective prin ră din ţări prietene; 19,05 Cîntece cio­ nească; 21,45 Părinţi şi copii; 22,40
lică, cînd producţia ei industria­ semnarea la începutul acestui
cuprului şi aluminiului, de ma­ al poporului. O altă dovadă nu contribui Ia destinderea, la creş­ an a planului de muncă pe a- băneşti şi jocuri populare romîneşti; Muzică uşoară; 23,15 Din muzica co­
lă oscila în permanentă .în jurul şini unelte, turbine, de automo­ mai puţin elocventă o constituie terea încrederii' în relaţiile in­ ţiul 1959 pentru aplicarea, acor^ 19,45 „Săptămînă muzicii poloneze“ ; rală a înaintaşilor noştri.
nivelului anului 1913. In cei 20 bile şi tractoare, industria na­ ternaţionale şi ar favoriza re­ 21,20 Succese ale muzicii romîneşti în
cele peste 250.000 de cadre ti­ dului de colaborare culturală cei 15 ani de la eliberare;' 22,30 Mu­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 ) 6,001
de ani cît au stat la cîrma sta­ vală etc. Dezvoltarea rapidă a nere care în anii puterii popu­ zolvarea altor probleme litigi­ dintre R. P. Polonă şi R. P. Ro­ zică populară romînească; 23,00 Con­ 7.00 î 11.00 j 13,00) 15,00) 17,00)
tului, guvernanţii burghezi ai industriei a avut ca urmare lare au absolvit instituţiile de mînă, certul de noapte „Sub clar' de lună". 19.00 ) 22,00 ) 23,52 , (programul
Poloniei panilor nu au făcut creşterea numărului de munci­ învăţămînt superior. In Polonia oase. I ) . 14,00 > 16,00) 18,00 ; 21,00) 23,00
Legături trainice de prietenie

nimic pentru a lichida starea tori ocupaţi în industrie. Astăzi de astăzi tirajul cărţilor a cres­ unesc popoarele pojonez şi ro­ Cu prilejul marei sărbători na­ PROGRAMUL’ II? 14,07 Tineretul (programul II),

de mizerie în care se afla cla­ în industria poloneză lucrează cut la 90.000.000 exemplare pe mîn care pe vreme bună şi pe ţionale a poporului frate polo­ Timpul probabil în regiunea noastră

sa muncitoare şi ţărănimea po­ 2,6 milioane de muncitori, faţă an, depăşind aproape de 4 ori furtună, la bucurie şi la necaz nez, oamenii muncii din Repu­

loneză. La oraşe domnea un de cei 800.000 în 1937. producţia editorială antebelică. sînt şi vor rămîne totdeauna blica Populară Romînă îi urea­

şomaj intens, iar cele fi—8 mi­ Dezvoltarea impetuoasă a in­ Presa, radioul, cinematograful, prieteni nedespărţiţi în marea ză noi succese în . avîntu! său Pentru 22 iulie 1959^ vremea se formă de averse, pe alocuri descărcări

lioane de „braţe de muncă ne- dustriei poloneze a contribuit în televiziunea şi teatrul au deve­ familie a ţărilor socialiste, în desfăşurat cu puteri înzecite în menţine nestabilă, cu cerul variabil.. electrice.
trebuincioase" de la sate repre­ măsură hotărîtoare la dezvolta­ nit bunuri ale întregului popor. frunte cu Uniunea Sovietică. munţa şi în lupta pentru pro­ Vînt slab din sectorul vestic. Tempe­ ! h>- , \ :.

zentau tot atîţia ţărani muritori rea agriculturii şi la trecerea ei Perspective şi mai măreţe se Strînsele relaţii frăţeşti dintre' păşirea patriei, pentru bunăsta­ ratura în creştere uşoară,ziua va os­ Pentru următoarele trei zile, vremea

de foame. pe făgaş socialist. Producţia a- deschid în faţa Republicii Popu­ Polonia populară şi ţara noa­ rea şi fericirea celor ce mun­ cila între 26 şi 31 grade, iar noaptea cu cerul schimbător, favorabilă ploi­

Puterea populară a transîor- gricolă calculată pe cap de lo- lare Polone, al cărei popor con- stră şi-au găsit expresie în Tra- cesc, pentru pace. între 16 şi 20 grade. Ploi locale sub lor, temperatura în uşoară scădere.

Redacţia jl administraţia ziarului str. 6 Martie nr, 9. lelelon: 188 i 189; 75. laxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiuni! Generală P.Î.LR. iu. 230.320 din 6 noiembrie 1949. . Tiparul: întreprinderea poligrafică „1 Mai« Deva,