Page 78 - 1959-07

‘ DRUMUL SOCIALISMULUI. .
In Uniunea Sovietică a luat un
mare avîrit construcţia de locuinţe.
Se dă o mare atenţie construirii
de locuinţe prin metode industria­
le. iată, în Clişeul nostru, o clă­
dire cu patru etaje şi cü 80 de
apartamente, construită la Rostov
pe Don, în numai 30 de zile — un
timp record.
Întrecere pentru
îndeplinirea septenal ului
înainte de termen
Colectivele întreprinderilor in­ ntenii, vibrează braţele regulatoarelor.
dustriale din regiunea econom i­
că M oscovă şi-au luat angaja­
m entul să îndeplinească înainte
de term en platiai septenal, să
dea o producţie peste plan în
valoare de peste 45 tniliarde ru­
ble şi să a tin g ă în 1963 n ive­
lul producţiei industriale prevă­
zut pentru 1965.
O am enii m uncii din regiunea
M oscovă au hdtârît să-şi înde­
plinească aceste angaja m enté pe
baza folosirii largi a tehnicii noi
a m ecanizării şi autolnătizării
producţiei, a reconstruirii şi ex­
tinderii întreprinderilor existăm
te fără a spori investiţiile pre­
văzute pentru septenal. întregul
volum al lucrărilor de m ecani­
zaré şi autom atizare, prevăzut
pentru septenal, va fi îndeplinit
in 1964.
Colectivele întreprinderilor
constructoare de m aşini grele şi
de transport au hotărît să rea­
lizeze în patru ani şi jum ătate
nivelul prevăzut pentru anul
'19é5.
NOUTĂŢI
Cărbuni transportaţi
prin ţevi
In bazinul carbonifer Lvov-
Voiînia din Ucraina, se constru­
ieşte o conductă de cărbune care
va fi una diri cele mai mari din
Uiiiunea Sovietică. Prin aceas­
tă conducă, cu o lungime de 62
km., cărburiele este expediat di­
rect de la triine centralelor elec-
trite. Acest sistem de transpor­
tare a cărbunelui a fost pus la
punct pentru prima oară de in­
ginerii .sovietici şi este în pre­
zent răspîndit nu nunîai în
U.R.S.S. ci şi in alte ţări.
Cărbunele îărîmiţăi esté a-
mëstecat cu apă şi éxpedlat prin
conducta de cărbtirie, sub pre­
siune, centralelor electrice. Aco­
lo, cărbunele este separat de
apă, uscat şi folosit apoi în
focare.
Noul sistem de transportare a
cărbunelui este de cinci Ori riiai
ieftin decît transportul pe căile
ferate.
Proiectul inginerului
ŞumiHn
Marea Barenţ nu mai înghea­
ţă ! Pădurile taigalei s-au întins
pînă !a malurile Oceanului În­
gheţat ! îngheţul veşnic a dis­
părut. Griul a dat în spic din­
colo de cercul polar !
Este vorba de o fantezie ? Nu,
este un proiect real, care nece­
sită încă îndelungate cercetări
preliminare, dar care a şi atras
atenţia lumii întregi. In ce con­
stă acest proiect ?
Se ştie că curentul Golf-
stream acţionează asemenea u-
nui sistem de „încălzire cu a-
pă", îmblînzind clima ţărilor
riverane. La celălalt capăt al
continentului are Ioc însă un
fenomen contrar. Prin golful
Bering, în Oceanul Pacific, pă­
trunde curentul Camciaiic rece
Nr. 1425
Ucraina întrece Franţa Industria constructoare de
maşini in plină dezvoltareIn cursul actualului septenal, In te de două ori in compăraţie ca m al
Ucraina se vor cotvstrui cîteva hidro­ trecut şi se va ridica la 87*500.000.000
centrale şi 50 de termocentrale. Prin Kwh. anual — ceea ce reprezintă de
punerea lor in funcţiune, producţia de Cele. mai mari avioane cu 56 de automobile, 23 de trac­
energie electrică a republicii va creş­ 1,5 ori mai,Mult d ed t actuală produc­ reacţie" pentru pasageri din-' lu­ toare, 15 combine cerealiere, 32
meţi ceţe mai bune turbobure şi de semănătoare remorcate dé
ţie de energie electrică ă Franţei. tractor, două excavatoare, două
. _______ .____________ - ii războaie de ţesut, 43 de maşini
de spălat, 262 de maşini de cu­
' ¦^ ¦ eleCtrobure din lume, primele sut etc.
centrale atomoelectrice din lume,
Oraşele Uniunii Sovietice rachete intercontinentale, sate­ Irt 1958, producţia industriei
constructoare de maşini şi pen­
Uniunea Sovietică a devenit o mare cova şi Leningrad — cu o populaţie, liţi artificiali ai pămîntului... tru prelucrarea metalelor din
putere industrială şi în .anii puterii de peste un milion de oameni.; in pre­ E greu de crezut că toate U.R.S.S. era de 240 de ori mai
sovietice populaţia oraşelor ei a cres­ zent, la acestea Ii s-au alăhifat Kie­ acestea , şi alte • remarcabile mare în comparaţie cu 1913; în
cut aproape de 4 ori, ridldndu-se la vul — capitala Ucrainei, iar,- oraşele realizări ale . tehnicii au fost ariii septenaiului, producţia in­
aproximativ 100.000.000 de locuitori. Baku, Gorki şi Harkov se apropie obţi'riute în ţara care acum dustriei constructoare de maşini
Potrivit rezultatelor preliminară ale re* foarte mult cie acest număr de locui­ mai puţin de jumătate de şi pentru prelucrarea metalelor
cfcnsămîntului populaţiei pe 1959, în tori. 1 ¦ secol, era după -cum spunea Urmează să crească încă de a-
U.R.S.S. 48 la sută din întreaga popu­ prôape două ori. In Uniunea
laţie locuieşte în 4.616 oraşe şi aşe­ Fostul oraş Dkaterinburg diri Ural V. I. Lenin, neînchipuit, nemai­ Sovietică s-au construit tiirbo-
zări de tip urban. — actualul Sverdlovsk — care avea văzut de înapoiată, de săracă şi generatoare cu o putere de
o populaţie de 88.000 de 'locuitori, s-a 'semisălbatecă.' 1OO.0ÔO, 150.000, 200.000 kw.,
Dacă în 1926, în Uniunea Sovietică In întreagă lume sînt cunos-*
existau 31 de oraşe mari cu o popu­ transformat într-uri mare centru indus­ cele mai perfecţionate turbine cu
laţie de pesié 100.000 locuitori, în abui, óü gaze şi hidraulice din
1939 numărul lor sporise la 89, iar trial, care numără în prezent 777.000 cute maşinile-unelte fabricate lume.
îrt prezent există 148 de oraşe mari.
de locuitori. la Moscova, turbinele fabricate Industria constructoare de
Uniunea Sovietică ocupă primul loc maşini agricole şi tractoare din
din lume în ce priveşte numărul ora­ Fosta aşezare miriiefă Iuzovkâ, ca­ la Leningradi-excavatoarele pă- U.R.S.S. produce sute de mii
şelor mari. Potrivit ultimelor date, în de maşini : combine pentru re­
S.U.A. există t l l oraşe mari, iar în re număra acum 40 de ani' 38.000 de sitoare fabricate la Sverdlovsk’, coltarea griului şi porumbului,
celéíalté ţări, numărul lor éste mâi cartofilor şi sfeclei, inului şi
O secţie fără oameni locuitori, a devenit cel mai mare cen­ automobilele produse la Gorki, bumbacului, maşini care ară
pămîntul, seamănă, plivesc bu­
La Uzina de stat de rulmenţi cu le 180 km. Toate procesele tehnolo­ tru din bazinul carbonifer al Done- tractoarele construite la Gelea- ruienile, pregătesc nutreţul pen­
bile nr. 1 din Moscova există în pre­ gice din secţie sînt complect automa­ tru vite, mulg vacile, stropesc
ţului, — oraşul Stalino — care nu­ binsk, coirffiltlele fabricate la plantaţiile.
mără astăzi peste 700.000 de locui­ Rostov, trenurile electrice fa­ Pe şantierele de construcţie
din U.R.S.S. se tolosesc peste
tori. Chiar şi oraşul-erou, Stalingrad, bricate ta Riga... 1.000 de tipuri de maşini. Ele
sapa pămîntul, execută canale,
zent şi funcţionează cu succes o sec­ tizate, ceea ce asigură un ritm înalt şi o mic. care a suferit crunt de pe urma .răz­ In 1957, întreprinderile sovie­ pregătesc şi toarnă betonul, fă­
râmiţează piatra, sudează con­
ţie automată, căreia i se spune „sec­ calitate superioară a producţiei. între­ Populaţia Moscovei a crescut cu 20 boiului, numără astăzi 591.000 de lo­ tice prOduceau'în medie pe, oră ; strucţiile de oţel. teneuiesc. pere­
ţia fără oameni“. gul ciclu de fabricare a rulmenţilor lâ sută. Mult timp, în Uniunea Sovie­ cuitori, adică cu o treime mai mult de- 230 de motoare electrice, 15 rriă- ţii şi plafoanele, trarlspdrtă pe
platforma de construcţie cărămi­
...Omul care intră pentru prima oară cu bile durează 72 de ore. Pentru com­ tică existau doar două oraşe — Ates- cît înainte de război. şifii-unelte âş.cîiietoare de metal, zile, rampele de scară, mortarul
în această secţie încearcă un senti­ paraţie, este interesant de menţionat de beton şi tot ce este nfecesar
ment curios. Pretutindeni se văd nti- că la o secţie obişnuită acest ciclu Giganţii, tineret ului şantierului.
mai maşini-unelte. Ai impresia că a- durează o lună şi jumătate. Mina o-
ceşti coloşi de metal sînt vii... Hu­ itiüiui nu atinge fulrtientul în tot cursul Zi şi noapte, vara şi iarna, pulsea­ — dih oameni curajoşi, gata să In- pertre a. fluviului Angara. Şl de data In prezent, constructorii so­
ruie motoarele, se mişcă arborii şi pi­ ciclului de producţie. Roiul muncito­ ză din plin viaţa pe şaiitierele noilor vietici de maşini-unelte produc
rilor se reduce la a controla proce­ constnicţii din Uniunea Sovietică. Se frunte orice greutăţi. aceasta tineretul şi-a spus cuvîntuL cîteva mii de maşini-unelte spe­
Totuşi, lîngă agregate nti së vede nici sele de producţie şi burta fürteiiona- construiesc noi case de locuit ţi ciale şi 847 tipuri de maşini-
un om. Prin uriaşa secţie se plimbă re a aparatelor. iiltreprinderi induşiriale, noi şcoli şi unelte CU diferite destinaţii. In
magazine, porturi şi căi ferate. Pe 1957, parcul de maşini-unelte
cîţiva oameni îmbrăcaţi în halate al­ Muncitorii din această secţie trebuie zecile de mii de şantiere diri fără Participarea în masă la marlle Astfel, tinărul inginer Aleksei Mar- diri U.R.S.S. număra 1.840.000
lucrează o armată de 4P00P00 de de maşini. în ce priveşte numă­
bastre, care din cînd în cîrid se liiiă să posede néitumâraté cunoştinţe din constructori. construcţii a devenit dé mult o ira- ciuk, secretarul organizaţiei comso- rul de utilaje, Uniunea Sovie­
tică este întrecută nunta i de
Ia aparate, in secţie domneşte o cu­ domeniu! pneumaticii, hidraulicii, elec­ Intre rtbile construcţii siht nume­ diţie măreaţă a tineretului sovietic— moliste de pe şantier, a propus o S.U.A.
răţenie desăvîrşită. Nu se vede nici tronicii, teiemecanicii. De aceea, este roşi giganţi de proporţii hecuriOScUie
In practica mondială : hidrocentra­ tradiţie care a Luat naştere hibă în metodă originală şi deosebit de avan- In 1957, în U.R.S.S. au fdst
lele in curs de construcţie pe Volga, înzestrate cu comandă teleme-
un fir de stfiijltiită de metal ; nici O explicabil de ce aici toţi muncitorii Angara şi Enisei, combinatele de anii primelor cincinale. Unul din pri- tafoasă de executare a planşeului. canică 32 de sisteme energetice,
picătură de ulei. Dimpotrivă, atrage învaţă, in prezent, de pildă, cîţiva din înnobilare a mitiereurilor din Ucraina 51 de hidrocentrale. La sfîrşitul
şi Kazahstan, marile întreprinderi ale mele şantiere ale tineretului a fost El a recomandat ca podul de pe care ânului 1957, în U.R.S.S. se nu­
industriei chimice etc. mărau 325 de substaţii teieme-
atenţia iih amănunt neobişnuit peritru ei îşi pregătesc proiectul dé diplomă oraşul Komsomolsk-pe-Amur construit sé execută, deobicei această, lucrare să canice.
o secţie de ilzină : pesté tot flori na­ pentru a obţine titlul dé ingineri. 'Aceste şantiere sînt numite „de
şoc“, subimlndu-se prin aceasta ro­ încă în 1032 în desişurile sălbatici fié aşezat nu pe reazăme masive de In anii septenaiului industria
lul lor deosebit de important în pla­ constructoare de maşini a
turale, aranjate frurhos în vaze uria^ In curînd la uzină se vor organiza nurile economice de dezvoltare a me taigalei.' Astăzi dcest dr\li bsie căsoaie, ci pe ţevi metalice. Aceasta U.R.S.S. va asigura punerea în
se. La un capăt al secţiei se vede alte cîteva secţii asemănătoare. În Ţării¦ Sovietice, importanţa dării lor fuheţiune a cel puţin 1.S00 de
pupitrul de comandă. Aici, contoare 1981, de pildă, va îi dată în exploa­ in exploatare, la termenul fixat. Peste un mare centru, al industriei m etalw - a permis să' se ridUcS ae 10 ori rtu- linii automate.
electrice anunţă cîte piese s-au produs tare o nouă secţie automată, iar în 100 din aceste şantiere „de-şoc" 'sini
pe secundă, pe minut, ţie oră, indică decursul septenaiului întreaga uzină numite şantiere ále tineretului sau gice şi constructoare de maşini din mărul, muncitorilor ocupaţi la execu-
calitatea producţiei. Becurile roşii dti se Vâ transforma într-o uzihă dutd- !,comsoiholiste" — aceasta întructi
destihaţia să semnaleze rebuluriife, dar mată. aproape Intrégul lor personal este Orlentul îndepărtai cu o populaţie tarea planşeului şt de 25—30 ori
format dih tineret. din com sâmmşti de 177.000 locuitori. cOnsilhiia de béton. Propunerea th-
Un alt vlăstar al liderilor cons- drgzneaţă a tiiîărtiitil inginer a fost
tăietori este ţi tiraşul Magnitogorsk acceptată şi tri pretent constructorii
ele nu se aprind aproape deloc, deoa­ din Ural, de lingă imensul combinai continuă cu stlcces asaltul Angarei.
In iiltirtiui tiirip, uzina de rulmenţi metalurgic, care numără o populaţie Pe şaiitierm oLăşeluliii ştiinţific din
rece niaşinile-unelte funcţionează ire­ cu bile nr. 1 din Atescova a fost vizi­ de 331.000 locuitori. Novosibirsk s-d terminat construcţia
proşabil. tată de delegaţii de ingineri din Sta­ Tineretul a . avut un rol remarca­ clădirii Institutului de- hidrodinamică.
bil şi in crearea combinatului meta­ In prezent se, lucrează la construcţia
Secţia automată a uzinei de rul­ tele Unite ale Americii, Anglia, R. F. lurgic Kuzheţk din Siberia, egal prin clădirilor institutelor de fizică şi
menţi cu bile, funcţionează de trei Germană şi allé ţări, Specialiştii străini capacitatea sa tu combihathl de la geologie. Pe şdiitieful Universităţii
ani. Ea ocupă o suprafaţă ds 2.736 Magnitogorsk.
au declarat în unanihiitate că în ţă­
metri păiraţi. Maşiniie-unelte sînt ac­ rile lor nit există nici o Secţie de a-
ţionate de 700 motoare electrice. Con­ cest gen. Pînă în prezént „secţia fără Şi astăzi Comsomolul, tinerelul, îşi munceşte cu entuziasm tin grup m -
comitent, în secţie funcţionează apro­ oameni“ de la uzina de rulmenţi cu trimite pe cei mai buni reprezentanţi meros de recenţi absolvenţi ai şco-
ximativ 10.000 de aparate electrice. bile nr. 1 din Moscova este singura ai săi pe marile şantiere. Comsomo- liior medii. Dintre aceştia, 90 de per­
lişiil dih Ucraina aii construit' în soane urmează cursurile de pregătire
Lungimea cablurilor electrice depăşeş- din lume. Dbiibds, într-un singur an, 37 mine
de cărbune: In 1958, cu mUnile tin e­ pehtru admiterea la aceeaşi univer­
_ j----------- — ------- ~ --------------------- © ssa g
T E H N I C O - Ş T I I N Ţ I F I C E retului au fost construite ¦şapte fur­ sitate pe care ei o construiesc cu
nale noi. miinile lor.
Comsomolul a luat sub patrona­
din Oceanul îngheţat. Astfel, se instalaţia realizată de astrono­ cărbuni, instalaţia a servit drept jul său şantierul de construcţie a\
explică clima aspră a teritorii­
lor scăldate de aceste ape reci, mul leton Maris Abeie pentru bază pentru crearea noii ^.insta­ Uzt-dei de cauciuc sintetic din Sum- O m in ă —gigant
îngheţul veşnic care încătuşea­ laţii experimeriiaîe-tridustriale. ga'it ( Azerbaidjan), al hidrocentra­
ză pămîntul. fotografierea sateliţilor în care Experienţa acumulată în de­ î lelor de la Bratsk pe Ahgara şi de{
pelicula este fixată de o placă
Poate oare omul să tfărisfor- metalică pe cate magnetul unui cursul acestor doi ani arata că Id Krasnoiarsk pe Eni-sei, al autd-i Uri colectiv de specialişti din meni decît în vechile tipuri de
irie clima aspră a acestor locuri? cocsul obţinut după noua meto­ străzii din munţii Tian-Şan (Kir- Harkov au elaborat proiectul u- mină.
Irigiriertil sovietic Şiiltiiliri a e- ghizia), al orăşelului ştiinţific dint nei mine-gigant, a cărei produc­
lăborat un original şi îndrăz­ curerit alternativ o face să vi­ dă posedă calităţi superioare.: Novosibirsk, al filialei din Siberia n( ţie aniială se va ridica la Mijloacele de automatizare
neţ proiect de valorificare a Ar­ Academiei de Ştiinţe a U.P..S.S. ŞL e.000.000 ionë de cărbune, vor permite să se dirijeze de Ifi
cticei. EI a propus ca Golful breze. !n ariumite mottierite ur­ dutabilitatea necesară, dimensiu­ ale altor 100 d i întreprinderi. adică atîta cit se extrage în pre­ suprafaţă instalaţiile de evacua­
Bering să fie acoperit cu un ba­ zent în 12 mine mari din Don- re a apei şi de ventilaţie. Dis­
raj uriaş. Sute de pompe puter­ ma Satelitului şi placa se mişcă nile necesare aie bucăţilor de Înarmat cu tehnica modernă, tind-i bas, — cel mai mare bazin car­ pecerul poate cunoaşte în orice
nice montate în acest baraj vor Cărbune şi forma de aceiaşi tip. retul luptă pentru terminarea cit mai' bonifer clin partéa europeariă a moment situaţia din toate cele
servi la pomparea apei din O- cu aceeaşi viteză, îri aceeaşi di­ bupa păterea lui Leonid Sa- repede a lucrărilor de construcţie :şit U.R.S.S. 15 galerii aie minei. La supra­
ceanu! Pacific îri Oceanul în­ darea. in exploatare a întreprinderilor< faţă nu se vor mai vedea teri-
gheţat. După părerea autorului recţie, îri timp ce imaginea' pe pojfîikbv, membră corespondent coane. Roca care nu conţine
proiectului, fluxul de apă caldă peliculă a rămas- parcă imobi­ al -Academiei de Ştiinţe -a cărbune va fi expediată direct
din Oceanul Pacific va ajuta la din abataje fabricilor de mate­
transformarea climei aspre a în­ lizată. in felul acesta, se pre­ U.R.S.S., care împreună cu alţi în curs de construcţie. < iri .âbataiélë ttiinei de tip nou
tregului bazin Arctic. riale de coristriicţie.
lungeşte în mod artificial -timpul .specialişti sovietici a lucrat ia ' Tinerii constructori termină ulii-'' toate 'operaţiile vbr' fi executate Minerii vor fi transportaţi la
Apărate periirti obţinerea cocsului din cărbuni
observarea sateliţilor de expunere. Zborul Satelitului necocsiîicabili, rezolvarea aces­ mele lucrări pe şţmiierul Uzinei dei de maşini, dirijate automat din locurile de muncă din subteran
este fixat sub forma unei linii tei prdble'me pe scară industria­ cri trenuri electrice, care-vor cir­
Tînărul astronom Kazimir cauciuc sintetic de la Sumgăit. In' galerii. Extracţia şi transpor­ cula pe magistrale asemănă­
punctate care oglindeşte mo­ lă va dă posibilitatea să se cre­ curind uzina va da prima cantitate: tarea cărbunelui, ca şi deplasa­ toare celor din tunelul uniii me­
de cauciuc sintetic obţinut din gaze rea armăturei se realizează fără trou.
mentul cînd coincide viteza. eze mari întreprinderi metalur­ naturale. participarea oamenilor. Pentru
deservirea minelor, vor fi nece­ Mina-gigarit va fi criristriiilă
Noile aparate sînt folosite fa gice în regiunile unde există ză­ Recent, pe şantierul hidrocentralei _ sari de şase ori mai puţini oa- în Donbas.
căminte de minereuri de fier şi Bratsk s-au început lucrările de aco-
staţiunea din Riga pentru obser­ rezerve de cărbuni nurnai ne-
vaţii optice asupra sateliţilor ar­ cocsrîicabili, obişnuiţi
tificiali ai pămîntului.
Lapuka din Riga, a realizat un O Instalaţie pentru
original apărat datorită căruia cocsificarea continuă S il Diamantele şi aurul
precizia înregistrării coordona-1 a cărbunelui Siberiei
telor şi a timpului de trecere a La Harkov a fost construită
Unui satelit artificial al pămîn­
tului creşte de 10 ori. Roţile o instalaţie experimentala-indus- L’a unul din cele mai măfi
dinţaie de contact, de un tip triălă !a care cocsificarea căr­ zăcăminte diamaritifere din Iu­
special, transmit automat sefri- bunelui se desfăşoară continuu nie, în regiunea industrială Vi-
riaîe !ă două cronografe şi în şi considerabil rriai repede. de- liuisk, extracţia diarriăntelbf â
felul acesta se elimină greşelile cît în cuptoareie obişnuite. crescut în comparaţie CU ăriul
cu caracter subiectiv pe care le Noua tehnologie elăbofătă de 1956, în 1957 de 2,5 ori şi în
făceau înainte observatorii oamenii de ştiinţă ' sovietici, a 1958 de 8 ori. In 1965 ea Va
Valerian Smeling, conîeren-’ cărei verificare se va face Ia a- creşte de 15 ori faţă de nivelul
ţiar Ia Universitatea din Rigă, ceastă instalaţie, deschide largi anului 1958.
a realizat un fotometru autoîtt- perspective de sporire conside­ In anii septenaiului va înce­
registrator peritru înregistrarea rabilă a productivităţii muncii pe a doua etapă a construcţiei
în industria cocsochintică. unor întreprinderi pentru ex­
strălucirii ţinui sâteiît. El se După părerea specialiştilor, tracţia diamantelor, ceea ce va
bazează pe principiul compara­ permite în scurt timp satisface­
instalaţia' de ia Harkov va per­
ţiei strălucirii satelitului cu mite să se obţină cocs din căr­
rea necesităţii de diamante a
„SteăUă artificială“ — un bec bunii cu gaze şi cărbunii slabi, Uniunii Sovietice cit şi a tutu­
mic alimentat de curent conti­ consideraţi ca necocsiîicabili. A- ror ţărilor lagărului socialist.
nuu. Datorită acestui aparat, ceşti cărbuni reprezintă o mare Extracţia de aUr de la zăcă­
precizia observaţiilor creşte de parte a rezervelor mondiale. La
cîteva ori. instalaţia experimentală de Ia mintele din Aidâri — cunoscu­
Harkov, care funcţionează de doi te în întreaga lume — va creş­
te în 1965 cu aproximativ 60 la
lrnagine de la Expoziţia soviética din New York — secţia sănătate publică.
Prezintă lin deosebit interes arii, s-a obţinut cocs din aceşti sută faţă de nivelul anului 1958.