Page 79 - 1959-07
P. 79
, »425 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
!a&ftóaariei
Puternicul ecou al documentelor I N D E VA
M u n c ă în s u fle ţită
recentei plenare a C, C al P. M, R. pe şantierele de construcţii
Cclcri$til din Tefuş an răspuns Vom produce In aceste zile, oraşul Deva înscriu noi depăşiri de normă,
prinfr-un nou angajament laminate mai multe freamătă de muncă. Maşinile La blocul garsonieră, bunăoară,
transportă diferite materiale. Oa- angajamentul pe luna iulie este
Despre măsurile adoptate de plenara meni harnici ridică tot mai sus să se termine turnarea plăcii de
siluetele roşii de cărămidă . ale beton la ultimul etaj şi tencui-
Cei care au venii La iov. Vasile şi eu cred că ne vom putea spori an C.C. al P.M.R., privind creşterea nive oonstrucţiilor. Pe Una din sche- rea interioară la parter-plus do
Stremfan, secretarul organizaţiei de gajamentul". lului de trai al oamenilor muncii-am aflat le, un tînăc fredonează, o melo uă etaje. Lucrările pînă acum
bază la depoul C.F.R. TeiuŞ), erau Oamenii, strinşi între halele depou din emisiunile radiofonice şi din presă. die. Un ăltul îl secondează. Gu sînt înscrise în grafic. Exemplul’
mulţi. N~ave.au lor. in biroul devenit Aceste măsuri rte liinplu inima de bu cîntecul munca este parcă mai
deodată neincăpător, „Intraţi mâi oda lui, discutau cu însufleţire. Fără cu curie şi sîntem adlnfe recunoscători cti spor; Te opreşti să vezi ce constructorilor loan , K-r-auş,. zi
vinte de prisos, analizau, ascultau, dar şi Adrian Richtbl, instala
tă",: strigau cei din spate celor opriţi propuneau. Una după alta, mîinile încă partidului pentru grija ce ne-o poartă. se întîmplă. Gine este acela ca tor, fruntaşi pe acest şantier es
in uşă. Dar nu mai era loc. Erau pline de negreala cărbunelui se ridi Aceste măsuri prevăd o creştere sim re .dă atîta imbold muncii ? O lo te urmat de ceilalţi muncitori Brigada utehlistă de rtiontatori de la secţia l-a locomotive a Atelierelor
peste 100. Au ieşit atunci aţară, intre cau cerînd înscriere la cuvîni. Comu ţitoare şi a salariilor muncitorilor din zincă fiare ca te lămureşte în ai şantierului. ¦ “ C.F.R. Şirheria, condusă de tînărui comunist Sever Săbăti, s-a angajat ca,
hale, iar secretarul, de pe tamponul nistul Nicolae loan, şeful unei, echipe industria siderurgică. Creşterea sala parte. „Pînă la 23 August, vom împreună cu celelalte brigăzi din sCéfié, să dea o locomotivă R.R. peste
unei locomotive, le-a citii bucuros şi complexe de reparaţii s-a angajai să riului, reducerea impozitului oît şi re : Pe acest şantier fri'ăî sînt plan în cinstea zilei de 23 August.
emoţionat Hoiărirea cu privire la ma îmbunătăţească continuu calitatea re ducerea preţurilor ia peste 2.600 sor termina şi. preda beneficiarului totuşi — şi udele necazuri care
jorarea salariilor, pe care aproape o paraţiilor. La fel şi cazangiul Bor timente de produse industriale şi ali blocul...“. Un angajament, un frînează oareoum elanul eons- In foto: Brigada Condusă de tov.Săbău, după terminarea lucrului.
cuvînt dat de oameni hărnici truotorilor. Deşi lucrările de zi-
învăţase pe dinafară. Au ince.put apoi dean Şofron şi lăcătuşul Crişan Tra mentare, fac ca veniturile noastre să care vor ou orice preţ să se ţi- darie au fost terminate, nici
întrebările, precizările, angajamentele. ían tí. Aşezat pe scara locomotivei cu crească simţitor. nă dé él. Eâté partea lor de con- pînă acum I.R.P. riii a dat detă- COM UNA ŞUGAG
„Locomotivele noastre —- a spus în carnetul pe genunchi, comunistul Va Acestor măsuri luate de partid noi tribuţie ia cinstirea marii săr- j|j tehnice privind executărea
cuvintul său maistrul de atelier loan sile Streinţan aduna cifrele. Fiecare (e răspundem ou noi angajamente îti bători a poporului nostru, ziuă scărilor de acces lă blocul gar şi acum
Morar I — consumă din ce în ce¦mat reprezenta un angajament. Făcu apoi producţie. Ne vom strădui ca să pro
puţin combustibil. Prin grija mecani totalul şi se ridică să vorbească. ducem cît mai multe laminate, de oa- de 23 August, ziUa eliberării pa- sonîeră. Elanul munoltorilor
cilor noştri, risipa de cărbune a fost ' — „In timp ce fiecare a chibzuit şi litate mai bună şi Ia un preţ de cost
complect înlăturată. Am reuşit astfel şi-a spus părerea, eu am notat. Anga cît mai redus. triei de sub jugul fascist. poate şi trebuie să fie susţinut
să economisim in timp de 6 luni peste jamentele noastre ca răspuns la Ho-
1.000 tone de combustibil şi alte ma tărlrea plenarei C.C. cd P.M.R. cil pri Noi, laminatorii, ne-am făcut un Iată tabloul care te întîmpină şi de proiectanţi, ' Cdtmlmâ ŞUgag esté aşezată pe milioane, s-au făcut lucrări de sta-
teriale. Aproape trei sferturi din an vire la majorarea salariilor şi pen mic calcu l: dacă reducem rebutul pro Valea SebesujUi ’şi are o întindere bilizarëa cursului apei, în valoare
gajamentul luai ca răspuns la chema siilor stht deosebit de frumoase. După venit din laminare numai cu 0,1 la în aceste zile pe toate şantierele Alături de blocul garsonieră, de peste 50 de km. Cei 3;300 de lo- de mai multe milioane etc. O parte
rea celor opt întreprinderi din capitală cum ştiţi, plnă la începutul lunii iulie siită putem să realizăm o economie a- cuitori de aici şi-au durat aşezări pe din aceste lucrări aU fost executate
a fost, deja realizat. înseamnă că la la depoul nostru s-au realizai econo nuală de 706.000 lei. Din această su de construcţii din oraşul Deva. pe şantierul blocului B.R.P.R. vinuri de munte, pe coame de deal, de cetăţeni prin muncă voluntară
noi sînt posibilităţi şi rhai mari. Mal mii în valoare de peste 180.000 lei. ni! se pot construi cel puţin 18 apar Pe şantierul din strada..Fferion constructorii dau bătălia otî re- de-a lungul rîului Sebeş sau pe şi contribuţie voluntară. Dar şi sta-
avem încă destule rezerve interne ne- Din angajamentele făcute acrim, reiese tamente. Acest lucru noi îl putem face Sîrbu sau General Bălan, gă- cuperarea celor două Zile rămase hiarginea torentelor eu izvoare, din tul a investit sume mari pentru ca
folosite. De aceea, propiln ca la efor că pînă la sfîrşitul anului, ¦noi vom şl sîntem hotărîţi să-;1 realizăm. seşti acelaşi ^freamăt, acelaşi în urmă faţă de grafic. Aşa cum’ care şă se poată adăpa vitele. Unii azi, comuna să se poată bucura cu
tul pe care ţara noastră condusă de mai economisi încă 135.000 lei, adică muncesc la pădure, alţii cresc tur- realizările obţinute.
partid îl face pentru ca nivelul de cu 15.000 lei mai mult decît prevăzu Schimbul nostru, însufleţit de măsu ritm de muncă. prevede angajamentul lor, pînă me de oi şi cirezi de vite. Aproape
viaţă să crească, să răspundem inten- sem la începutul semestrului. Sînt si rile adoptate de partid, desfăşoară o 10.000 ha. de păşune şi pădure îşi Prin munca dusă de cei peste 40
sifieîndu-ne eforturile pentru reducerea gur că vom face şi mai mult. Avem susţinută întrecere în a obţine noi rea De pildă, la blocul nr. 2, ou la sfîrşitul lunii iulie pe acest Sferă binefacerile celor din Şugag. de comunişti din comună, în anii
consumurilor specifice de combustibil destule exemple pe care le putem ar lizări în sporirea producţiei de metal. 21 apartamente, angajamentul şantier vor fi executate zidăria diri urmă, aici a luat fiinţă o înto
şi mcderiale, pentru mărirea producti ma. Comunistul Gllgor Medrea şi Numai în zilele de 14— 15 şi 17 itiliă luat prevede să fie dat în folo- la subsol, placa de beton peste Cu toăte âcestea, ei n-au ştiut ni vărăşire zootehnică care, în prezent
vităţii muncii“. brigada lui a economisit în primul se noi am dat peste sarcinile planului de ciodată ce e belşugul. Trăiau cu fri are un fond de bază de 750 oi şi o
mestru 117 tone combustibil conven producţie 101 tone blumuri. sinţă la 23 August. Acum* blo- subsol, zidăria la parter şi pla ca zilei de mîine, roşi de tot felul păşune de 2.000 ha. Prin cooperatf-
„Cred că la fiecare loc de muncă se• ţional, Aurel Boidoc cu ai lui a eco- . Vele săteşti înfiinţate, oamenii pot
pot realiza economii — a continuat nomisli 81 tone combustibil conven Ca manevrară la postul nr. 2 (caja cului i se fac ultimele finisări, ca de beton peste parter. Ritmul de boii, îără ştiinţă de carte, ex-
discuţia sudorul. Cornel GMurea. Nu ţional etc. Cam au obţinui ei aceste laminorului bluming i .000) mă anga ploaţafl de chiaburi şi samsarii pri- să-şi valorifice produsele sau să-şl
numai cei. de pe locokiotive dar şi noi realizări ? Prin remarcaren trenurilor jez de a lucra cît thai corect, de a zugrăveli etc. Zidarii Grigore de muncă şi elanul în întrecere martiltii. N-aveau şcoli suficiente, procure lă preţuri convenabile cele
cei din atelier¦. Eu, de exemplu, sînt cu tonaj sjx/tií, eliminarea repara respecta întocmai tehnologia de lami Socaci şi Ludovic Peter ca şi de pe şantiere sînt garanţia fap- dispensar n-aveau deloc. Bandele de necesare. Viaţa oamenilor din Şu
sudor. Am văzut că lucrlnd ca deose ţiilor dintre spălări, folosirea forţei vii nare a oţelului evitînd prin aceasta hoţi le furau vitele şi treceau cu ele gag devine din ce în ce mai fru
bită atenţie şi cunoscind bine opera a trenului şi cunoaşterea perfectă a producerea rebuturilor. zugravul Covaci, au toată g-aran- tului că se va recupera răm-îne- dincolo pesife' miinţî, la Tg. Jiu. moasă, mai îmbelşugată. Aproape
ţiunea ce trebuie executată se pot rea traseului. Exemplul lor trebuie urmat". ţia că angajamentul ce şi l-au rfea în urmă şi că sarcinile "dë Cîtid se întorceau, împărţeau prada 300 ţărani muncitori şi-au făcut ca
liza economii la electrozi şi curent e- Avîhd fnai multă ?xperienţâ în mun luat va fi realizat înainte de plan vor fi cu mult. întrecute. cu jandarmii. Oamenii nu fnai a- se noi. Numărul cirezilor şi tur
leciric, la carbid şi la Oxigen. Aşa că, S. GÚ. ca de manevrant, voi ajuta îndea termen. La 10 august, blocul va veau cui se plinge. Domnii de la melor aproape s-a dublat. Mulţi
proape pe riiuritltori! mai tineri îh ri fi gata, deci cu 13 zile mai de In cadrul angajamentelor lua Sebeş nu urcau pînă aici, în creie locuitori şi-au cumpărat aparate de
dicarea calificării lor profesionale. vreme decît prevede propriul te în cinstea zilei de '23 August, radio, motociclete, biciclete etc.
angajament al constructorilor de constructorii de pe şantierele rul munţilor, Becii în preajma ale-
MlRON VGIn A pe şantier. din oraşul Deva vor teritiiha şi g'erilor, pentrii a prothiffe diri nou In fiecare duminică; cetăţenii din
preda braseria din Piaţa Unirii niarea cri 'sarea. Şugag, îmbrăcaţi îh cosfume de săr
Este o cinste pentru construc şi secţia nouă de coafură din bătoare, coboară din munţi şi se
torii dë aici; strada Dr. Petru Groza. La cileya zile după 23 August acirină în faţa sfatului popular. Aici,
1944, a sosit la Şugag prima divi ei discuta pîhă Seata tîrziu despre
Un ritm viu de muncă există La fiecare loc de muncă;:con zie a Armatei Roşii, care a curăţat ce mai e noii prin ţară, despre tre
şi pe şantierul blocurilor gar- structorii muncesc cu spor. Ho- munţii de fascişti şi bandiţi. Cu- burile gospodăreşti ale edihunei, Bes-
rîrid a fost schirribat şi primarul, pre oameni. Prinire ei se bucură
sonieră şi B.R.P.R, din strada tărîrea unanimă este.de. a în- care împilase atîta artmr de vreme de multă stimă şi apreciere, comu
pe locuitorii munţilor.
C â fb u n e m âi mult şi m ai ieftin inaniivbiht lâ postul tir. 2, Filimon Sîrbu. Muncind pentru sorîe în bilanţul întrecerii îh cin-
laminorul bluming 1.000.
a da viaţă angajamentelor la stea luî 23 August rezultate cît
Prin aplicarea Hoiărîrii plenarei G.G. taşele sectorului. Aşa. de pildă, luna G. S. Hunedoara fiecare loc de muncă, zilnic se mai frumoasă Gw
al P.M.R. din iiî— 14 iulie, veniturile trecută artl încheiat-o cu o depăşire de _____ iMl-rrtiaVV-- r1‘ -- ---------;— s is a a s ------------------ ' ' ' '' ¦ ----------------
noastre din salarii vor creşte foarte plan dfe rttai bine de 4 procente. In Ucenicii la practică
mult. Să dau un exerhplu. Gheorghe luna aceasta rezultatele sînt şi mai
Hangan, vagonetar .în brigada mea, bune. Aceste succese însă nu ne mul
cîştigă lunar în medie cîte 1.300 lei. ţumesc. Noi avem mari posibilităţi Terminînd anul şcolar. uceriL Nicolae Lupu, pregăteşte pe u- din cei doi băieţi mineri buni. De atunci a trecut aproape un niştii Tudor Munteahu, loan Cer-
După-cum rezultă din prevederile ho- pentru a obţine economii. Condiţiile de cit de la şcoala profesională din cenicul Liviu Goto!; de lă â- Practică la locurile de pro- deceniu şi jumătate. In acest răs nat, Ibân Todescu, loan Ştefan şi
tărîrii, el va cîştiga de acum înainte lucru ne permit să executăm un nu Ghelar au plecat să munceas telierUl de bobinaj, unde’ uce- timp, . la Şugag- s-au obţinut reali Petru Lumînar, deputaţii’ Nicolae
lunar mai bine de 1.450 lei. Aceasta măr mai mic de găuri de mină şi deci că în practică, tncepîhd cu 1 iii- nicul Petru funaru este ajutat ducţib fac şi ucenicii ahulul I. zări pe care burghezia nu le-a pu Aloman, loan Achimescu, Cita Sa-
înseamnă că va avea bandiţii de viaţă să economisim exploziv. De asermeriea. líe a.o., ei lucrează în cadrul de tov. Todor Gostian. Instructorii Petru Dumă şi Gâ- tut înfăptui nici într-un secol. Cu lomia, Ana Bica, Alaria Bogdan,
şi mai i bune. Dacă comparăm salariul ne vom strădui să folosim şi mâi bine întreprinderii miniere din loca vrii Şoit sînt tot timpul în mij- sprijinul comuniştilor şi deputaţilor, Maria Muntean şi alţii.
său din anul 1956 cu cel pe care-1 va lemnul de mină. Avem de asemenea litate, fiecare în meseria pe cară Exemple bune se pot da şi locul lor, ajutîndu-i să aplice s-au înfiinţat 7, şcoli dintre care
primi în urma aplicării hotărîrii, con posibilităţi să gospddărim măi bine ae şi-a ales-O; Muncitorii cărora din subteran. Aici, ŞefUl de e- îh practică cele învăţate în şcoa trei sînt cBnsiritilé récent; Cei 17 Printre proiectele de viitor ale ce
statăm că venitul său din salariu va rul ccimprimăt, prin folosirea thai jus lfe-au fost repartizaţi, sînt mul lă. învăţători sosiţi în cbrrlună au reu lor din Şugag figurează îh primul
creşte de aproximativ două ori. tă A utilajelor. ţumiţi de comportarea ucenici chipă Vifctor Jalbă, se preocupă şit să lichideze în scurt timp anal rîrid ierrriinarea lucrărilor de con
lor şi depun multă străduinţă Printre ucenicii care îşi dau fabetismul. La Şugag s-a construit strucţie Ia şcoala de 7 ani. Şcoala
Noi, minerii; ca şi ceilalţi oameni Brigada mea, în urma discuţiilor pentru a le da ó calificare cît cu mult interes de calificarea u- tot interesul pentru ă-şi însuşi de asemenea, un dispensar medical are un Beviz iniţial de 000.000 iei,
ai muncii, sîntem adine recunoscători purtate pe marginea hotărîrii, s-a an cenicuiui Mircea Suhan, La o meseria, sb pot aminti Petru în valoare de peste 200.000 lei,- s-au dar prin valorificarea resurselor lo
partidului şi guvernului, care se stră gajat ca de acum înainte să-şi depă mai bUria. Exemple de acest fel altă echipă, lucrează ucenicii Boicu, Dumitru VilăU, Teodor făcut lucrări de lărgire a drumului cale şi prin munca vo'liihtafă a ce
duiesc să ne facă viaţa din ce în ce şească planul de producţie cu cel pu Baş şi alţii in valoarfe de rtial multe zeci de tăţenilor, se vor realiza mari eco
ţin 25 de procente. De asemenea, am sp pot da de ia atelierul de re. Alexandru Rusu şi Eltlii Păun, nomii. In prezent, circă 60 lă sută
mai bună. ImpreiJnă cu ortacii mei arh hotarît să depunem toate eforturile avînd că şef pe iov. loan Şoit, ILIE SOFIAN din construcţie este gata. Anul a- )
pertthi ca Să realizăm cît mai (huite paraţie a) vasonetelor, onde tov. costa va începe şi construcţia unui d
hotarît ca îtl viitor §ă sjibrifh rezul economii. care şi-a pus tn gînd să facă corespondent magazin universal sătesc în valoa- i
tatele obţinute în Iuţită cu planiil.
Brigada mea a obţinut pînă acum VASILE CEROft.) A &efiitsi)!c péi-rtuvienté de de Su sprijinul activităţii sia permanentă gospodărie-bu-l re de 150.000 lei şi a uniri drum ’
rezultate .care au situat-o printre frun minfer, şef de brigadă «jitia Vuican populare get din comuna Beriu şi-a pre spre satiil Dobra, lung de 16 km.
putaţi de pe iingă sfaturile văzut în plan problema încasă-S Pentru creşterea şepteluiui, vor fi de
Eforturi încununate, de succese populare constituie o tofmă im rii taxelor de păşunat, sarcinăf asetneneâ construite în munţi 7 sai
portantă de antrenare a mase Care revine agentului încasator,! vane. Pînă la sfîrşitul lunii august
(Urmare din pag, t-a) muri în cantul angajamentului lor de cetăţeni la conducerëa şi rea reparaţiilor cu cheltuieli Demnă de evidenţiat este şl iar la Şibot, comisia permanen-( vor fi terminate şi barajele de co
luat în întrecerea cii resiţenii. rezolvarea problemelor gospo minime: S-a stabilit de către recţie a torentelor de pe Pîrîul Run-
că, la cuptoarele adînci, comu O să dăm şi mai mult; Nouă comisie că varul şi nisipul ne activitateacomisiei permanente tă învăţămînt şi cultură şi-a pre-j cului şi Pîrîu! iui Neag.
nistul loan Munteanu, maistru dăreşti. Prin activitatéa tor dv cesar se pot protura pe plan învăţămînt, cultură şi sănătate văzut în plan sarcini asemănă-!
principal, face acelaşi lucru. comuniştilor ne revine o mare zi cu zi, aceste comisii sînt de local, iar o bună parte diri Im de pelîngă Sfatul popular al Nu de mult. trecînd pe aceste me
răspundere în înfăptuirea sarci un real sprijin în munca sfatu crări se pot face prin muncă oraşului Orăştie. Nu de mult, cu ale organelor executive; leaguri, maestrul Sadoveanu a nu
In sector au apărut, lozinci nilor de producţie. De felul cum rilor populate, fn raionul Orăş- comisia perrrianerită a stbdiat uitînd că ele, comisiile perma-\ mit Valea Sebeşului Valea Fru-
liej datorită sprijinului dat de nente, sînt organe care studiază! moaşă“. Intr-adevăr, Valea Sebe-
Comitetul executiv al sfatului
analizează o situaţie sau alta!
noi, mobilizatoare. Pe una diri miihcim noi, cum ştim să mobi popular, comisiile perrrianente voluntară. Propuribrile corfiisiei situaţia salubrităţii .ofaşului, Şi fâc. propuneri de îmbunătăţi- ştilul a devenit după 23 August o
ele stă soris: ^Muncitori, tehni lizăm şi să însufleţim oamenii au desfăşurat o rodnică activi au fost supuse comitetului exe propunînd o serie de măsuri ca- rea muncii. ' vaie frumoasă. Siib conducerea co
cieni şi ingineri, luptaţi pentru în liiptă pentru realizarea pla- tate. In multe problerrie, comi cutiv al sfatului popular comu ,re să ducă la mai buna gos- ¦ :^ ata de aceste lipsuri,^ Comi- muniştilor, harnicii muncitori fores-
a da patriei cît mai miilte eco- riuÎUi şi a angajamentelor iua- nal, care le-a găsit ca fiind bu podărire a oraşului, la înfrumu- texul executiv al Sfatului 4pu4toOnprciui ir-,eVJi, fiert, crescătorii dfe vite şi ceilalţi
hdmii, contribuind’ astfel la a- te, depinde Înfăptuirea acestora. siile permanente au făcut stu* ne. S-a stabilit astfel ca după s^eţarea lui. C_omitetul execut«i.v lărIa.. ^raAiton«-Sal1 /Oi—iăr,şntie a luat1,( r,T
plÎcărea în viaţă a prevederilor Conştienţi de acest lucrti, noi ne! dii, dîrid soluţii 4* rezolvare locuitori ai Văii Sebeşului, muncesc
hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. vom îrnhunătăţi munca. Sîntem din celi>j ttlaf burie.
din 13—14 iulie 1959“«.iar alta hotărîţi să facerii tot ce rie stă terminarea anului de învăţămînt al Sfatului popular orăşenesc O- masuri: Astfel, s-a propus ca înl
are următorul text: „Lamino- în putinţă pentru a răspunde Pentril activizarea comisiilor
rişti! Ştiaţi că reducînd rebutul hotărîrilor partidului cit noi fap perrnanerite. Statui popular ra să se înceapă repararea şcolilor. răştie a găsit ca bune propu fiecare trimestru să se organi-i
te, cu noi şi importarite reali ional Orăşfie a desfăşurat iris? Propuneri preţioase au făcut nerile făcute şi a trecut la apli zeze şedinţe de colaborare cin Cofnuna Şu8aR devine astfel dm ce
sub cota admisă numai oii 0,1 zări în producţie. Vom constitui 0 intensă muncă organizatorică.
la sută puterti realiza o econo —¦aşa Cum se arată în raportul De pildă, membrii comitetului şi deputaţii din carea lor. S-au preşedinţii cohiisiilor perrnănen-i în ce mai bogată, iar oamenii mai ^
mie anuală de 706.000 lei din tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej executiv şi Şefii secţiilor 3e re comisia perma iniţiat astfel cu
care se pot construi 17. aparta prezentat lă plenara din 13—14 sort au fost repartizaţi pe lingă vnA / v v n te în care să .46 discute proble ( fericiţi.
iulie a. c. — im colectiv de muu-' rina salt dbiiă fcomiiric, unde du
mente ?“. citori, tehnicieni, ingineri, eco îndrumat aetiviiatëa tomitëielor nentă agrosilvi- R elatări din m unca ajutorul comite- me cti privire la planurile de GH. STOICOVICI
Secretarul organizaţiei de par nomişti care Să studieze la faţa executivë comuna te pentru îm
locuirii rezervele interne şi să bunătăţirea • munţii organizate- că diri comună tindf comisii permanente tylui, orăşenesc orientind astiel copoisule ®îndutaicv’’ ava««aaag/Krsg.c»ua:reava
tid ÎŞi schiţa un plan de mă- întocmească un plan concret de rice. S-au oTgahizat cu acesl Balşa. Comisia femeilor acţi- tivitatea lor curentă şi de pers
silfi‘fcu privire la îmbunătăţirea măsuri în vederea obţinerii unei prilej cicluri de conferinţe cu pectivă. De asemenea, bilunar Ânunf
muncii de partid şi economice. producţii mai mări, de bună ca a făcut un stu- uni de curăţe- se va analiza munca de spriji
Bifotil organizaţiei de bază, con- litate Şi la tih preţ de ctist cît deputaţii în tare s-a vorbit des diu asupra posibilităţilor exis nie şi înfrumuseţare. Propuneri nire a activităţii comisiilor per Departamentul Poştelor şi
dufcerea sectorului, comitetul mai redus. La elaborarea aces pre rolul şi satcinile comisiilor tente pentru redarea în circui manente desfăşurată db fncrnbrii Telecomunicaţiilor cu Ord. nr.
sindical şi de U.T.M., şefii de tui plan ’va fi ătrasă întreaga permanente. Că rezultat ăl mă- tul agricol a unor terenuri de- în vederea înfrumuseţării ora comitetului executiv şi şefii sec 83/1959, a hotarît înfiinţarea
schimb şi maiştrii — spunea el masă de muncitori... Surilof luate, s-ă observat o în şului a făcut.şi comisia perma ţiilor sfatului popular raional. de noi unităţi P.T.T.R. (agen
— au discutat într-o şedinţă o- viorare a rnuncii deputaţilor. gradate. A propus în acest scop nentă gospodărie şi urbanistică, Măsurile luate vor reuşi sa îm ţii P.T.T.R. autorizate) în me
pefătivă posibilităţile de a rea Peste tot în sector, muncito Astfel. în prezent toate comisii să se creeze o pepinieră pen- Gu sprijinul deputaţilor, al co bunătăţească şi măi mult activi diul rural.
liza noi economii. In urma dis le permariente de pe lîngă sfa tru puieţi de salcîmi care să fie mitetelor ae străzi, al femeilor tatea de viitor a tuturor comi
cuţiilor purtate şi a' calculelor turile populare comunale îşi'în plantaţi pe versantele supuse siilor permanente efin cadrul ră- Pentru informaţii, candida
degradărilor. Astfel, cotriitetul e- şi tineretului, în oraşul Orăş iohtiliii Orăştie. ţii ce doresc să ocupe aceste
xecdtiv în urrna propunerii fă tie s-au plantai-'prin muncă vo posturi se vor adresa Oficiu- !
cute,- a organizat o pepinieră pe FURIR VASILE Iui P.T.T.R. raion Deva sau
o suprafaţă de 7 ari, Lirrnînd ca luntară 1.500 puieţi pe străzi Ia Oficiile P.T.T.R. comunale
această să se dezvolte. şi s-au luat măsuri, pentru con *-"'n 11
fecţionarea a 50 bănci care vor din raionul lila şi Brac!. J
Iri atenţia comisiilor perma fi puse în zonele verzi ale o-
raşului. De asemenea, din pă
făciute s-a ajuns la concluzia Că rii, inginerii şi tehnicienii tocmesc planuri de muncă în nente au siat şi probleme pri- durea Cendrea s-au scos şi plan f COOPERATIVA „VIAŢA NOUA j
prin reducerea consumurilor mobilizaţi şi însufleţiţi de’ exem tafe îşi prevăd probleme impor- v.ind îmbunătăţirile fuhciăre. Ast- tat pe marginea rîurilor, în zo
specifice Şi a rebutului, se poa plul cornuniştilor —’ iiiuttceSc cu fante pentru studiu. Iată- curr> ţei, corriisia perfnânentă agrico nele de protecţie 700 puieţi de L Orăştie ‘^
te realiza, peste angajamentul însufleţire şi depun eforturi spo aii muncit unele comisii per lă diri cornilina Blăndiana a stu salcîmi. ^.execută pentru populaţie, prin unităţile sale, următoarele iu-]
anterior, încă 300.000 lei econo rite pentru . dobîndirea de noi manente. diat cum poate feri de inundaţii Acestea sînt doar cîteya din cran
mii. Acâastă problema urmează succese îh producţie’, Eforturile zecile de exemple bune din ac
a fi discutată cu întreg colecti pe care le depun sînt încunu S-a. constaiat de pildă, că fn terenurile din junii rîului Mu tivitatea comisiilor permanente.. — confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii ;
vul de muncitori care, fără în nate de SUccese. In nuihai trei .’.oriuina Ceru Băcăiriţi era ne reş. S-a propus în acris-t scop Totuşi, în activitatea unor co
doială, îşi va aduce contribuţia zile de lă apariţia noii hbtă- cesar ăă •se eXPcule o serie de îndiguirea rîului pe anumită misii permanente, s-au manifest — încălţăminte comandă şi reparaţiuni
la descoperirea de noi rezerve rîri a partidului; muncitorii din lucrări de reparaţii la şcolile •porţiuni. Lucrarea a fost execu tat unele lipsuri. Astfel, datori
şi posibilităţi în realizarea de schimbul inginerului 11ie Marcu, elementare. Comisia permanen tată prin muncă voluntară, reu- tă slabului sprijin acordat de — confecţii pantaloni (secţie specială) ;
au dat pesfe plan 101 tone blu tă de gospodărire de aici şi-a şindu-sb Să se facă un dig lung sfaturile populare, comisiile şi-
economii. muri de oţel, iar cei' din schim au prevăzut în planurile de — confecţii haine de blană din deşeuri ;
— De la începutul anului, — prevăzut în planul său de mmi- de 4 km., fedindii-se agricliltu-
— confecţii scurte îmblănite din cabană cu menadă ;
— a-rgăsiri de piei, precum şi prelucrarea lor (pieptare, co- 1
( joace etc.) ; ¦ .]
( — reparaţii radio. -j
spunea tov. secretar, — noi am bul inginerului Deziderat Olah, că să studieze resursele locale rii o suprafaţă de 60 hă. şi fe- niuncă, probleme care nii le sînt ţ Toate lucrările se execută proiript şi sînt de bună calitate.-)
care ar putea ajuta la exectita- rind de inundaţii alte 320 ha. în competinţă. De pildă, feo-îni- i j O \LJ a/lU'iJiJwJu/ufuJuJu/kJLJuJu/uJiJi.jLJiJL-ri ' •.
dat peste plan 10.243 tone blu- ,, 129 tone. /¦.
