Page 8 - 1959-07
P. 8
r ' ~ .....
L^nfralr.
u Huor-dor: Sä realizăm in dici su perioriPROLETAR/ D//V TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VAI
în folosirea agregatelor!
Plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie sporirea continuă a indicilor de utili
anul trecut a pus în faţa siderurgişti- Concluzii pe marginea zare. In dorinţa de a contribui la in
lor patriei sarcini de seamă în ce pri tensificarea acţiunii de sporire a aces
veşte sporirea producţiei de metal şi rubricii de discuţii tor indici, redacţia a iniţiat la înce
îndeosebi a producţiei de oţel. Totodată putul anului o rubrică de discuţii pe
Anul XI Nr. 1408 Vineri 3 iulie 1959 4 pagini 20 bani plenara a arătat că cea mai importantă tal din ţară, Combinatul metalurgic tema : „Să realizăm indici superiori în
cale pentru atingerea indicilor plani Reşiţa. folosirea agregatelor I", punlnd coloa
ficaţi pentru anul în curs este folosi nele ziarului la dispoziţia muncitorilor,
rea mai intensivă a capacităţii agre Desfăşurind larg întrecerea socialistă, tehnicienilor, inginerilor siderurgişti, ca
gatelor, descoperirea şi punerea în va trndudnd în viaţă multe propuneri de drelor de conducere din economie, ac
loare a rezervelor de capacitate exis măsuri tehnîco-organizatorice făcute în tiviştilor de partid, sindicat şi U.T.M.,
In cinstea zilei de 23 August { tente şi încă nefolosite. consfătuiri de producţie, valorificînd re pentru a-şi spune "părerea asupra posi
Conferinţa regională de partid de zervele existente în cadrul secţiilor, sl- bilităţilor de sporire a acestor indici.
in pagina 3 —4 derurgiştii hunedoreni au obţinut rea
asemenea a subliniat cu deosebită tă lizări de seamă în sporirea producţiei Discuţiile purtate de-a lungul a a-
rie necesitatea folosirii intensive a a- proapc cinci luni de zile au scos in
Cuvî nfarea gregatclor siderurgice, trasînd sarcini de metal. Astfel, de Ia începutul anu evidenţă o seamă de succese şi lip
concrete în ce priveşte indicii de uti lui şi pînă la data de 18 mai, ei au suri în activitatea secţiilor de bază ale
La lam inorul d e 6 5 0 m m . rostită lizare ce urmează să fie atinşi într-un produs peste prevederile pianului 21.555 Combinatului siderurgic Hunedoara şi
timp relativ scurt. tone oţel Martin şi electric, 10.318 uzinei „Victoria" Călan, privind spo
A fost aprins focul pentru uscarea cuptorului de N. S. Hruşciov Pe baza acestor sarcini, colectivele tone fontă, 11.002 tone laminate, 33.282 rirea indicilor de utilizare a agregate
la plenara C. C. secţiilor Combinatului siderurgic Hu tone cocs. Totodată s-au realizat în lor. Totodată, participanţii la discuţii
cu propulsie nr. 1 nedoara, dezbătînd posibilităţile ce le semnate economii la preţui de cost al au arătat căi concrete de remediere a
al P.C.U.S. au, şi-au luat angajamente valoroase metalului. lipsurilor, au venit ou propuneri in
Ieri, 2 iulie, la cuptorul cu din ţara noastră. Cuptorul va Aprinderea focului marchează privind sporirea continuă a producţiei. teresante în vederea sporirii indicilor
propulsie nr. 1 al laminorului de încălzi blumurile de oţel ce ur- o nouă victorie a constructori- Totodată au chemat la întrecere celă- Fără îndoială, la baza acestor suc de utilizare, au combătut stări de fapt
65^ mm. din Hunedoara a fost jor siderurgişti hunedoreni în în- | Ia11 mare combinat producător de rae- cese a stat mişcarea largă desfăşurată negative.
aprins focul pentru uscare şi în mează a fi supuse laminării. In în toate secţiile combinatului pentru
călzire. prezent, atenţia constructorilor trecerea pentru respectarea an Succese deosebite
(zidari şamotori, mentori)' este gajamentelor luate în cinstea Echipa a V-a de
Acest cuptor, prin proporţiile îndreptată înspre intensificarea celei de-a 15-a aniversări a e- la districtul de li Preocuparea susţinută în vederea
sale şi gradul înailt de tehnici ritmului lucrărilor la cel de-al liberării patriei noastre. : nii din stafia C-F.R. sporirii productivităţii agregatelor nu
tate este primul de acest gen treilea cuptor cu propulsie. Teiuş — şef de e- se putea să nu aibă rezultate. Făcînd
chipă Traían Co- o analiză asupra modului în care au
li^ V ^ I U E ^ JillUILlUII briş — în luna mai
(Continuare în pag. 3-a)
LA SFIRŞIT DE SEMESTRU
Iti întreprinderi
Analizind realizările anului Cine va cîştiga ? mului trimestru colectivul minei ax. şi-a depăşit O bogată activitate
trecut şi avînd în faţă sarci Aninoasa. In acest timp, vredni planul la reparaţii culiuraiă de masă
nile anului acesta, minerii Văii r .. t ‘ » cii •mineri de aici au avut de periodice cu 5 la
Jiului şi-au luat angajamentul trecut peste multe greutăţi. Pî- sută şi la întreţi Organizaţiile sindicale din întrepriri*
să extragă peste prevederile pla Se ştie,că în întrecerea, ce se ,nă la urmă însă ei le-au biruit. nerea curentă cu 3 derile regiunii Hunedoara îşi înrîreapt
nului anual cantitatea de 95.000 desfăşoară între exploatările mi Unul cîte unul sectoarele au ie ta. sută. tă atenţia spre mobilizarea muncitori*
tone de cărbune. niere din Valea Jiului, princi şit de sub plan şi la sfîrşitul lor la realizarea unei producţii mereu
palii animatori sînt colectivele fiecărei luni, colectivul de mun IN CLIŞEU: e- mai mari, reducerea continuă a pre^
De cîteva zile s-a încheiat de muncă de la Lonea şi Petrila. că de la Aninoasa a putut ra chipa lucrind la în ţului de cost şi ridicarea calităţii pro
primul semestru al anului, un La sfîrşitul primului trimestru, porta depăşirea planului cu în treţinerea liniilor. duselor, calea sigură de ridicare a ni
bun prilej de analiză a activită rezultatele erau aproximativ a- semnate cantităţi de cărbune. velului de trai al oamenilor muncii.
ţii depuse. Rezultatele obţinute celeaşi: ambele colective şi-au Aşa se face că la sfîrşitul celui 000000 Printre acţiunile pc care organizaţiile
constituie punctul de plecare depăşit planurile de producţie de-al doilea trimestru, la mina sindicale le desfăşoară cu succes în
pentru colectivele de muncă din cu aproximativ 8.000 tone de Aninoasa s-a înregistrat o de Secpa metalurgică a fabricii chimice acest scop este şi o bogată activitate
toate sectoarele de activitate, cărbune. După încheierea primu păşire de 4.871 tone de cărbune, Orăştie, fruntaşa pe minister culturală de masă;
înspre obţinerea de noi succese lui semestru se pot vedea urmă ceea ce se traduce prin depă
şi mai valoroase. toarele rezultate: Lonea şi-a de şirea planului semestrial cu 643 Nu ele mult colectivului secţiei brigăzi, pentru sporirea produc de plan l-a adus mişcarea de Pentru desfăşurarea muncii culti>
păşit planul cu 14.848 tone, iar tone. metalurgică a iabricii chimice ţiei şi reducerea preţului de cost. inovaţii şi raţionalizări. De la rale educative de masă în întreprin
48.229 fone cărbune Petrila cu 14.266 tone de căr Orăştie, i s-a acordat titlul de Astfel, încă de Ia începutul anu începutul anului şi pînă Ia 31 derile cTiri regiunea Hunedoara funcţio
bune. Prin urmare, lupta con Succesul acesta, minerii de la secţie fruntaşă pe Ministerul In lui a apărut iniţiativa: „Din a- martie au fost înregistrate 34 de nează 18 cluburi muncitoreşti, 125 de
pesle plan tinuă şi,poate da cîştig de cau Aninoasa şi-l daforcsc în bună dustriei 1etrolului şi Chimiei, ceeaşi cantitate de materiale, cît inovaţii şi raţionalizări, din a- colţuri roşii, 22 cinematografe sindi
ză fiecăruia dintre cele două măsură aplicării cu consecvenţă pentru merite deosebite în reali mai multe produse“, care a avut plicarea cărora secţia realizează cale şi 300 de biblioteci cu peste
După ce în primul trimestru, colective. a iniţiativei brigăzii comunistu zarea planului de producţie pe drept urmare creşterea preocupă economii antecalculate în valoa 400.000 de volume. Numărul citito
din abatajele minelor din bazi lui Mihai Tuoaciuo. trimestrul I al anului 1959. re de 388.000 Iei,. Dintre acestea rilor cărţilor tehnice a crescut în anul
nul carbonifer Valea Jiului, au Şi sectoarele celor două ex rii muncitorilor pentru ridicarea amintim: raţionalizarea procesu acesta cu încă 900.
fost extrase peste preveclerile ploatări sînt angrenate în între Luptînd pentru traducerea în indicilor de utilizare a agrega--
planului mai bine de 18.000 to cere directă. Pînă de curîind, mi viaţă a hotărârilor Conferinţei telor şi gospodărirea judicioasă lui tehnologic al reductorilor la In vederea extinderii iniţiativelor şi
ne cărbune, datorită muncii pli regionale de. partid, harnicul co a materiilor prime şi auxiliare. coturile de înaltă tensiune: dis metodelor înaintate de muncă, la clu
ne de avînt desfăşurată de mi na Petrila era reprezentata de Oameni harnici şi pricepuţi lectiv a sporit producţia globală pozitiv pentru rabotat cu două buri şi colţuri roşii s-au ţinut în anul
nerii "acestui bazin, sub îndru în perioada amintită cu 8,98 Ia S-a acordat o mare atenţie cuţite la aceeaşi masă; dispozi acesta 450 de conferinţe tehnice şi
marea de zi cu zi a comunişti sectorul II în întrecerea cu sec Minele, Uricăni şi Vulcan sînt sută faţă de cea planificată, rea- s-au organizat numeroase schimburi
lor, în cel de-al doilea semes torul V Lonea, deţinătorul tro cele mai mici din Valea Jiului lizînd în acelaşi timp o econo propunerilor făcute de muncitori tiv pentru prelucrat caneluri in de experienţă practice la locurile de
tru au fost scoase la zi 30.189 feului „Găsea de aur a tehni şi, în acelaşi timp, cele mai ti mie la preţul de cost de 560.000 muncă. La exploatările miniere din
tone de cărbune în afara pla cianului“. In ultimul timp însă, nere. Gu toate acestea, rezulta lei. în cadrul consfătuirilor de pro terioare la roţi dinţate pe rabo- Valea Jium. I-au organizat jurnale
nului. .<ezuliatul acesta este o sectorul IV Petrila, care fusese tele obţinute dovedesc că mine ducţie, fapt ce a făcut ca între teză etc. vorbite cB tema ; Ciut) poătd fi extinsă
chezăşie a faptului că angaja codaş, a obţinut rezultate re Iată şi cîţiva din factorii care gul colectiv sa fie preocupat de iniţiativa minerilor de la Lupeni „Ziua
mentul anual va putea fi nu nu au contribuit ia obţinerea aces Pentru frumoasele rezultate şi fîşia“ şi cea a minerilor de la Ani
mai îndeplinit, dar chiar şi de marcabile. Astfel, numai în rii de ajei sînt oameni harnici şi tor realizări. îmbunătăţirea procesului de pro noasa de a depăşi zilnic pe fiecare
păşit. ducţie. secţia a fost recompensată cu schimb sarcinile de plan. La Combi
cursul lunii iunie colectivul a- pricepuţ . că muncesc cu mult Sub îndrumarea organizaţiei suma de 12.000 lei. natul siderurgic Hunedoara a fost ex
Noi apariamenfe cestui sector a livrat patriei cu elan. De fapt, cele aproape de bază, comitetul de. secţie şl Un aport de seamă la înde tinsă în mai multe secţii -„joia frunta
pentru mineri peste 2.000 tone cărbune mai 20.000 tone de cărbune, extras conducerea secţiei au dezvoltat STEM AM BRAiCA şilor în producţie“ iniţiată în anul
mult decît prevedea planul lunii de cele două colective de mi larg întrecerea socialistă între plinirea şi depăşirea sarcinilor trecut în secţia oţelarie.; i
Muncitorii şi tehnicienii con respective. Dar şi sectorul V corespondent
structori din regiunea noastră în funefiune
se străduiesc să dea în folosin Lonea a dat peste planul ace neri peste planul aferent primu otsafî -
ţă oamenilor muncii construcţii
mai multe, mai bune şi ieftine, leiaşi luni mai bine de 1.600 to lui semestru, stau mărturie a-
Numai în Valea Jiului construc
torli de la T.R.G.L.H. vor termi ne de cărbune, *aşa că nu se firmaţiei de mai sus. Minerii
na în acest an sute de aparta ştie cine va cîştiga pînă la ur Dumitru Vascul, Vasile Apostol
mă întrecerea.
şi Ştefan Gantz, împreună cu
Şirul succeselor continuă brigăzile lor, au luptat cu ar
4.228 tone de cărbune — cu doare pentru a dă patriei mai Pentru grăbirea intrării
atît era sub plan la sfîrşitul pri mult cărbune.
•• mmm a bateriei a ÍIÍ-a de cocs de la Hunedoara
mente centru mineri. Un nu Aceşti trei mineri Printre marile agregate, care vor lucrări de bună calitate. Tocmai de vor putea fi ierminate în 30 de zile.
măr de 21 apartamente din a alcătuiesc schimbul intra in juncţiiine in acest an la Hu aceea la lucrările de zidărie echipele Aşa că pentru respectarea termenului
cestea vor îi date în folosinţă I al brigăzii con nedoara, se numără şi boieria a sînt alcătuite din 4—5 oameni, avincl de mai sus, constructorii şi montorii
minerilor din Vulcan încă în duse de comunistul III-a de cocs împreună cu anexele ei. în frunte pe cei mai pricepuţi mese au hotărîl să lucreze in paralel. Pene
cursul acestei luni. Dumitru Vascul de Importanţa acestei construcţii este cu riaşi, în mare parte membri şi can tra aceasta lucrările de construcţii
la Uricani. Antre noscută : ea permite sporirea produc didaţi de partid. trebuie astfel dirijate incit să se poată
Constructorii care au lucrat naţi în întrecerea ţiei de cocs şi deci sporirea produc crea fronturi de lucru moniorilor.
la cele 21 de apartamente din socialistă, în cin ţiei de fontă. Ca atare, grăbirea in In acelaşi scop lucrările s-au secto
Vulcan au întrebuinţat însem stea Zilei minerului trării ei in funcţiune este o problemă rizat. Fiecare maistru are in primire O mare atenţie se acordă în aceas
nate cantităţi de cenuşă de la şi a zilei de 23 de primă necesitate. un .sector de care răspunde personal. tă perioadă întrecerii socialiste. Prin
Termocentrala din Paroşeni şi August membrii a- Esle foarte important faptul că maiş lozinci mobilizatoare, prin grafice ce
nisip de pe marginea Jiului cestei brigăzi au Stadiul aciuai al lucrărilor este trii prezintă in fiecare dimineaţă un se complectează cu regularitate, mun
(materii prime folosite Ia pre reuşit să extragi) destul de avansat. Lucrările părţii de scurt raport in faţa conducerii şantie citorii sini mobilizaţi pentru a lucra
pararea mortarului), reducînd peste plan, de Ia pregătirea cărbunelui sînt pe termi rului, ceea ce permite luarea de mă mai repede şi mai bine. Mihai Eclcert,
astiel mult preţul de cost pe a- începutul anului şi nate. Se fac ultimele finisări la tur suri imediate acolo unde se constată Aurica Năzdrăvan, Carol Târâk şi
nul de cărbune, la staţia de conca- că treburile nu merg locmai bine. Ioana Bălruia sînt principalii anima
partament.
N. ROVENŢA
corespondent pînă la 1 iunie, a- sare brută a cărbunelui, la siaţia de Prin specificul ei, lucrarea cere o tori ai întrecerii.
proape 1.800 tone măcinare ţină a semicocsului, ia po execuţie ireproşabilă din punct de ve
-O — de cărbune. durile transportoare şi la staţiile de dere calitativ. Tocmai din acest mo Ţinind seama de hotărîrea şi elanul
iransbordare. Prin urmare, aceste lu tiv fiecare maistru efectuează un con cu care lucrează constructorii, cît şl
In sprijinul crări vor putea fi ierminate in cu- trol sistematic şi la intervale scurte de măsurile luate de conducerile şan
muncitorilor elevi rînd. de timp fiecărei echipe, ceea ce duce tierelor, se poate aprecia că există su
la respectarea tuturor perscripţiunilor ficiente posibilităţi pentru ca lucrările
In cadrul exploatării miniere -ECSâii- Ceva mai In urmă se află lucrările din proiect, de la baleria a III-a de cocs de la
părţii de elaborare a cocsului. De pil Hunedoara să fie ierminate in cinstea
din Ghelar a luat fiinţă un curs Veşti de pe şantierele de hidroamelioraţii dă, zidăria bateriei este executată doar 'Aminteam că începerea încălzirii în zilei de 23 August şi deci să înceapă
în proporţie de 85 la sută, iar zidă preajma zilei de 23 August esle con
de pregătire a muncitorilor ce ria de klinker de la turnul de stin la această dată încălzirea. Este- ne
gere nr. 2 este executată în proporţie diţionată de terminarea lucrărilor de cesar insă ca ritmul de lucru in pe
urmează a se prezenta la exa In anul acesta s-a planificat guirea unei porţiuni a rîului Mu Unii dintre Inginerii şi tehni de 95 la sută.
p in O.R.I.F. (Oficiul regional de reş s-au ferit de inundaţii circa cienii O.R.I.F. lucrează acum la zidărie cel mai tîrziu la data de 25 rioada ce a mai rămas să fie inten
menul de admitere la cursurile îmbunătăţiri funciare) să fie a- 400 ha. teren. Aici s-au prestat terminarea documentaţiei necesa Constructorii sînt însă hotărîţi să
meiliorate şi ferite de inundaţii 3.420 zile de muncă voluntară, re şantierelor de la Vinerea, ra termine în cttrutd toate lucrările. Ei iulie a. c. Acest lucru însă nu-i su sificai şi mai mult.
serale şi fără frecvenţă de pe 10.130 ha. teren din regiunea d!.slocîndu-se un volum de 8.000 ionul Orăştie, şi Berghin, raio au accelerat ritmul de lucru şi se N. A.
noastră. In acest scop s-a pre m.c. pămînt. nul Alba, care vor fi deschise crede că in cinstea zilei de 23 Au ficient. Lucrările de montaj abia dacă
lingă şcoala medie din Hune văzut descinderea a 28 şantiere în curând. Alţii, execută *e te gust baleria va putea intra in faza
de hidroamelioraţii, din care pînă Alte 4.280 ha. sînt în curs de ren măsurătorile necesare întoc de încălzire; aceasta insă presupune
doara. la 1 iulie s-au deschis 15. ameliorare prin lucrările .de pe mirii documentaţiei noilor şantie terminarea lucrărilor de zidărie piua
Pentru buna desfăşurare a celelalte şantiere deschise. Unul la dala de cel tîrziu 25 iulie a. c.
La chemarea organizaţiilor de dintre cele mai mari şantiere re de la . Galda de Jos şi Ighiu,
cursurilor, un interes deosebit partid şi sfaturilor populare ,^u deschise pînă în prezent, este raionul Alba. Documentaţia al De altfel, conducerea tehnică a şan
răspuns mii de oameni ai mun şantierul regional de hidroame tor două şantiere — din Beîdiu, tierelor, sub îndrumarea organizaţiei
depun profesorii Ştefan Scurtu cii. Ei au efectuat pînă în pre lioraţii de la Chimindia. Aici, comuna Peţelca, şi a celui din de partid, a luat o seamă de măsuri Brigadă fruntaşă
zent pe cele 15 şantiere, peste Daia Romînă — sînt terminate. deosebit de importante. Ci/eva din a-
şi Va sile Ionescu, care, pe lîngă 50.000 zile de muncă voluntară, prin excavarea a 28.000 m. c. Sfaturile populare şi comitetele cestea le vom enumera în cele ce ur*
excavînd 155.296 m. c. pămînt. pămînt vor fi redate agriculturii de partid din comunele amintite mează.
orele fixate în program, la ce peste 500 ha. teren. Prin munca trebuie însă să ia măsurile ne
Aşa s-a reuşit să fie terminate voluntară a colectiviştilor din cesare pentru deschiderea şantie Dispunînd de suficiente materiale,
rerea cursanţilor, dau consulta Chimindia, Bamnotoc şi alte sate relor de îmbunătăţiri funciare şi Colectivul de muncitori, teh au dat lucrări de bună calitate
lucrările de pe 10 şantiere. Prin din jur, s-au excavat pe şantie pentru ca activitatea pe acestea lucrul poate fi desfăşurat in cit . mal nicieni şi ingineri de la şi au făcut economii în valoare
ţii suplimentare pentru lămuri rul regional peste 7.500 m. c. să se desfăşoare în bune condi- T.R.G.L.H. Deva şi-a luat an de 1.100 lei la şantierul resta
terminarea lor s-au ameliorat pămînt. Numai în ultima săptâ- ţiuni. muTie puncte. Ca atare, e posibil să gajamentul ca în cinstea zilei de
rea cît mai temeinică a proble mînă au fost excavaţi 2.500 m.c. 23 August să dea în folosinţă urantul „Dunărea“ din Deva.
2.460 ha. teren. Numai pe şan se, realizeze, randamente frumoase, şi 54 apartamente de bună calita Datoriţi lucrărilor de bună ca
melor. te, iar costul fiecărui aparta litate executate şi economiilor
tierul de la Lăpuşnic, prin îndi ment să fie sub 40.000 lei. Pen
Dintre cei mai buni cursanţi tru îndeplinirea acestui angaja realizate brigada a fost decla
ment o muncă susţinută au de rată fruntaşă pe grupul I de
şi care frecventează regulat
pus şi membrii brigăzii de zi şantiere.
cursurile se evidenţiază tovară
dari condusă de Ioan Duma care GH. ST'RAUŢ
şii V. Cherchez, Vasile Tenţ, corespondent
Gheorghe Bejenaru, Eugenia
Lobonţ, Alexandru Bereholschi
si alţii.
ILIE SOFIAN
corespondent