Page 80 - 1959-07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1425

raw «n «stea

Mie propuneri !mfafalejuLtimeAß şllni • jjJjÂm ele şjtinl • xdiimeXe şJtiri •MÜimjela ştiri •
n întaKSCcaleaspre
nuacordlaBeneia

SENTINŢA Vizita delegaţiei de partid 19 ani de putere sovietică De la trimisul special Agerpres, C. RÄDUCANU
în procesul inteniat
iui Manoîis Giezos şg §gBfi&e3°roaBn@nfaBe smriefäce în Letonia, Activitatea diplomatică a în­ In şedinţa de luni atît A. A.
in ü. Pa Polonă
registrat marţi la Geneva doar Gromîko cit şi Lothar Bolz, au

şi ceSoriaifi dejunul miniştrilor de Externe subliniat că răspunderea mari­
ai celor patru puteri, invitaţi de lor puteri pentru rezolvarea pro­

Recepţia de la ambasada sovietică şi Estonia A. A. Gromîko. blemei germane nu exclude, ci
După şedinţa de luni după a- dimpotrivă presupune crearea
pairioji greci VARŞOVIA 22 (Agerpres) niştri al R. P. Polone, membrii zXA/V\/VA/\/SAA/V condiţiilor pentru o discuţie în­
TASS anunţă: La 21 iulie P. ai Biroului Politic şi al secreta­ miază, care a constituit un pri­ tre reprezentanţii R. D. Germane
ATENA 22 (Agerpres). — La Abrasimov, ambasadorul extra­ riatului G.G. al P.M.U.P., con­ M O SC O V A 22 (A gerpres). sovietice vor putea efectua lu -\ lej de reafirmare a celor două şi R. F. Germane, în cadrul u-
22 iulie Tribunalul militar din ordinar şi plenipotenţiar al ducători ai partidului ţărănesc poziţii diferite în ceea ce pri­ nui Comitet pe întreaga Germa­
Atena l-a condamnat pe Mano- U.R.S.S. în Polonia, a oferit o unit, ai partidului democrat din T ASS a n u n ţ ă : la 21 iu lie o a ­ crări de cercetări in dom eniul Ş veşte aspectele fundamentale a- nie sau al unui alt organism
lis Giezos la 5 ani închisoare, recepţie la ambasada sovietică Polonia, membri ai Consiliului le problemei germane, nu se
în cinstea delegaţiei de partid de stat şi ai guvernului, miniş­ m enii m uncii din R .S.S. Leto­ folosirii energiei atom ice în > poate spune mai mult decît că bazat pe principiul egalităţii în
urmaţi de 4 ani deportare în- şi guvernamentale a U.R.S.S. tri, deputaţi în Seim, generali nă, R .S.S. Lituaniană şi R .S.S. „tratativele continuă şi este drepturi şi al parităţii. Dar, scria
tr-un lagăr de concentrare şi la condusă de tov. N. S. Hruşciov. şi ofiţeri din armata poloneză, E stonă au sărbătorit ca pe o scopuri paşnice. < limpede că nimeni nu doreşte marţi ziarul „Le Figaro“, „Bon­
privarea de drepturi politice pe reprezentanţi ai întreprinderilor m a re sărb ă to a re cea de-a 19-a întreruperea discuţiilor, cel pu­ nul se teme de consecinţele u-
timp de 8 ani. Această sentinţă împreună cu N. S. Hruşciov. industriale şi ai ţărănimii polo­ Lituania — cea m ai m are in ( ţin pentru moment“, după cum nui dialog politic cu germanii
este mai aspră decît cea cerută neze, oameni de ştiinţă, cultură, scrie ziarul „Tribune de Gene­ de răsărit“, iar „puterile occiden­
de procuror. prim-secretar al G.G. al P.G.U.S. artă şi alte persoane. ce priveşte num ărul populaţiei L ve“. Cu toate elogiile aduse de tale cred că din organizarea u-
o parte a presei occidentale, nei astfel de discuţii va decur­
In ciuda prăbuşirii falsei a- şi preşedinte al Consiliului de Printre oaspeţi se aflau mem- aniversare a proclam ării p u ­ dintre republicile baltice — ) noua propunere prezentată de ge recunoaşterea implicită a gu­
cuzări de ,,spionaj“, Vutsas şi b'ri ai corpului diplomatic. Ghr. Herter „nu reprezintă ni- vernului est-german“, după cum
Trikalinos au fost condamnaţi Miniştri al U.R.S.S., la recepţie terii sovietice in aceste repu­ dezvoltă cu succes, paratei cu ţ ciun progres, fiind o prea mare scrie New York Herald Tribu­
la închisoare pe viaţă iar Sin- Au luat ouvîntul N. S. Hruş­ concesie făcută guvernului de la ne“.
gelaris a fost condamnat la 15 au participat membrii delegaţiei ciov, prim-secretar al C.G. al blici. alte ram uri, industria chim ică. \
ani închisoare, urmaţi de depor­ P.G.U.S. şi preşedinte al Con­ Bonn“, observă marţi ziarul Faptele evidente n-au însă
tare pe timp de 5 ani şi la pri­ de partid şi guvernamentale siliului de Miniştri al U.R.S.S., In anii puterii sovietice in In curînd ea va aproviziona „Daily Express“. Virtuţile aşa-
varea de drepturi politice pe şi J. Gyrankievicz, preşedintele zisei flexibilităţi şi imprecizii a nevoie de „recunoaşteri diplo­
timp de 7 ani, Karakaianis a sovietice. Consiliului de Miniştri al R. P. Letonia, Lituania şi E stonia a m ulte regiuni din U niunea So- acestei propuneri, care i-ar de­
fost condamnat la 11 ani închi­ Polone. monstra meritele şi „ar lăsa matice“, iar „temerile“ miniştri­
soare, urmaţi de deportare pe Din partea poloneză la re­ fost creată o industrie m u ltila ­ vietică cu ţesături artificiale,
timp de 5 ani şi la privarea de lor occidentali nu pot anula e-
drepturi politice pe timp de 7 cepţie au participat: W. Go- terală — inclusiv construcţia cu m ase plastice, preparate
ani, Raguzaridis a fost con­
damnat la 5 ani închisoare, ur­ mulka, prim-secretar al G.G. al de aparate, industria electro­ medicale.
maţi de deportare pe timp de
P.M.U.P., A. Zawadski, preşe­ tehnică, industria chim ică — In republicile sovietice bal­
4 ani şi la privarea de drepturi
politice pe timp de 5 ani. Sen­ dintele Consiliului de stat al ram uri care în trecut nu exis­ tice se dezvo ltă cu succes a-Ş
tinţa tribunalului militar este
definitivă. R. P. Polone. J. Gyrankiewic.z, tau. O am enii de ştiinţă şi in ­ gricultura. Letonia, de pildă, <

-O - ^ preşedintele Consiliului de Mi- gin erii d in aceste republici so­ In ce p riveşte producţia de la p ­

Vizita delegaţiei luţionează cele m ai com plexe te pe cap de locuitor, a depă­

economice romlne problem e tehnice. A stfel, în a- şit de peste două ori Statele uşa deschisă“, se dovedesc la xistenţa unui stat german inde­
în Anglia lectura lor atît de inconsistente pendent şi democrat a cărui pre­
ju n u l sărbătorii, în E stonia a U nite ale Am ericii. incit „fac inutilă o analiză mai zenţă cu depline puteri la Ge­
LONDRA 22 (Agerpres). — La 22 profundă“ (Gazette de Lausan- neva este totodată un argument
fost creată prim a com bină pen­ In Letonia, Lituania şi E sto­ ne). în favoarea principiului convor­
iulie, delegaţia economică romînă, în birilor intergermane — singu­
tru extracţia şisturilor din lu­ nia funcţionează Academ ii N a ­ Intr-adevăr, „preţuind în rul capabil să ducă la o soluţie
frunte cu tovarăşul Alexandru Bîrlă- substanţă aproape tot ceea ce
m e. N u m a i 4— 5 m a şin i de a- ţionale de Ş tiin ţe , sîn t în fiin ­ doreşte Bonnul“, scrie ziarul
deanu, vicepreşedinte al Consiliului de
cest fel vor putea extrage în ţate zeci de in stitu te de învă-
.Miniştri al Republicii Populare Ro-
O rchestra „Elecfrecord“ a obţinut decurs de 1 an o cantitate de fă/nint superior şi m edii spe­
mîne, care se află de cîteva zile în un m are succes la Riga
şisturi egale cu cantitatea de cializate. In prezent num ărul'
Anglia, a vizitat cîteva fabrici şi uzi­
şisturi extrase în toate m inele studenţilor din Letonia este de „Le Figaro", această propune­
ne din centrul industrial britanic Man- re, care după unele surse şi-ar
RIGA 22 (Agerpres). TASS sie. Legătura permanentă dintre din E stonia în anul 1940. 45.000 de o a m e n i — de două', ti găsit formularea finală în practică şi rezonabilă în vede­
chester. In seara zilei de 23 iulie, de­ cursul unei recente întrevderi a rea încheirii tratatului de pace
anunţă: Presa letonă elogiază spectatori şi orchestră, marele In ce p riv e şte ritm u l de d e z ­ ori m a i m u lt decît în anul< lui Adenauer cu fostul înalt co­ şi a unificării Germaniei. Zia­
legaţia urmează să se înapoieze la misar american Maccloy, aire rul „Le Figaro“ recunoaşte că
orchestra romînească de estradă succes de public au confirmat că voltare a industriei, Letonia a 1940. < „delegaţia sovietică a arătat me­
Londra.
depăşit m ulte ţâri capitaliste Planul septenal deschide;

„Electrecord“, care şi-a înche­ debutul ansamblului „Electre­ din lum e. In anii viitori o se­ m ari perspective republicilor <

iat turneul la Riga. cord“ la Riga a fost reuşit. rie de întreprinderi d in această sovietice baltice. In an u l 19651 două obiective uşor de remarcat: reu că este gata să examineze
orice propunere de natură să
Programul orchestrei, scrie republică vor deveni uzine au­ Estonia, de pildă, va produce j se urmăreşte din nou despărţi­ permită continuarea discuţiilor
rea problemei Berlinului occiden­ şi reunificarea Germaniei“. După
ziarul „Sovetskaia Latvia in­ Politica lui Adenauer tom ate. In capitala Letoniei — în num ai trei săptâm îni o can- ! cum scria marţi ziarul „La
tal de crearea Comitetului pe Ycix Ouvriere“, „neprezentînd
cintă printr-o înţelegere precisă provoacă tot mai multe la R iga — a început construi­ tita te de produse industriale e-\ întreaga Germanie alcătuit pe nimic concret, miniştrii occiden­
a genului. întregul concert este nemulţumiri bază paritară din reprezentan­ tali încearcă să provoace o a-
alcătuit pe bază de contraste de rea unui reactor atom ic. Cu a- gală cu cea produsă în decurs \ ţii celor două state germane şi mînare şi o prelungire a discu­
ritmuri şi sentimente. Orchestra BONN 22 (Agerpres). Buleti­ amină nedefinit, la adăpostul u- ţiilor în speranţa de a găsi în­
interpretează cu avînt şi cu nul de presă „Sozial Demokra­ ju to ru l acestuia, oam enii de de un an în a in te de instalarea', nor formule vagi şi contradic­
temperament programul care de­ tischer Pressedienst“, relatînd torii, o discuţie asupra metode­
notă un înalt nivel. despre creşterea nemulţumirii ştiin ţă din republicile baltice puterii sovietice. lor de apropiere a celor două
faţă de politica lui Adenauer, state germane, tergiversînd ast­
W s/W \ «

Compozitorul Victor Sams scrie că nu este departe mo­ împotriva planurilor guvernului japonez fel încheierea tratatului de pace tre timp, măcar între dînşii, o
de a întări alianţa militară japono-americană şi reunificarea Germaniei. De linie de conduită comună“.
alttel, chiar cercurile apropiate
scrie în ziarul „Rigas Balss“: mentul cînd chiar colaboratori TOKIO 22 (‘Agerpres) După' 'pontei şi poporului japonez, par­ delegaţilor occidentali conside­ ?*
Concertul a produs o vie impre-*1 din partidul său vor cere des­ ră mai puţin confuză formula
cum anunţă ziarul „Asahi“, con­ tidul socialist a hotărît să in­ propusă de aceştia ca „propu­ GENEVA 22 (Agerpres). — Şedinţa
chis demisia lui Adenauer. de miercuri după-amiază a Conferinţei
ducerea partidului socialist din tensifice lupta pentru a împie­

Metodele inumane practicate încă de pe acum, subliniază Japonia a adoptat în cadrul şe­ dica revizuirea tratatului şi pen­
în închisorile franchiste buletinul, un număr foî mai
mare de membri ai organizaţi­ dinţei sale ce a avut loc la Ia- tru a obţine anularea lui.

magata o hotărîre cu privire la Partidul socialist subliniază nere în sine“, şi văd în ea mai de Ia Geneva s-a desfăşurat sub pre­

ilor Uniunii creştin-democrate lupta continuă împotriva planu­ că singura cale care ar asigura ales „o mişcare de şah diploma­ şedinţia Iui Chrlstian Herter, secreta­
consideră că rămînerea lui Ade­
MADRID 22 (Agerpres). Zia­ politici. Delegaţia care s-a pre­ nauer în funcţia de cancelar este rilor guvernului de a întări a- securitatea Japoniei ar fi renun­ tică vizînd respingerea ideii Co­ rul de stat al S.U.A. Primul vorbitor
rul „l’Humanité“ relatează că zentat la direcţia închisorii a a- un act lipsit de răspundere. In lianţa militară japono-america­ ţarea la orice alianţe militare şi mitetului pe întreaga Germanie“. a fost A. A. Gromîko, ministrul Afa­
355 de deţinuţi antitranchişti ă- vut de suferit. Toţi semnatarii sinul partidului „există o seri­ nă. Ziarul relatează că revizui­ promovarea unei politici de neu­ (Ziarul JTnformation). cerilor Externe al Uniunii Sovietice,
flaţi în închisoarea Burgos (Spa­ cererii au fost trecuţi la regim oasă tendinţă spre reforme, ca­ rea tratatului americano-japonez tralitate pozitivă. Sarcinile Ja­ care a expus poziţia guvernului sovie­
nia) au trimis o scrisoare în celular, vizitele familiilor şi pri­ re nu trebuie să se oprească în este în contradicţie cu prevede­ poniei, declară partidul socialist, Surse informate confirmă că tic faţă de problemele pe care le dez­
care denunţă metodele inumane mirea coletelor au fost suspen­ faţa personalităţii preşedintelui
folosite în închisorile franchiste, date. partidului, care pînă azi a men­ rile constituţiei şi leagă Japo­ constau în restabilirea relaţiilor această tactică „a fost obţinu­ bate în prezent conferinţa. A luat apoi
atrăgînd atenţia opiniei publice ţinut în mîinile sale întreaga pu­ nia de interesele Statelor Unite. diplomatice cu China, încheierea
asupra lor. In scrisoare se a- „Trăim momente grele“, se tere“. In UGD, scrie buletinul, Prin revizuirea tratatului, se unui tratat de pace cu Uniunea tă, după cum scrie şi ziarul cuvîntul Christian Herter^ care a sus­
rată că la 18 iunie o delegaţie spune în scrisoare. 355 de de­ începe să se intensifice forţele spune în hotărîre, Japonia ar Sovietică, crearea unei zone de- „Tribune de Geneve“, „la ca­ ţinut din nou că nu vede vreo legă­
a deţinuţilor a prezentat direcţiei ţinuţi politici au fost sancţionaţi ferm hotărîte să se împotriveas­ păşi pe calea colaborării cu nuclearizate în Asia şi Oceanul pătul a numeroase discuţii între tură între problema Berlinului occi-
închisorii o cerere semnată de pe nedrept. că puterii lui Adenauer. S.U.A. în realizarea planurilor Pacific şi crearea unui sistem aliaţii occidentali, al căror tront denial şi cea a Comitetului pe întrea­
355 deţinuţi, destinată direcţiei agresive ale acestora în Extre­ prezintă crăpături foarte vizi­ ga Germanie, respingînd propunerile
In încheierea scrisorii deţinu­ mul Orient, pe calea războiului de securitate colectivă în aceas­ sovietice menite să uşureze apropierea
generale a închisorilor, în care ţii cer ca această scrisoare să şi înarmării nucleare. Arătînd tă regiune, la care să participe
revendicau ameliorarea hranei şi fie publicaiă pentru a se cunoa­ bile“ şi că „este posibil ca noi celor două state germane. Couve de
acordarea regimului de deţinuţi şte regimul de teroare care dom­
neşte în închisorile franchiste. că revizuirea tratatului nu cores­ Japonia, China, S.U.A. şi Uniu divergenţe să apară atunci cînd, MurvlHe, care a luat apoi cuvîntul, s-a
în zilele viitoare, se vă încer­ alăturat poziţiei exprimate de Herter.
punde nicidecum intereselor 'Ja* nea Sovietică. ca o formulă de compromis în­ In încheierea şedinţei a lui cuvîntul
tre propunerile existente în ţaţa Seiwyn Lloyd.

Şedinţa viitoare a Conferinţei de Ia

Realităţi din Turcia de azi Pînă şi ziarele occidentale nu conferinţei“. Geneva are loc astăzi după-amiază.
mai pot ascunde faptul că în
Situaţia economică a Turciei cut ca deficitul bugetar să ţăranilor sînt în majoritate pă- sută, la Ankara — cu 720 la Turcia campania împotriva li­ VINERI, 24 IULIE 1959
bertăţilor democratice a luat o
amploare fără precedent. Zia­ -- Spectacole cinematografice
rul englez „Manchester Guar­
s-a înrăutăţit din ce in ce mai crească din 1951 şi pina în mînturi nefertile. Urmarea logi­ sută. dian“ scrie că „în citadela de­ D EV A : Ivan Brovkin se însoară j se însoară; S E B E Ş : Intre noi pă­
mult în ultimul timp. In cei 8 1957 de mai bine de două ori. că a acestei stări de lucruri nu Săptămînalul francez „La mocraţiei occidentale din flan­ In toiul luptei A L B A I U L I A : rinţii : SIMERIA: Viaţa nu iartă j
ani de cînd se află la putere, Aceeaşi cauză a determinat şi poate îi decît înrăutăţirea si­ Tribune des Nations“ arată ca­ cul de est al N.A.T.O., domneş­ Marinarul îndrăgostit > Omul cu TEIUŞ : Voluntarii! LONEA : Volun­
guvernul turc condus de Men- intensificarea inflaţiei ca şi tuaţiei economice a Turciei, a- re este cauza actualei situaţii te cea mai aprigă teroare poli­ arm a: BR A D : Cei 3 din pă­ tarii ; ZLATNA: Cei 3 din pădure j
deres a adus economia, şi în creşterea preţurilor. După cum gravarea sărăciei şi mizeriei catastrofale a economiei Tur­ ţienească“. In Turcia, scrie zia­ dure; ILIA : Rîndunica ; ORAŞTIE : BARU MARE : Alo ? Aţi greşit numă­
special finanţele ţării, într-o refatează ziarul „Vatan“, în populaţiei muncitoare. ciei. „Devotamentul orb faţă de rul englez, „presa este supusă De partea cealaltă: Călătorie peste rul I ) APOLDU DE S U S : Pe Do=
unei prigoane crunte: redactorii trei mări; HAŢEG: Anul 19IS; HU­ nul lin iştit; CALAN: Un cîntec din
stare deplorabilă. E drept că in ultimii ani Turcia s-a situat pe Această situaţie dezastruoasă N.A.T.O. a avut cele mai su­ ziarelor sînt aruncaţi în închi­ caval.
ultimii ani a avut loc o oare­ primul loc în lume în ceea ce nu mai este ascunsă nici de părătoare consecinţe asupra e- sori, iar ziarele de opoziţie sînt NEDOARA: Oleko Dundicij PETRO­
care creştere a producţiei in­ priveşte creşterea preţurilor. presa turcă care recunoaşte că conomiei ţării. Deficitul, dato­ suspendate“. ŞANI : Cerul infernului; Ivan Brovkin
dustriale şi agricole, dar situa­ 1otrivit datelor furnizate de actuala politică a guvernului riile, inflaţia n-au încetat şi nu
ţia materială a maselor largi Camera de comerţ din Instan- Menderes a adus ţara în pra­ încetează să se agraveze nici o Insă tocmai intensificarea a-
populare nu s-a îmbunătăţit, ci, bul, minimul de trai al unei gul prăpastiei. Ziarul „Istanbu! clipă, în timp ce nivelul de trai cestor măsuri represive la care m \ e fi o
recurg autorităţile de la An­
dimpotrivă, s-a înrăutăţit. A- familii mijlocii este de 450 lire Express“ scrie în legătură cu al populaţiei scade“. kara arată că în întreaga Tur­ Programul I: 7,15 Muzică distractivă; corală romînească; 16,30 Pe strunele
cie cîştigâ tot mai mare am­
ceasta pentru că lărgirea pro­ pe lună, în timp ce cîştigul ma­ creşterea continuă a preţurilor Alte ziare occidentale pun şi ploare mişcarea populară împo­ 8,30 Muzică; 9,10 Muzică populară din viorii — program de melodii populare
triva politicii de înarmare con­
ducţiei s-a obţinut datorită jorităţii oamenilor muncii nu că „viaţa se scumpeşte pe zi ele degetul pe rană. „Economia trară intereselor adevărate ale ţâri prietene; 10,10 Muzică simfonică romîneşti; 17,35 Muzică uşoară: 18,35
ţării, pentru o politică de pace
supraîncărcării finanţelor, secă­ este mai mare de 60 de lire pe ce trece. Dacă nu vor fi luate Turciei, scrie ziarul englez şi de bună înţelegere pe plan de compozitori clasici ruşi; 11,45 Trais­ înainte tinereţe — emisiune de cîn-
extern şi pentru măsuri care să
tuite de uriaşele cheltuieli mili­ lună. măsuri pentru oprirea scumpi­ „Daily Telegraph and Morning ducă cu adevărat la ridicarea ta cu poveşti; 12,00 Cântece şi jocuri tece; 19,00 Actualitatea în ţările socia­
nivelului de trai al populaţiei
tare, care se ridică la trei pă­ Şi mai grea este situaţia ţă­ rii continuă a vieţii, anul 1959 Post“, trece prin dificultăţi se­ pe plan intern. populare romîneşti; 12,40 Instrumentişti liste; 19,40 Fragmente din opera „Fe­

trimi din bugetul ţării. ranului turc, pe spinarea căruia va fi anul cel mai greu“. La rioase“. Revista americană Iată cum caracterizează a- de muzică uşoară; 14,00 Muzică popu­ meia îndărătnică“ ; 21,15 Solişti de mu­
ceastă situaţie unul din co­
In anul financiar 1951-1952 apasă din greu exploatarea ne­ rîndul său, ziarul „Ulus“ recu­ „United States News and lară ardelenească; 15,10 Muzică in­ zică populară romînească care au con­
mentatorii economici ai agen­
cheltuielile militare directe s-au miloasă a moşierilor, impozite­ noaşte că Turcia „ocupă al doi­ World Report“ declară: „Tur­ strumentală; 16,15 Vorbeşte Moscova; certat peste hotare; 22,35 Muzică din
ţiei Associated Press, Webb
ridicat ia 780,.000.000 lire, iar le, lipsa de pămînt, dependenţa lea loc în lume, după Brazilia, cia se află în pragul catastro­ 18,05 Legendele popoarelor; 19,05 Bu­ operete; 23,15 Melodii populare româ­
Mekirley : „In momentul de la-
în anul 1957-19,58 la aproxi­ de arendaşi. Aşa-zisa reformă în ceea ce priveşte creşterea fei“. Revista vest-germană „Der curia muncii colective — montaj mu­ neşti.
fă, guvernul turc are de făcut
mativ un miliard cinci sute mi­ agrară, prin care suprafeţele de preţurilor şi scumpetea“. Acea­ Spiegel“, devenind dintr-o dată zical; 20,20 Noapte bună, copii; 21,00 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00 1 6.001
faţă „unei boli cronice“. Opo­
lioane lire. pămînt luate de Ia marii mo­ stă situaţie este recunoscută şi lucidă, arată care este cauza Săptămîna muzicii polone; 21,45 Muzi­ 7,00) 11.00 j 13.001 15.001 17,001
ziţia faţă de politica guvernului
Trebuie menţionat că produc­ şieri şi stat urmau să lie dis­ de către organele Ministerului acestei stări de lucruri, arătînd că uşoară; 22,30 Melodii populare. 19,00 ; 22,001 23,52 (programul
îşi face Ioc chiar şi în rîndu-
ţia industrială a crescut mai tribuite ţăranilor contra plată, Economiei şi Comerţului, care că nenorocirile prin care trece Programul I I : 15,30 Interpreţi ro-’ 1). 14,00: 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
rile partidului guvernamental“.
ales pe baza activităţii între­ nu s-a înfăptuit, deşi de la apa­ au arătat că în cursul anu'lui Turcia se datoresc „sumelor u- mîni de muzică uşoară; 16,15 Muzică (programul II).
„.A/'T'^ZWVyVA-
prinderilor legate de pregătiri­ riţia acestei legi au trecut nu 1958 preţurile !a mărfurile de riaşe“ înghiţite de întreţinerea Timpul probabil în regiunea noastră
le de război. „Binefăcătorii“ a- mai puţin de 14 ani. Legea a larg consum au crescut în me­ armatei turceşti.
mericani, care acordă Turciei fost astfel ticluită incit de fapt die cu nouă la sută în compa­ La toate acestea se adaugă
ajutorul militar şi financiar, se nu a făcut altceva decît să a- raţie cu anul 1938. Potrivit a- politica antidemocratică pe ca­ Pentru 23 iulie 1959 vremea se men­ ziua între 27 şi 31 grade. Ploi locale

opun construirii de întreprin­ pere proprietăţile moşierilor şi celoraşi surse, în ultimii 20 de re o duce guvernul turc, îm­ ţine instabilă^ cu cerul variabil, mai sub formă de averse.
deri care nu corespund scopuri­ chiaburilor. ani în cele mai mari oraşe ale potriva tuturor acelora care se mult noros în timpul după-amiezii. Pentru următoarele trei zile vremea
Vint slab din sectorul nord-vestic şi
lor militare. Chiar şi acele suprafeţe neîn­ Turciei costul vieţii a crescut: pronunţă împotriva actualei o- nordic. Temperatura staţionară, va os- . se menţine Instabilă, cu ceru! schim­

Tot pregătirile militare au fă- semnate care au fost distribuite !a Istanbu! — cu peste 750 la rientări spre militarizarea ţării. cila noaptea între 16 şl 20 grade, iar bător şi cu temperatura slaţionară.

Redac|ia şi admmislra|ia baiului str. 6 Marlie nr. 9. Ietelon : lSb; 1891 75. laxa plătită in mmieiai conform aprobării Direcţiunii .Gen'rale IM .IR - ar. 236 320 din 6 noiembrie 1919, t .tiparul: întreprinderea Poligrafică 1 Mal« ± i Deva.