Page 82 - 1959-07
P. 82
Pag* 2 D RUM UL SO C IALISM U LU I Nr. 1426
. \t '
ni m ai
Perspectivele de dezvoltare Din iniţiativa PIERDERILE
PUTEAU FI EVITATE
i întovărăşirilor zootehnice deputaţilor
în raionul Haţeg , Deputaţii sfatului popular o-
răşenesc Skneria au propus la
După cum este la ha. Important sesiunile anterioare, canaliza Printre problemele importante nedoara şi secţia industrie locală
rea unor străzi oare sînt lip dezbătute de Conferinţa regională a Sfatului popular regional), cal
ş’tiut) ţ*ăranii mun- TEODOR MUREŞAN ' este faptul că în a- site de scurgerea, apelor prove de partid a fost şi măsurile ce fost factorii care au determinat ne-
citori din „Ţara Ha prim-secreţar al Comitetului raional ceste întovărăşiri nite din ploi. In prima Urgenţa trebuie luate pentru rentabilizarea realizarea sarcinilor la indicii mai
animalele şi terenul s-a cerut canalizarea străzii Mi- tuturor întreprinderilor de indus sus amintiţi.
ţegului" sînt renu P.M.R. - Haţeg adus sînt proprieta- hai Viteazul Comitetul execu trie locală din regiunea noastră. In
tiv al sfatului popular a atiâlî- acest sens, Conferinţa regională de Să luăm, de pildă, cazul secţiei
miţi crescători de zat posibilităţile' existente şi a partid ă trasat sarcini concrete, in- sifonărie şi gheaţă. Aici, în luna
luat măsuri pentru începerea lu dicind totodată căile pentru mări iunie — lună de sezon — produc
animale. Cîteva e- ~ te obştească a în- crului pe o lungime de aproape rea producţiei şi productivităţii ţia a fost stagnată timp de 20 zile
300 de metriVMunoitorii din în muncii, reducerea preţului de cost, din lipsa unei supape de siguranţă
xemple vin să întărească această a- tovărăşiţilor iar muncile se execută în treprinderile şi instituţiile ora îmbunătăţirea calităţii produselor, la cazane. Conducerea întreprinde
şului Sirnönä, şi-aii luat anga lărgirea sortimentelor, folosirea din rii, în loc să înlocuiască supapa
firmaţie. Comuna Demşuş, de pildă, comun. Rezultatele obţinute de primele jamentul ca, alături de. toţi ce plin a resurselor locale etc. Aproa amintită prin mijloace proprii, eco
tăţenii oraşului, să participe vo pe toate colectivele de muncitori, nomicoase, a recurs La ajuior din
dispune de 5.000 de oŢ 2.000 de bo întovărăşiri au influenţat ţăranii sate luntar la lucrările de .săpare a ingineri şi tehnicieni din aceste afară întreprinderii, oraşului şi chiar
cahaluliii. Aşa, -de pildă, fără întrepriiideri s-aU angajat să înde a regiunii, irimtţtnd la Făgăraş de
vine din care 700 vaci de lapte, iar lor de munte s i păşească pe această şă mai vorbim de unităţile mari plinească şt chiar să depăşească legaţi după delegaţi catei de fie
sarcinile ce le revin din hotărîrile care dată, s-au întots fără nici un.
Bretea Romînă este renumită în creş cale ^i, ca urinare, în toate satele de ca Atelierele sau staţiile C.F.R., Conferinţei regionale de partid. In rezultat, h i cele din urmâi supapa
multe întreprinderi, angajamentul de siguranţă a fost făcută în ca
terea porcilor (posedă peste 800 por munte din raionul Haţeg s-au creat au ieşit la munca şi sectoarele luat a fost iradus în viaţă. drul combinatului din localitate în
cine). La fel se prezintă situaţia şi astfel de întovărăşiri ,de creştere a a-, numai 24 de ore şi cu aproximativ
de munca mai mici T.A.R.L,, La întreprinderea de industrie lo 5.000 lei. Un calcul sumar arăta că
în satele din Lunca Cernii, Silvaşu nimalîlor. După; înfiinţarea lor, comi- cală „llie Pintilie“ din Hunedoara, îri timpul stagnării, îniteprinderea
de Sus, Silvaşu de Jos, Nucşoara; ieltil raional de partid' şi 'sfatu! popu panificaţie, coloana I.A.R.T. etc. de pildă, tilihiai la fabrica de pli a pierdut numai la producţie suma
Boşord, Răchitova şi altele. In raion lar raional au luat măsuri de întărire ne, muncitorii au realizat o econo de aproximativ 35.000 lei, nemaiso-
există peste 31.000 bovine din care a acestora, de executarea construc Acţiunea de săpare a şanţului mie de 17.000 lei prin reducerea coiind iimpui pierdui, banii chel
12.000 vaci de lapte, 10.000 porcine şi ţiilor necesare adăpnstirii ajiimrh'or. rebuturilor şi deşeurilor. Totodată, tuiţi cil deplasarea delegaţilor Şl
64.000 ovine. Dezvoltarea acestui sec Deja se lucrează lă 15 grajduri pen a început abia de două zile şi ei au făcut o economie, la făină plata muncitorilor diii Setţie cdre_
tor este favorizată de o puterpică bază tru adăpostirda animalelor. La înto neagră de 600 kg., la făină albă în această perioadă nil du plodus
furajeră formată din 65.000 hectarb vărăşirea din Nucşoara, de exemplu, contihuă • cu intensitate. Toată de 535 kg., la făină semialbă de 23 nimic.
păşune Şi fînaţ. Pe măsură ce bâză se construieşte un grajd de 200 vite. kg., la drojdie de 150 kg., lă sare
manopera, care se ridică la pes de 500 kg. şi la cârbtliii de 5.000 O altă baliză care a contribuit
furajeră se dezvoltă, creşte şi numă fii afdră de construcţii, în cadrul Tihâra comunistă Marla -KUet lucrează la secţia marochinâtie a fa kg. mult la depăşirea preţului de cost
rul de animale, producţia şi producti bricii „Simion Bărnufiu“ din Sebeş. Poiosind din plin' timpul de muncă, te iO.OOO lei, va fi executată — şt care Continuă să contribuie
vitatea acestora. acestor întovărăş*iri ) s-au creat condi- reuşeşte ca lună* de lună să-şi depăşească norma în medie cu 10—11 Cu ţoale acestea, la întreprinde şi în prezent — esle şi marea ri
ţii care la permit să se dezvolte şi să prin muncă voluntară. rea „llie Pintilie" bilanţul primului sipă de energie electrică. Din su
Plecînd de la posibilităţile de care folosească cu pricepere posibilităţile la sută. semestru s-a soldai cu o depăşire medenia de unităţi şi secţii apar-
dispune raionul Haţeg, Conferinţa ra Clişeul nostru o înfăţişează după terminarea unui nou lot de cordoane SABIN M. a preţului de cost de 461.000 lei. ţirund întreprinderii „llie Pintilie",
ce le oferă terenurile de care dispun. Esle o cifră mare dacă ţinem sea numai la două. sînt instalate con
bărbăteşti, sortiment la care lucrează. mă de faplid că planul valoric pe toare pentru înregistrat consumul
ională de partid a indicat organiza De exemplu la Coroeştl numai prin primul semestru ă fost oarecum de curent, iar la restul plata con
mic, plaii care nu s-a rea sumului de energie se face la apre
ţiilor de partid, sfaturilor populate cb- Valorificarea unor produse ca zmeură, lizai decît in proporţie de 76,82 la ciere. Nu mai vorbim de faptul că
sulă, iar rentabilitatea, iot pe pe in multe subunităţi ca turnătorie,
munale să-şi orienteze eforturile spre cohfecţionarea de coşUri de nuiele şi rioada amintită, a ajuns doar la fabrica de pline etc., becurile ard
8,45 la sulă in loc de 10,41 la sulă zi şi noapte iar o parte din mo
satele de munte şi să creeze aici cuf""'?a âfboretelui de pe păşune, Exeeyfă arăfyri Atenţie deosebită depozitării cil era planificai. De asemenea, co toare merg chiar în got.
forme de asociere cît mai adaptabile înto> ărăşiţii au obţinut un venit de şi păstrării cerealelor relaţia dintre indicii de bază ai
condiţiilor locale. Ca urmare a acestei peste 1,100 lei. întovărăşirea din Fi- de vară aciiviiăţii înlrepritiderii nu a putut Folosirea nefaîională a unor uti-
indicaţii, Comitetul raional de partid zeşti a contractat cu statul iîna de (Urmare din pag. l-a) cînd în cele jilave pătrunde cu fi realizată nici chiar la sfîrşitul Idje şi ignorarea altora, a deter
şi-a îndreptat în primul rînd atenţia la 230 de oi, iar pe banii primiţi a Nu de mult, colectiviştii din G.A.C. semestrului, nemai vorbind de luni minat de asemenea conducerea în
înspre crearea nucleelor de partid şi cumpărat ţigla necesară acoperirii „9 Mai“-Mărtineşti, raionul Orăştie, au greutate. şi trimestre în care diferenţa de pro treprinderii să plătească sunie mari
activelor fără de partid în satele unde grajdului. Astfel de exemple strit mul începui' secerişul păiohselor. Munca cente dintre un indice şi altul a de bani care de fapt puteau consti
nu existau. In acest fel s-au creat te. In afară de acestea, întovărăşirile le-a fost uşurată de două secerători- fost şi mai mare. Tovarăşul conta tui economii. Spre exemplu s-au
legălori contractate de la S.M.T. O- bil Samoilă Mătwiu spunea că investit sume enorme pentru procu
condiţii care au permis comitetelor zootehnice au largi posibilităţi de dez-' răşlie. In acest fel, ei au terminat la nu-şi poate da seama cum de a fost rarea unui compresor necesar la
timp secerişul orzului de pe 15 ha., posibil ca Întreprinderea „llie Pin exploatarea pietrei în cariera Brazi.
comunale de partid să desfăşoare o voltare. întovărăşirea zootehnică din iar piuă ieri au secerat griul de pe ia început zilnic, umiditatea şi Temperatura se ia cu termo tilie" să înregistreze o depăşire la Şi, deşi au trecut cîteva luni de
largă muncă politică între ţăranii sa Nucşoara, de pildă, la început avea 46 din cele 60 ha. însăminţate In temperatura cerealelor pentru a metrul, făcîndu-se sondaje în preţul de cost de 461.000 lei. Apoi la procurarea lui, încă nu a fos:
telor de munte în vederea constituirii doar 40 de ha. teren, 100 bucăţi ani acest an. Concomitent cu aceasta, co se afla focarele de încingem şi mai multe puncte şi ia diferite tot iov. contabil nu găseşte „expli instalai nici pînă in prezent. In
de asociaţii de crescători de animale. male mari şi peste 200 oi, cea din lectiviştii din Mărlineşti au amenajat a se lua măsuri urgente de în adîncimi ale stratului de. cerea caţia" 'nerealizării planului produc schimb, conducerea întreprinderii,
O influenţă pozitivă în crearea aces Cofoeşli 12 ha. de teren şi 34 animale, şi aria şi an instalat pe ea o batoză, tinderea straturilor şi lopătarea. le depozitate. In lipsa termome- ţiei globale decît în... proporţie de consideră că e mai „convenabil"
tor asociaţii a avut-o faptul că mem iar cea din Vaidei 7 ha. şi 15 ani unriînd. ca în cel mult 2 zile să în lor-: IrUltii se. poate fblosi -o vergea 89,64 ta sulă, a! producţiei marfă
ceapă ireierişui. in proporţie de 93,41 la sută cit să plătească lunar chirie întreprin
brii şi candidaţii de partid rât şi to male, Acum, aceste întovărăşiri s-au Umiditatea boabelor se deter de fier care .se introduce în gră şi depăşirea preţului de cost cu
varăşii din activul fără de partid şi-au dezvoltat şi cuprind majoritatea săte Inibdiat după terminarea recoltării mină de către laboratorul regio mada de cereale, scoţîndu-se du 461.000 lei. Toate acestea el le pune derii miniere Teiiuc cîte 1.500—3.50’I
făcut primii cereri de înscriere în nilor care au adus in întovărăşire orztillii s-a trebui la efectuarea arătu nal pentru controlul seminţelor, pă o oră. Dacă s-a încălzit, în
rilor de vară. Rină în prezent, Ia pe baza probelor trimise de gos seamnă că cerealele sîrîT în peri pe seama unor factori care, chipu- lei pentru compresorul ce-l folo
astfel de unităţi. aproape toate animalele. G.A.C. „9 Mai“ s-au efectuat arături podării. Pentru ca lucrarea să col de încingere. In cazul cînd
de vară printre clăi-, pe o. suprafaţă fie reală, piobele trebuie să fie se constată umiditate şi tempe Hle, ar fi independenţi de activita seşte in prezent. In situaţia com
Avîrtd de acum condiţii create, bi Producţiile obţinute în întovărăşi de peste 10 ,.ha. luate imediat după treieriş, şi . ratură peste cea normală, boa
roul comitetului raional de partid a rile din raionul Haţeg sg. adună la ufi bele trebuie întinse în straturi tea conducerii acestei întreprinderi. presorului se mai găsesc, şi patru
redactat un statut model de organi Noi secţii ambalate imediat în sticle sau subţiri şi lopătate cît mai des. timoace la fabrica de pline care
zare şi funcţionare a acestor întovără loc, îtt fiecare din acestea se opresc de producţie borcane închise bine şi astfel Lopătarea însă nu trebuie să se Adevărul este că fluctuaţia de mun
şiri care să servească drept bază de aduse la laborator, unde după facă numai rfiUtînd boabele din- stau neinstalaie de aproape un an
orientare în munca organizaţiilor de fondurile statutare, iar restul se îm i I,n permkainxennrţaif, â csot oMperafiva «darefe.*p. ro- executarea analizei se comunică tr-iin loc în altul', ci âruneîndu- citori, plata unor datorii restante şi
partid, statut oare a suferit în perma part membrilor. In acest fel^ întovă ducţie meşteşugărească „Munca colec gospodăriei în cauză procentul ,le la..»o . oa,reca„re. înă.lţime pe,n.- Acestea sînt cauzele ce au dus
nenţă anumite îmbunătăţiri ca urmare răşirile au devenit forme de cooperare tivă" din Simeria, îşi lărgeşte secto de .umiditate. Pentru determina- îndeosebi lipsa de interes a condu
a discuţiilor purtate cu crescătorii de mult apropiate gospodăriilor colective. rul său de activitate, prin înfiinţarea la depăşirea preţului de cost pe
animale. In acest fel s-a înlesnit aso de noi secţii care şă presteze diferite rea rapidă a umidităţii, gospo- 6a ele trecind Pnn„ cure„ntul cerii întreprinderii şl a forurilor tu
cierea crescătorilor de animale. Cu ocazia repartizării veniturilor, în Servicii pentru populaţie. De Ia începu dăr,iile ,:Se..pot adresa.^,.bazelor dVAer -ta .S.?T!pa3.CA. ?i sq se primul semestru cu 461.000 lei la
acest an, comitetele comunale de par tul lunii iulie şi pînă acum s-au mai telare ( Sfatul popular orăşenesc Hu
tid vor trebui să organizeze un larg deschis încă trei noi secţii: o secţie întreprinderea „llie Pintilie".
schimb de experienţă între întovărăşi de reparat biciclete, care în acelaşi
[timp şi închiriază cu ora biciclete I. MANEA
Este adevărat că la începui ,- rile- zootehnicei "Aceasta tocmai' cu sco- pentru cei care au nevoie, o secţie de de recepţie.. , - ,Se,P ° Î. ^ . cu trezuIta'
s-au constituit doar cîteva asociaţii. pul de a răspîrtdi experienţa celor croitorie categoria Il-a bărbaţi cu cinci
cooperatori şi una de artă decorativă. Gînd nu. sînt posibilităţi să se, te btme p, vinturatoarele.
Acestea âii servit ca exemple prâctlce fruntaşe, atît în ce priveşte repartiţia La secţia de artă decorativă se exe folosească aparatele, umiditatea Lopătarea şi vînturarea se va
pozitive şi puncte de atracţie pentru face numai în zilele cînd tempe
crescătorii de animate. Ele se deose- cî{ , fn ce cum au cută diferite obiecte ca lămpi de bi se poate afla prin cîteva mijloa ratura şi timiditatea aerului şi
beau între ele în funcţie de condiţiile rou, suporturi pentru fotografii, pic ce simple pe care le redăm mâi a boabelor din mâgă'zie este mai
salului şi dorinţa oamenilor. Aşa, de fost fol° slte resursele ,oca,e în mun' tură pe ţesături şi lemn de mestea jos : ridicată: decît temperatura şi u-
ca de construcţii, ctim s-a îmbunătăţit căn etc. toate aceste obiecte sînt exe miditatea de afară. In caz con
cutate din deşeuri, . a) Se ia din grămadă uri trar boabele în loc şă se usu
pildă, la întovărăşirea de la Coroeştl, rasa de animale, modul cum se face pumn de boabe, ţinînd degetele ce, Îşi ciştigă umiditate în plus.
fiecare Crescător s„a înscris CU un nu plata îngrijitorilor etc. Organizaţiile puţin răsfirate. Dacă boabele
se strecoară greu printre dege rIn prima lună după recoltare
măr de animale şi o suprafaţă de de partid vor trebui să meargă mai te înseamnă că sînt umede.
terert Care să asigure furajarea lor, departe pe llilia întăririi acestor titti-
b) Sé introduce mina în gră- şi depozitare, cînd boabele fes-
iar repartiţia bunurilor se face numai tăţi prin îmbunătăţirea rasei, a bazei mada de seminţe. Dacă boabele piră ntai puternic, 'temperatura
după partea Socială a membrilor. La furajere, a organizării muncii şi a ri sînt uscate, simţim răceală, da trebuie observată zilnic, iâr pe
întovărăşirea din Vaidei repartiţia se dicării producţiei de carne, lapte şi
că sînt umede simţim căldură măsură ce timpul trece şi boabe
face după muncă, parte socială şi va lină. In raionul. Haţeg există mari şi umezeală. le se usucă, controlul poate îi
loarea terenului adus de membrii în posibilităţi în această direcţie şi esle c) Se vîră în grămada de boa făcut mai rar, adică la 4—5 zile,
be un par de lemn, neted şi as iar îh timptil iernii, la 1—2 âăp-
tovărăşirii, iar la cea din Fizeşti pla necesar ca ele să fie folosite pe scară cuţit la vîrf. Dacă boabele sînt tămîni, urmînd ca în primăvară Angajamentul cooperatorilor
ta se face şi după producţia obţinută tot mai largă. . uscate parul pătrunde uşor, pe să se facă din nou mai des.
In dorinţa de a întîmpina cu noi turl sporite în vederea întăririi dis
succese cea de-a 15-a aniversare a ciplinei şi a executării lucrărilor dL
La Q. A. S . P E T R E Ş T I gistrat o scădere sub planificat)'. actiV fără 'de partid format din eliberării patriei noastre de sub jugul mai bună calitate.
Aceeaşi îmbunătăţire se obser cei mai înaintaţi şi conştiincioşi J fascist, rtterrtbrii cooperativei de inva In lumina hotărîrii plenarei C.C. al
capătul unui semestru lucratori. După instruirea tovară lizi. uProgresul“ Deva, s-au angajat
vă şi în sectorul mecanic unde, şilor din activul fără de partid ca, pînă la 23 AugusŢ să realizeze P.M.R. din 13—14 iulie a. c., mertl-
fiecăruia i-áü fost repartizate pianul de producţie la toţi indicii brii cooperatori s-au angajat să eco
preţul de cost, faţă de realizările sarcini concréte. Astfel, loan pentru întreaga lună august. De ase nomisească materiale în valoare de
primului trimestru, a scăzut cu
5 la sută şi continuă să scadă
primul semestru. Media de lapte vicolă care şi-a îndeplinit planul lună de lună. Aici au fost obţi Braşoveanu se preocupă îndea menea, s-au angajat să depună efor- 30.000 lei pînă la sfîrşitul anului.
(Urmare din pag. l-a)
consecinţă, aproape întreaga su pe cap de vacă furajată, a atirlS atît la livrările de carne cît şi nute economii în special la car proape de creşterea viţeilor, Ed- l
prafaţă a fost însămînţată cu a-
cest hibrid. Ingrăşarea raţională în semestrul I 1.350 litri', ceea Ce de ouă pentru consum .şi incu buranţi şi lubreflanţi prin folor mitrtd Osfer de pregătirea meca 1 COOPERATIVA „DRUM NOU'
a terenurilor însâmînţate, aplica creează premisele ca pînă la sîîr- baţie. sirea raţională a tractoarelor şi nismelor îri diferite campanii, ClV
Andrei Binder de sectorul agri t Hunedoara
şitul anului producţia medie pla Reducerea preţului de cosi evitarea deplasărilor în gol. E col etc. Pe lîrigâ aceasta, orga
nificată pe cap de vacă furajată bitie totuşi'sa fie amintite şi alte [execută prin unităţile sale, pentru deservirea populaţiei, urmă-^
rea praşilelor la timp (3 meca (2.500 litri anual) să fie substan —•!preocupare perm arienfă măsuri care au dus la reduce nizaţia de bază ţine adunări Ctbâreie prestaţiUni: ¦)
nice şi 2 manuale) au făcut ca ţial depăşită. rea preţului de cost. Iată cîteya lărgite la care invită activul .fără
această cultură să se dezvolte u- I _¦ (S. , ,'v,\ y ri. L CONFECŢII PENTRU BARBAŢI, FEMEI Şl COPII, )
niform şi acum să promită o Tot în acest secior, pianul de Consiliul gospodăriei şi-a în-
recoltă mare. Producţia medie, livrări de carne a fost depăşit ¦dreptac în acest an atenţia îns din ele.: repartizarea planului de de partid. In multe cazuri, Cdupă ultimul jurnal — încălţăminte de comandă şi reparajiutli j
evaluată preliminar, va depăşi hantri pe tractor şi om, darea tovarăşii care fac parte t — instalaţii electrice interioare reparatului radio, lucrări de ]
cu cel puţin 1.000 kg. pe cea ob cu aproape 200 la sută. pre continua reducere a preţului j- spălătorie ; lucrări de artă fotografică.
ţinută anii trecuţi. La dezvolta în primire a mecanismeldr pe dirt activul fără de partid au ve
rea rapidă a plantelor a contri Sectorul zootehnic ia G.A.S. de cost ai produselor iivrate. A- oiti, organizarea studierii maşi nit cu propuneri preţioase pri r
buit în mare măsura faptul că, Petreşti este linul din sectoarele ceastă preocupare, este poate cei nilor- noi de către mecanizatori,— vind îmbunătăţirea activităţii e-
din cele 355 ha. cultivate cu po cu mari perspective de dezvolta mai bine exprimată de beneficiile ui <—fwJ hJ «—t \—tlJ uJ U uJ *_fu_/1_f\_!
rumb, 300 sînt irigate prin as-
persiune. Recolte bogate se pre re. Pentru asigurarea dezvoltării realizate de gospodărie în primul repararea maşinilor de către o- conomico-organizatorice. Antre
văd şi la cultura sfeclei de za muL eafe le mînuieşte etc.
hăr şi cartofi. La sfecla de zahăr lui s-au luat o serie de măsuri semestru, beneficii ce se ridică narea activului fără de partid la
producţia medie este evaluată la
peste 35.000 kg. la ha. bine gîndite, atît în ce priveşte la aproape 400.000 lei. Cum s-a Munca politică — chezăşia activitatea organizaţiei de bază
a. făcut ca moiţi tovarăşi din a-
Sectorul z o o te h n ic construcţiile cît şi asigurarea fu ajuns la acest succes ? Răspun succeselor
rajelor. In domeniul construcţi sul se rezuină fa .cîteva. cuvinte efest activ să crească din punct
Gospodăria de stat din Petreşti
dispune astăzi de 100 capete ilor, pînă acum, a fost terminat muncă politică, organizare, ur "TÎa bază "tuturor succeselor’în de vedete politic, ’ Să înţeleagă
vaci de lapte faţă de 80 cîte a-
vea anul trecut. La sfîrşifui a- un grajd modern cu o capacita mărire operativă a -preţului de registrate în activitatea gospo mai bine linia politică a parti
nului, planul prevede o creştere
de pînă Ia. 170 capele. In acest te de 100 capete iar altui, de a-' cost pe compartimente de activi-, dăriei stă munca desfăşurată de dului şl, în consecinfă, ei au ce
sector, accentul a fost pus pe'ŞC-
lecţionarCa vacilor de rasă cil o ceeâşi Capacitate, -se găseşte în taie etc. Sectorul zootehnic şi organizaţia de partid,' de comu rut să fie primiţi în tîndtil can
producţie Sporită de lapte. Vaci
le slab productive au fost îngră taza de finisaj. De asemenea, mecanic ait făcut, . de exemplu, nişti. înfiinţarea funcţiei de or didaţilor de partid. Printre ei
şate şi livrate statului pe bază de
contract. Locul lor a fost luat s-au construit sau sînt în curs obiectul, unei analize în .cadrul ganizator de partid a dtis la în se numără muncitori harnici ca
de vad tinere, productive, tic. din
producţie proprie, fie din cum de construcţie silozuri cu o ca consiliului. De ce ? Tocmai pen viorarea activităţii organizaţiei Andrei Pfaff, Emanoil Plaumer,
părare. Selecţionarea vacilor ce
lor mai productive a dus ia de pacitate de 650 m.c. şi tubfiLil' de' tru că aici se manifestau unele, de bază la'•orientarea ei spre re Octavian Dădîrlat, María Frühn
păşirea producţiei de lapte pe
apă pentru alimentarea grajdu deficienţe care nu contribuiau la zolvarea celor mai importante şi alţii.
rilor. reducerea continuă a preţului de probleme ce stau în faţa gospo O atenţie deosebită a acordat
cost. In urma acestei analize au dăriei : creşterea producţiei şi re organizaţia de bază îndrumării
' fost adoptate măsuri concrete,
In ce priveşte asigurarea fura s-ali repartizat, sarcini pe om.. ducerea preţului de cost. Ce a comitetului dé întreprindere în
jelor au fost luate măsuri ca, Drept urmare, preţul de cost. la
pe fiecare cap de vacă furajată, carne livrată este cu 0,50 lei/kg. fătut pentru aceasta organizaţia organizarea întrecerii socialiste. & B * BE-. R A
mai scăzut decît cel planificat,
să fie asigurate 10 tone siloz, de bază ? In primul rînd şi-a re Aici, fiecare membru de partid prin unităţile sale din raion
plus. fineţe naturale. Pentru rea 1preţul la ouă este cii.cîţivâ bani
lizarea acestei cantităţi, jje lin !mâi mic, iar preţul de cost ^al partizat forţele proporţional cu din comitet aré sarcini precise sortimente de:
gă porumbul siloz destinai ini laptelui s-a rCdUs faţă de peri
ţial, vor ti însilozate Miazele şi ponderea economică a sectoare pe sectoare de activitate şi, peri încălţăminte uşoară cu fele din pînză
buchetul de la sfecla de zahăr oada corespunzătoare â anului noi imprimeuri de vară
şi porumbul furajer ce s-a însă- lor. In felul acesta, în fiecare odic, prezintă în faţa biroului Or ţesături de bumbac, lină şi mătase
secţie 'Şi trup' au fost repartizaţi ganizaţiei de bază informări în articole de marochinărie, parjumerie
şi pasmanterie
cpmunişti cu experienţă în mun care arată cum tem dilâ- la înde jucării de tot felul
ca., Aceştia au mobilizat în jllITil plinire. Tocmai aceste lucruri au
mînţat pe o bună parte din cele trecut cil 20 la sută, apropiin- lot întregui' colectiv pentru în tăcut ca întrecerea socialistă să MM
du-se simţitor de preţul planifi deplinirea sarcinilor de pian. cuprindă întregui efectiv de lu 111
100 ha. planificate. ' în activitatea âa, organizaţia crători, câ ea să nu fie formală,
Succese a obţinut şi ferma â- cat (in ultima lună dl' a înre de bază s-a sprijinit pe Un lâfg ci plină de viaţă, de conţinut.