Page 83 - 1959-07

Nr. 1426
RECENTA HOTÂRÎRE A C. C. AL P.M.R,
ÎNSUFLEŢEŞTE PE TOŢI OAMENII
O viaţă frumoasă la bătrîneţe
Ca pe fiecare om al muncii şi pe
mine m-a bucurat -mult recenta hotă-
rîre adoptată la plenara G.O. al P.M.R.
din 13-14 iulie cu privire la creşterea
rivalului de trai al întregului popor.
Eu lucrez de 27 de arii la Hunedoara.
Diri aceştia, aproape jumătate !-am lu­
crat în tittipul regimului burghezo-mo-
şieresc. Progresele pe care ţara noas­
tră le face an de an se văd şi îri
creşterea continuă a nivelului de trai
al oamenilor muncii.
Măsurile de îmbunătăţire a sistemu­
lui de pensii constituie o dovadă cît
se poate de grăitoare că partidul şi
guvernul manifestă o grijă deosebită
pentru toţi oamenii muncii.
După anii lucraţi eu am primit pînă
acum o pensie de 413 lei pe lună. In
hotărîre se spune că pensiile de bătrî­
neţe vor creşte în medie cu 63 la suta.
In legătură cu aceasta eu am făcut o
mică socoteală şi am ajuns la con­
cluzia că sporul lunar ce se va adău­
ga la pensia de acum va fi de peste
250 lei. Venitul meu va creşte anual,
în urma îmbunătăţirii pensiei, cu cel
puţin 3.000 lei;
Voi avea o pensie frumoasă
'Am aflat despre hotărîrea şedinţei
plenare a C.C. al P.M.R. din 13—14
iulie. Mi se umple inima de bucurie
cind văd ce paşi uriaşi s-au făcut în
ultimii ani pe drumul creşterii nive­
lului de trai în ţara noastră. Am lu­
crat şi în regimul burghezo-moşieresc.
Pe alunei, salariul abia îmi ajungea
pentru hrană — deşi sînt doar eu şi
soţia. Pentru cei care mai aveau şi
copii, era cît se poate de greu. Des­
pre condiţiile de muncă cred că este
de prisos să mai vorbesc.
Problema securităţii muncii nu se
punea pe atunci şi nici cea a uşurării
muncii fizice. Cind nu mat puteai
Angajamentele muncitorilor de la
întreprinderea „ Horia4<
Măsurile noi luate de partid pentru
ridicarea nivelului de trai al celor ce
muncesc, au fost primite cu multă în­
sufleţire şi de către muncitorii din
cadrul întreprinderii „Horia“ din Alba
Iu1ia. Astfel, cp - ocazia adunărilor ce
ah avut loc în toate secţiile între­
Cărţi noi
IACK LONDON — Martin Eden. Tra­
ducere, cuvînl înainte şi note:
D. Mazilu, („Clasicii literaturii u- cârti
niversale).
492 pag. — 10 lei.
E.S.P.L.A.
LEV TOLSTOI — 'Arma Karenina —
roman, — ediţia a Il-a. Trad. din
limba rusă de Ştefana Velisat-
Teodoreanu, Mihail Sevastos şi
Ion Popovici voi. I 568 p a g ;
vot. II 504 pag. — 19,20 lei.
E.S.P.L.A. — Cartea rusă
J. P. COOPER — Preria (ediţie pre­
scurtată). In româneşte de Con­
stanţa FrUnzetii şi Karin-Rex, cu-
vini înainte de Radu Lupan.
( „Cutezătorii“).
Partidul nostru acordă o mare
atenţie dezvoltării cinematogra­
fiei) ca mijloc de educare şi cul­
turalizare a maselor deosebit de
accesibil. Directivele Congresului
a! H-lea al P.M.R. aii trasat ca
sarcină construirea de noi cine­
matografe în centrele muncito­
reşti, raionale, în localităţi bal-
neo-climaterice. In anii celui
de-al 2-lea plan cincinal, în me­
diul sătesc număfui unităţilor ci­
nematografice creşte de cel puţin
2,5 ori. In această perioadă, s-a
prevăzut producerea a cca. 900
filme artistice,, documentare şi
jurnale de actualităţi, sarcină ce
se înfăptuieşte cu succes.
La fel ca, şi în alte părţi ale
patriei noastre, în regiunea Hu
nedoara, creşte şi se dezvoltă re
ţeaua instituţiilor de artă şi cui
tură. Alături de numeroase clu
buri, cămine culturale, bibliotec
etc., au fost construite sau recon
.struite noi cinematografe îh Pe
troşani, Hunedoara, Călan, Si
rrieria, Orăştie şi altele. Dacă
înainte de 1948, pe teritoriul regi­
unii noastre au existat doar 11
cinematograle, în prezent există
în reţeaua de stat 18 cinemato­
grafe, pe bandă normală, 90 ci­
nematografe săteşti cu filme pe
bandă îngustă şi al căror nu­
măr va creşte pînă la sfîrşitul
anului la 117 unităţi, precum şi
4 caravane cinematografice, iar
în centrele muncitoreşti, funcţio­
nează 22 cinematografe sindica­
le. Au luat fiinţă noi cinemalo-
grafe, pînă şi în sate de munte,
depărtate de centrele orăşeneşti,
Valoarea acestei sume poate să fie
mal bine apreciată dacă se ţine sea­
ma că începînd de la 15 august, pre­
ţurile unui număr de peste 2.600 sorti­
mente de produse industriale şi ali­
mentare vor scădea aşa cum arată
hotărîrea.
Gînd am citit hotărîrea, gîndul mi
s-a întors pentru o clipă la condiţiile
de miterie' în care am trăit cînd fa­
bricile şi uzinele erau ale capitaliştilor.
Cu salariul ce-1 primeam atunci, cu
greu se putea trăi de pe o zi pe alta.
Acest lucru eu nu-1 pot uita nicio­
dată. De aceea acum, cînd partidul
nostru creează minunate condiţii de
trai pensionarilor, mi se umple inima
de bucurie. Pentru a răsplăti aşa cum
se cuvine. grija partidului, eu sînt ho-'
tărît să nu părăsesc munca. Ba, mai
mult, ca lăcătuş, voi munci cu mai
multă rîvnă pentru a sprijini efortu
rile laminatorilor de-a da patriei tot
mai multe laminate peste plan.
SZOKAY MARTIN
pensionar, lăcătuş în secţia
laminor 800 mm. G.S.H.
munci, rămîneai muritor de foame.
Astăzi, avem salarii bune, cu care
ne putem satisface cerinţele. Faptul
că salariile vor spori, înseamnă că ni­
velul de trăi va creşte şi mai mult.
Mai am puţin şi ies la pensie. A-
cest lucru nu mai constituie pentru
nimeni un motiv de îngrijorare, cum
ar fi fost ca ani în urmă. Prin apli­
carea recentei hotărîri a plenarei C.C.
al P.M.R., voi primi o pensie aproape
egală cu salariul pe ca-re-l am acuma.
FRANC1SC BULA
oazangiu
Atelierele C.F.R. Simeria
prinderii, muncitorii Simion Schianu
şi Saveta Costea de la secţia de îm­
pletit sîrmă s-au angajat să-şi spo­
rească angajamentul luat îh cinstea
zilei de 23 August cu 2 la sută.
NICOLAE PISLARU
corespondent
528 pag. — 9,15 le i; 15,30 lei
Ed. tineretului
ALEXANDR FADEEV — Tinăra Gar­
dă — ediţia a VI-a — trad. de
Natalia Stroe şi Marcel Gaflon
(„Cutezătorii").
708 pag. — 13,80 le i; 22j60 lei
cart.
Ed. tineretului
A.V1NOGRADOV ¦- Viaţa romanţată
a lui Stendhal (Cele trei culori
ale lirici epoci). Trad. de Aurel
Lambrinb şi Ecaterina Antonescu,
. cuvînl iiidirite dC A. Vlnogrădov.
644 pag. - 14,70 le i; 22fO lei
cart.
E.S.P.L.A. — Cartea raSâ
cum ar fi Lunca Gernil, Almaşul
Mare, Grădiştea de Munte, Va­
lea Dosului, Vărmaga şi multe
altele. Numărul spectatorilor, a
crescut de la 864.000 cîţi au
frecventat cinematografele din
regiune în anul 1948, la 3.428.557
în anul 1958 şi aceasta numai în
reţeaua cinematografică de stat.
L tenţie mai ales problemelor de e- vă cu filmul, totuşi) mai avem
Inţelegînd însemnătatea mun­
cii politice cu filmul, colective ale
Unităţilor noastre folosesc meto­
de tot mai interesante şi eficace
în popularizarea filmului, în a-
tfagerea spectatorilor şi în expli­
carea învăţămintelor preţioase
ce îfeies din aceste filme. La cele
mai multe cinematografe orăşe­
neşti şi. în mare parte la cinema­
tografele săteşti, la aceste filme
se organizează premiere festive,
siitipozloane, conferinţe, diferite
concursuri pe teme iiterar-artis-
tice, intîlniri cu interpreţi şi cre­
atori ai filmelor etc. Aceste ac­
ţiuni au avut drept rezultat par­
ticiparea entuziastă a mii şi zeci
de mii de spectatori la vizionarea
filmelor respective. De pildă, fil­
mul sovietic „Pe Donul liniştit“
a fost vizionat numai lâ cele' 17
cinematdgrâfe de stat existente
la data rulării filmului, de
127.121 spectatori, filmul ,!Zboa­
ră cocorii“ de 43.847 spectatori,
iar filmul fofriîneSC „Dincolo de
brazi“ a fost vizionat de 35.777
spectatori.
Esle:îmbucurător faptul că u-
nitaţi le cinematografice, sub în-
drUmâfea organelor de partid şi
avînd sprijinul organizaţiilor
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
iConsfătutre de
Icare nu şi-a atins scopul
O elf mai bună In prinia decadă a lunii iulie, zelor' care au dus la nerealizarea Printre marile
construcţii ridicate
deservârâ la grupul de ştnniiere al T.R.C.L.H. de economii sau la depăşirile cos­ în anii regimului
dem ocrat-popular la
a populaţiei din Alba Iulia a amil loc o con­ tului. Bunăoară; nu se analizează Hunedoara, se nu­
mără şi laminorul
Fiecare lucrător din magazi­ sfătuire de producţie pentru a se mai pe larg de ce la şantierul fa­ bluming 1.000. A-
nul nostru s-a bucurat mult cînd cest uriaş agregat,
a citit raportul tovarăşului analiza îndeplinirea sarcinilor pla­ bricii Sîntimbfu s-a înregistrai o Construit cu spriji­
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ho­ nul frăţesc al Uni­
tărîrea plenarei G.G. al P.M.R. nului de producţie pe luna iunie şi depăşire a cheltuielilor planificate unii Sovietice,' re­
din 13—14 iulie. Bucuria noa­ prezintă 6 mindrie
stră este mare pentru că sala­ situaţia preţului de cosi pe luna cu 4,859 lei, , de ce Ia fabrica chi­ a industriei noa­
riile vor creşte în medie cu pes­ stre Siderurgice.
te 20 la sută. De aceea ne-am măi, CohsfâMt.ea analiza deci cele! mică ăin Orăştie consumul de ma­
angajat c.a pe viitor să dăm IN CLIŞEU :
o tot mai mare atenţie, bunei mai irnpotlariie probleme ale con-: teriale . a ,-fosl depăşit cu 18.954 lei
deserviri a populaţiei. De altfel Sala de maşini a
magazinul nostru — magazinul strucţiilor executate de grupul de şi de ce la şantierul staţiunii po­
tineretului — chiar de la înce­ laminorului blu­
putul anului s-a menţinut, lună şantiere Albă. AU participat mun­ micole Geoaglu sini utilaje nefo’.o-
de lună, ca unitate fruntaşă pe ming 1,000.
întreprindere. Numai pe tri­ citori, şefi de echipă, fruntaşi pe ¦Sile.
mestrul II planul de aprovizio­
nare şi desfacere a mărfurilor grup, ingineri, *lehnicient şi perso- Tratarea la general a problemelor
a fost realizat în proporţie de
125 la sută. Aoum face deja . natul tehnico-administrativ. de pe şantierele de construcţii în
vînzări în contul primelor zile
ale lunii august. De menţionat AnalizLnd modul de desfăşurare raportul la consfătuire, a făcut ca
e faptul că, după apariţia hotă-
rîrii, în magazinul nostru a a consfătuirii se poate trage con­ şi discuţiile să nu se) ridice ta un
crescut şi numărul fruntaşilor în cluzia că ea ml şi-a atins scopul nivel dorii, DesfăşurtndU-se nesatis-
producţie. Acestora li s-au alătu­
rat acum vînzătoarele Florica propus. Nil a analizat în mod cri­ făcător, consfătuirea nu a reuşii să
Vinţan, Aria Stanca, Rozalin
Jok şi alţii. tic şi autocritic starea de iuctuti scoată în evidenţă lucrurile' bune
Însufleţit de prevederile re1 existentă pe şantiere şi nu a pro­ de pe Şantier şl nu a criticat cu
centei Hotărîri care contribuie
pus măsuri de îndreptarea ior. Cau­ curaj lipsurile. Au luat .cuvîntul
la îmbunătăţirea condiţiilor noa­
za a constat în proasta organizare mal mulţi tovarăşi din conducerea
stre de viaţă cît şi de' apropie­
a consfătuirii. grupului de şantiere, respectiv per­
rea măreţului eveniment — ani­
In primul rind consfătuirea a sonalul administrativ. Muncilorii,
versarea a 15 ani de la elibe­
fost lăsată în exclusivitate pe sea­ tehnicienii nu au luat cuvîntul şi
rarea patriei — colectivul maga­
ma conducerii administrative a aceasta s-a datorat raportului care
zinului nostru se angajează să
grupului. Raportul întocmit de tOv. a făcut o analiză generală a situa­
muncească cu şi mai mult elan
irig. Ociavian Oraviţan a fost slab. ţiei de pe teren fără nici o referire
pentru o cît mai bună deservire
El a făcut o prezentare cifrică a la munca lor. Consfătuirea nu şi-a În tre c e re p a trio tic ă
a populaţiei şi pentru a tace din
' ( OsiLttuMa-UţfiteCii udce ypce şantiere. Nu s-n a- atins scopuL 'Acest lucru de altfel
această Unitate o unitate comer­
} rătat de pildă, exact, care au fost a fost recunoscut şi de biroul or­ Au mâi rămas doar oîte|va zilfe pînă acQSftor lucrări este de aproape 60.000
cială model. la 6 August dată cînd la noi se va le).
Ş realizările de plan pe luna iunie, ganizaţiei de bază (secretar top. ^ aniversa 30 de ani de Ia eroicele lupte
ale minerilor din Lupeni. In vederea Cu mult entuziasm s-a muncit pentru
dindu-se doar cifre probabile. Ast­ Veselovski). Din păcate însă, nici acestei sărbători, în toate localităţile îndeplinirea obiectivelor întrecerii pa­
Văii jiului au fost iniţiate lucrări gos­ triotice, la Lupeni. Cetăţenii de aici,
fel, în raport .se arăta că planul de organizaţia de bază şi nici comi­ podăreşti pentru înfrumuseţarea carti­ mobilizaţi de deputaţii lor au prestat
erelor şl Străzilor. Astfel, la începutul un număr de 7.000 ore muncă volun­
producţie nu h fost realizai, exis- tetul sindical nu şi-au adus apor­ tară pentru amenajarea drumurilor,
lunii iulie, oraşul Lupeni a chemat la parcurilor şi zonelor verzi, efectuînd lu­
tind un minus de 50—90 mii lei. tul la buna desfăşurare a consfă­ Întrecere patriotică toate celelalte oraşe crări în valoare de peste 17.000 lei.
Lucrări importante s-au executat de a-
Tot cifre probabile au „ilustrai“ şi tuirii. S-a lăsat ca raportul să fie din Valea Jiului iar comuna Urlcani semenea şi la Petroşani, Petrila, Is-
felul vum a fost realizată sarcina făcui de un singur om fără măcar toate comunele din raion. Obiectivele
de plan privind creşterea producti­ să se citească înainte de începerea acestei întreceri sîn t: buna gospodări­
vităţii muncii ele. Raportul nu a consfătuirii împreună cu biroul or­
amintit decit foarte vag cauzele ganizaţiei de bază şi cu comitetul
care au făcut ca grupul de şantiere de întreprindere. De altfel, raportul
Alba Iulia al T.R.C.L.H. să nu-şi a fost întocmit chiar în ziua con­
realizeze sarcinile de plan. Nu s-a sfătuirii.
,u.', •• . ...
Asemenea consfătuiri care anali­
făcut o analiză profuiulă a şantie­ zează munca pe o anumită perioa­
dă la general, nu pot da roade bu­
relor de unde să reiasă, pentru fie­ ne. De datoria organizaţiei de bază re a localităţilor, înfrumuseţarea lor, croni şi Uricani.
care în parle. cauzele care au fri- înirejinerea ctirăfeniei etc. In întregul raion, numărul partici­
nal activitatea şantierelor. Pînă în prezent, cu toate că de la panţilor la muncile voluntare trece de
CU priveşte analiza felului cum şi a comitetului sindical de la pornirea întrecerii a trecut mai puţin 8.000. Iii activitatea de mobilizare a
s-a m isii să sc realizeze sarcina grupul de şantiere 'Alba esle să de o lună, s-au obţinut rezultate deo­ cetăţenilor ta munci voluntare s-au e-
de reducere a preţului de cosi pe tragă concluziile corespunzătoare şi sebit de frumoase. Numărul orelor videnţiat deputaţii DartGavrilă, Gheor­
TEOF1L URSU luna mal. raportul nu a prezentat să ia măsurile ce se impun. Con­
responsabilul Magazinului textil rir. 1
o situaţie mai bună; In raport au cluzii asemănătoare poate trage şi de muncă voluntară efectuate trece de ghe Cosma, Avram Doţiu, Aurel losi-
Dev^
abundat an mare mimăr de cifre conducerea T.R.C.L.H, 25.000 iar valoarea lucrărilor execu­ vescu, RomulUs Furdtii, Augustin Zbo-
seci fdră a face o . analiză a cau- • ' |q V. F. tate este de aproape 120.000 Iei. rovski, IoSif Cotof, Gheorghe Deac şi
S\Ars ¦ ¦W wl In fruntea întrecerii se situează, pînă mulţi alţii. La îndemnul lor, un mare
Masuri în vederea în prezent, oraşul Vuican. Aici, la număr de oameni ai muncii din Valea
realizării
lucrările de împrejmuire a parcului I. V. Jiului participă voiurttâr la înfrumuse­
de economii
Stalin, curăţenia străzilor, amenajări ţarea oraşelor şi satelor.
şi crearea de zone verzi printre blo­ VASILE BARDOCZ raional
curi, au muncit 3.70t) cetăţeni,, presfînd, secretar .al Sfatului popular
Aplicînd noi măsuri gospodă­ 9.500 ore muncă voluntară. Valoarea
reşti în transporturi, muncitorii Petroşani
de la Autobaza I.R.T.A.-Deva,
au realizat, în ultimele 4 luni,
o economie de 124.848 litri de
benzină, ceea ce echivalează cu Acţiuni ate o rg a n iza ţiei U. T. Ai.
suma de 181.102 lei.
Pînâ la 31 decembrie, ei S-âU
angajat să realizeze o economie Zilele trecute a avut loc, Ia sediul sînt axate pe organizarea unbr mani­
totală de 312.245 litri de benzi­ comitetului raional U.T.M. Petroşani, 6 festaţii cultural-sportive închinate Zilei
nă, în valoare de 452.735 lei. şedinţă de lucru cu membrii celor minerului şi zilei de 23 August. Ast­
patru comisii permanente pe probleme, fel, grupul de referenţi a început să
Printre măsurile ce le-au -luat formate din reprezentanţii diferitelor organizeze în centrele miniere din
în vederea realizării acestui o- organizaţii de masă. La şedinţă s-au Valea Jiului O serie de conferinţe în
biectiv se numără : exploatarea discutat o serie de probleme asupra legătură cu eroicele lupte revoluţionare
mâi raţională ă maşinilor, folo­ cărora trebuie să-şi îndrepte atenţia ále minerilor de la' Lupeni din anul
în perioada actuală comisia de învă- 1929, aniversarea elib.rării patriei noas­
sirea în mod judicios a capaci­ tre de sub jugul fascist, Festivalul mon­
Deşi e tîriăr, strungarul Ion Oiîaca de fa Atelierele G.F.R. Siitierla, ţăinînt, comisia sportivă, comisia cul­ dial al tineretului şi studenţilor de Ia
datorită faptului că-şi organizează bine locul de muncă, reuşeşte să-şi depă- ] tăţii lor» reglarea cît mai corectă turala, comisia concursului „Iubiţi car­ Viena şi altele.
şească normă lunară în medie cu 15 procente. a cârburaţiei şi altele. tea" şi grupul de referenţi de pe lîngă
raionul U.T.M. R. BALŞAN
IN FOTO: Strungarul Onaca executînd la un strung Carusell o roată corespondent
de locomotivă. Acţiunile întreprinse de cele patru
comisii permâHerite ale raionului UTM
Unele probleme actuale ale cinematografelor iură din Alba Iulia, în afişul ţe pot fi remediate printr-o pre­
program tipărit pe luna mai, nipi ocupare mai atentă din partea
din regiunea noastră măcar nu a trecut titlul filmelor organelor locale. Unităţile din
ce urmau să ruleze. reţeaua cinematografică de stat
U.T.M., ale sfaturilor populare şi organizate la Orăştie şi Hune­ etG. Diferă de altfel şi nivelul şi orăşeneşti şi săteşti sînt subordo­
celorlalte organizaţii de masă şi doara. preferinţele spectatorilor,. Dar se In unele comune şi sate, anu­ nate pe plan local sfatului popu­
poate spune că toate filmele pre­ mite cadre conducătoare din sfa­ lar respectiv, care poate şi tre­
obşteşti, reuşesc sâ organizeze Deşi la cele mai multe unităţi zentate în reţeaua noastră cine­ turile populare, şcoală sau că­ buie să execute asupra lor un
activitatea politico-edUCativă cu din oraşe se desfăşoară o. mai matografică, merită să fie văzu­ min cultural, suspendă în mod control şi o îndrumare perma­
filmul în mod diferenţiat, dîri’d a- bună activitate politieo-educatP te. D,e aici reiese că sarcina lu­ abuziv spectacolele cinematogra­ nentă, Secţiile raionale de învă-
crătorilor din cinematografie nu fice, lipsind cetăţenii de posibi­ ţămînt şi cultură, sînt chemate
ducaţie comunistă în rîndurile ti­ lucrători la cinematografe care este numai anunţarea programu­ litatea vizionării filmului. Spre să acorde o atenţie mai mare ri­
neretului. lată cîteva exemple nu dau importanţă cuvenită ini­ lui de filme şi a orelor de rula­ exemplu în comuna Cîlnic, ra­ dicării nivelului politico-ideologic
semnificative. în luna mai ţierii şi organizării unei activi­ re, c.i se impune ca o necesitate ionul- Sebeş, în luna mai a.c. în şi tehnic al operatorilor săteşti,
vitala, explicarea conţinutului şi nici o zi de duminică nu s-a pu­ să se ocupe îndeaproape de cali­
a. c. a rulat la cinemato-, tăţi variate, pentru popularizarea jmportaniei ce o au filmele ce se iuţ proiecta filmul, deoarece pre­ ficarea acestora. Este recoman­
prezintă, precum şi mobilizarea şedintele sfatului popular, iov. dabil ca secţiile raionale de în-
gfâfUl • „FÎlinlOn Sîrbtt“ — ¦filmului Li pentru a veni în ajm unui mare număr de spectatori Popa Ioan a suspendat specta­ văţămînt şi cultură, să propună
Deva, filmul sovietic „Nauris“ torul educării oamenilor muncii. prin folosirea cu măiestrie şi pri­ colele cinematografice, dînd sala comitetelor executive aie sfaturi­
care trata probleme concrete de Nu putem trece-cu Vederea fap­ cepere a mijloacelor muncii de‘ pentru alte manifestări (printre lor populare, să analizeze murită
educaţie a elevilor de şcoală me­ tul că la cinematograful „Mine- popularizare a filmelor. Există care în ziua de 17 mai a.c. sala unităţilor cinematografice, şi să
die. Colectivul cinematografului nul" — Loneâ (responsabil iov. încă o deficienţă serioasă în ă fost dată pentru o nuntă). ia măsuri de îmbunătăţire a acti­
a organizat pe rtîarginea filmu­ Iuliana Sâloy) în ultimele 4-5 munca cu filmul la Casele de Suspendări a spectacolelor cine­ vităţii lor.
lui uri simpOziOri cu participarea lUni mi s-aii organizat aproape cultură unde funcţionează şi ci­ matografice au loc destul de des
nematografe, cît şi la safe, defi­ şi îri comurie ca Vinerea, Hărău, Ţinînd seama de sarcinile ac­
elevilor, pedagogilor şi părinţilor riici un fel de activităţi educati­ cienţe ce se datoresc în mare Lancrâm, Criscior, Rapoltu Mare, tuale ale muncii cultural-educati­
în cadrul căruia şi-au spus pă­ ve. La tel, în comune mari ca A- parte faptului că nu se îmbină Săsfciori etc. Trebuie pus capăt ve de masă, de experienţa Urtor
diversele activităţi cultural-edu­ unor astfel de măsuri abuzive. colective fruntaşe $i, urmărind
rerea despre învăţămintele reieşi­ pOldti de Sus, Miercurea, Baia cative cu activitatea cinemato­ H.C.M. nr. 942 prevede organi­ cu perseverenţă realizarea sarci­
grafului. Nu este întîmplător că zarea obligatorie la sate a spec­ nilor prevăzute în planul de mă­
te diri film : o profesoară diri­ de Criş, Rîu de Mori, Livadia şi Ia casa raională de cultură diri tacolelor cinematografice în mi­
gintă de ?lasă, o mamă a doi în altele, responsabilii cinemato­ Orăştie, în a cărei sala funcţio­ nimum 3 zile pe săptămînă, in­ suri, activiştii din reţeaua cine­
elevi de şCdâlă medie şi o elevă grafelor se mulţumesc cu simpla nează cinematograful „Flacăra", clusiv sîmbăta şi duminica.
înzestrat cil aparate módérné, cu matografică vor putea asigura
de aceeaşi vîrstă cri eroii princi­ proiectate a filmelor ce le pri­ Faptul că la anumite unităţi
pali ai filmului. Cinematograful mesc în circuit, fără a orgariiza, o programare variată de filme ciftematografiCe, mai ales din îndeplinirea cu cinste a sarcinilor
„7 Noiembrie ‘ Petroşani, în pe baza specificului activităţii sate, se desfăşoară o activitate
Ultima perioadă, a organizat o oamenilor muncii din localităţile artistice şi documentare, sînt u- la voia întîrhplării, ca de pildă puse în faţa noastră de partid,
îri satele Vingârd, Cîlnic, Obre-
sérié de acţiuni politice cu fil­ respective, acţiuni politice cu fil­ nele practici dăunătoare, dé sus­ privind dezvoltarea tot mai lar­
mul, ca de pildă : concursuri pe mul, privind problemele trans­ ja, Ţebea, Berthelot, Băniţa, şi
teme diferite, premiere festive, formării socialiste a agriculturii, pendare cu zile întregi a rulării gă a culturii în ţara noastră.
premiere de gala cu participarea a popularizării regulilor agro­ în care într-o lună se totalizează
filmului. Gasa raională de cul- EMERIC HOROVITZ
unor creatori şi interpreţi ai fil­ tehnice înaintate, de educare un număr de 260 spectatori, în
director
melor „Invenţie diabolică“ sau sanitară etc» medie pe unitate, nu ne poate
GHEORGHE DOBRESCU
„Alo ?... Aţi greşit numărul !. A- Este adevărat că filmele dife­ laşa indiferenţi. Aceste deficien­
inspector de îndrumare
semenea premiere, au mai fost ră ca. temă, ca realizare artistică
Întreprinderea cinematografică
regională — Deva