Page 84 - 1959-07
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1426
Opinia publică internaţională u i • jxiiirnfiAß sdtlri • xulturueie ş iir i • juLturuele şilri
critică cu vehemenţă sentinţa
arbitrară a tribunalului
militar din Atena
ATENA 23 (Agerpres). — viaţă, tribunalul a violat dreptu
Sentinţa arbitrară pronunţată de rile omului proclamate de
tribunalul militar din Atena îm O. N. U.“ In telegramă se
potriva lui Manolis Glezos şi a subliniază că opinia publică din M i e conferinţei de la Geneva Revista franceză „Europe“
celorlalţi patrjpţi greci este viu toate ţările lumii cere anularea consacră un număr special
criticată de cercurile largi ale acestor sentinţe.
opiniei publice internaţionale Agenţia ADN relatează că în literaturii romîne
precum şi de jurişti de seamă R. D. Germană ştirea despre GENEVA (Agerpres). — Şedinţa gătură cu un acord provizoriu PARIS 23 (Agerpres), — Revista care scoate în evidentă succesele re
din diferite ţări care au urmărit condamnarea lui Manolis Gle Şedinţa de miercuri după-amia- asupra Berlinului occidental. franceză „Europe" publică un număr marcabile ob}inute de scriitorii romini
dezbaterile procesului. zos şi a .celorlalţi patrioţi greci ză a conferinţei de la Geneva din 22 iulie special — pe lunile iulie — august în anii puterii populare pe lin i con-
a stîrnit indignarea populaţiei. s-a desfăşurat sub preşedinţia In legătură cu problema unui 1959 — consacrat literaturii romîne, tinuării tradiţiilor culturale romîneşti,
Astfel, în seara de 22 iulie, lui Christian Herter, secretarul argumentelor adversarilor apro acord provizoriu asupra Berli cuprinzind o bogată selecţie de text# şl a zugrăvirii profundelor transformări
în cadrul unei conferinţe de pre In R. P. Bulgaria sentinţa tri de stat al S.U.A. Primul vorbi pierii dintre R.D.G. şi R.F.G. s-a nului occidental, A. A. Gromîko — poezie, fragmente de proză — din şi luptei întregului popor pentru con-
să care a avut loc la Atena, bunalului militar a fost condam tor a fost A. A. Gromîko. epuizat complet. a declarat: In cursul valabili operele celor mai reprezentativi seri- strulrea socialismului. Urmează o am-
Harvey Moove, consilier al re nată de reprezentanţii de seamă tăţii acordului provizoriu asu itori romînl contemporani. piă antologie cuprinzînd schite şi frag
ginei Angliei, G. Aronstein, zia ai vieţii publice. Agenţia BTA Luînd cuvîntul, A. A. Gromr Garacterizînd propunerea pu pra Berlinului occidental, pre mente de nuvele şi de roman din ope
rist belgian, secretar general al transmite declaraţia profesorului ko a declarat că în cursul con terilor occidentale cu privire la cum şi în cursul tratativelor care Numărul este prezentat de cunoscu rele Iui Mihaii Sadoveanu, t.iviu Re-
Ligii belgiene pentru apărarea A. Spasov, prorectorul Universi ferinţei delegaţia sovietică a ar trebuie să se desfăşoare la con tul scriitor şi eseist francez Pierre breanu, Camil Pefrescu, Cezar Petres-
drepturilor omului şi E. Aro- tăţii din Sofia, care subliniază gumentat în repetate rînduri a- transformarea conferinţei de la fer{nţa statelor participante la V.oraham, directorul revistei, care îm cu, Geo Bogza, Eusebiu Camilar, V.
neanu, ziarist francez, reprezen că „sentinţa este nu numai grea tît din punctul de vedere al sar Geneva a miniştrilor Afacerilor conferinţa de la Geneva în ve- părtăşeşte cîteva din impresiile culese Em. Galan, Aurei Mihale, Marin Pre
tantul Federaţiei internaţionale şi nedreaptă, ci şi ruşinoasă cinii întăririi păcii în Europa Externe într-un fel de instituţie ?erea examinării din nou a în (impui unei vizite în Republica da, Petru Dumitriu, Tilus Popovici.
pentru apărarea drepturilor o- pentru că arată că reprezentan cît şi din punctul de vedere al permanentă în cadrul căreia să problemei Berlinului occiden- Populară Romînă. Publicista franceză
mufui, care au asistat la proces ţii cercurilor progresiste şi apă intereselor naţionale ale popo se ducă tratative nesfîrşite şi tal, din partea Uniunii Sovieti- Gcnevieve Tabouis semnează de ase Cu numărul acesta revista „Euro
în calitate de observatori, au a- rătorii tradiţiilor democratice, rului german necesitatea înche totodată nelimitate în_ timp, C6 vor f[ întreprinse acţiuni menea un scurt articol. pe" a început publicarea integrală fn
rătat că „sentinţele pronunţate precum şi organizaţiile demo ierii Tratatului de pace cu Ger A. A. Gromîko a spus că dele- foileton a romanului „Florile pătnin-
de tribunalul militar nu sînt jus cratice din Grecia sînt amenin mania. unilaterale. Bineînţeles, că por- Contribuie de asemenea la acest nu tului" de Zaha-Ia Stancu.
tificate, de fapte şi nu corespund ţaţi. Datoria mea ca cetăţean, gaţia U.R.S.Ş. critică această njm ?e \ a fapful că nici ceilalţi măr Henri Laugire, profesor onorifia
cerinţelor justiţiei. Cînd este vor a declarat prof. Spasov, este să- Gromîko a subliniat că guver propunere nu din dorinţa de a la Sorbona, profesorul Antoine Adam, Numărul consacrat literaturii romîne
ba de viaţa şi libertatea unui nul sovietic este pentru tratati participanţi la acord nu vor vi de ia Sorbona, scriitorul Pierre Pa cuprinde de asemenea o prezentare —
om — au declarat cei trei jurişti mi alătur protestul glasurilor tu ve şi pentru apropierea între cele purta discuţii în contradictoriu, rai. Istoricul francez Emile Terser „Cîteva figuri ale teatrului romînesc"
— acuzaţia nu se poate baza pe două state germane şi că în actu ei pentru că propunerea puteri ola în nici un fel acordul. semnează de asemenea un documentat — semnată de dramaturgul Jean de
afirmaţiile poliţiei“. turor celor care luptă pentru eli ala situaţie, în general, nu există lor occidentale nu numai că nu In continuarea şedinţei a luat articol consacrat Centenarului unirii. ,Beer, precum şl o prezeniare a muzicii
o altă cale spre restabilirea u- va putea duce la rezolvarea sar romîneşti contemporane scrisă de cri
După ce au arătat că acuza berarea lui Glezos şi a tovară nităţii germane. In prezent, ca cinilor care ne.stau în faţă, dar cuvîntul Christian Herter, care Partea antologică cuprinde nume ticul Radu Gheclu. Jutes Perahim sem
ţia împotriva lui Glezos se ba şilor săi“. lea restabilirii unităţii Germa nici măcar nu ne va permite să a susţinut din nou că nu vede roase poeme de Tudor Arghezi, Mihal nează de asemenea „Note asupra artei
zează pe declaraţii obţinute „în niei trece neapărat prin faza a- realizăm un progres cît de mic. vreo legătură între problema Beniuc, O. Bacovia, Demostene Bo plastice“.
condiţii neîndoielnic suspecte şi „Această sentinţă ruşinoasă, propierii dintre R.D.G. şi R.F.G. Numai acei care sînt ostili atît Berlinului occidental şi cea a tez, Marcel Breslaşu, Imre Horvath,
Noi am spus acest lucru, con reglementării paşnice cu Germa Comitetului pe întreaga Germa Perene Szemier, Cicerone Teodorescu, Traducerea textelor incluse în anto
care au fost retractate în pu a declarat Savov, preşedintele tinuăm să-l spunem, şi-l vom nia, cît şi unităţii Germane, a nie, respîngînd propunerile so Eugen Jebeleanu, Marin Banuş, Vic logia numărului este datorată unor
spune. A afirma altceva, în subliniat A. A. Gromîko, îşi pot vietice menite să uşureze apro tor Tulbure. Dan Peşliu, precedate de cunoscuţi scriitori francezi — Pierre
blic“, cei trei jurişti au subliniat baroului din Sofia, care nu se seamnă a ignora situaţia reală, exprima,, şi chiar îşi exprimă, pierea celor două state germa a scurtă prezentare istorică a poeziei Gamarra, Claude Bernet etc. Numărul
a arunca în mod intenţionat satisfacţia în legătură cu aceas ne. Herter a susţinut că un Co romîneşti, de Ştefan Duca. este bogat ilustrat cu fotografii înfă-
în declaraţia lor că procesul a bazează pe nici un fapt ce ar tă propunere, De fapt această mitet pe întreaga Germanie nu ţîşînd peisaje şi aspecte ale vieţii din
praf în ochi. propunere este expresia clară a va avea nici un succes în acti Scriitorul Petru Dumitriu semnează o R. P. Romînă.
avut de la început un caracter dovedi vinovăţia acuzaţilor, re poziţiilor puterilor occidentale în vitatea sa, confirmînd astfel că prezentare a romanului romînesc în
A.A. Gromîko a subliniat că o problema germană. Ele ar dori în fond puterile occidentale nu
vădit politic. „Intrucît Glezos prezintă o pată pentru justiţia înţelegere realistă a modului în ca cele patru puteri să se situ- manifestă vreun interes în pre Lăţosului In ten sifică
greacă“. care se poate realiza unitatea gătirea tratatului de pace şi a raaSsoiul efopil in ţaa*ă
este unul din conducătorii parti Germaniei, începe în prezent eze în vîrful unei piramide şi unificării Germaniei. Herter a
In Anglia, juristul britanic să-şi croiască tot mai mult drum să-şi dicteze voinţa în Jegătură re]uat afirmaţiile lipsite de fun- HANOI 23 (Agerpres). După La 18 iulie, trupele guverna
dului EDA şi directorul ziarului şi în Occident, inclusiv în rîn- cu probleme ca, de pildă, elabo- dament asupra unui pretins ul- mentale au atacat de asemenea
Bernard Marden, secretar al A- dul unor importanţi oameni de rarea legilor germane, ţinerea timatum al Uniunii Sovietice în cum transmite agenţia vietname una din subunităţi ale detaşa
acestui partid —¦se spune în de stat din ţările occidentale. Nu alegerilor şi referendumurilor în problema Berlinului occidental, ză de informaţii, în ultimul timp mentelor de luptă ale Patet Lao,
sociaţiei „Halldane Society“, or putem decît să regretăm că aici, Germania etc, iar germanii să deşi în cuvîntarea sa de mier trupele guvernului Fui Sanani- în provincia Sam — Nea, curîrid
claraţie — acuzaţia împotriva sa ia Geneva, este trecut sub tă nu apară decît în rolul de exe kone au continuat atacurile îm însă ele au fost respinse. Trei
ganizaţie a juriştilor progresişti cere acest fapt. cutanţi docili ai acestui dictat. curi A. Gromîko a clarificat încă potriva batalionului 2 făeînd soldaţi ai armatei guvernamen
are în acelaşi timp drept scop odată poziţia pătrunsă de spirit parte din detaşamentele de lup tale au fost luaţi prizonieri.
din Marea Britanie, şi-a expri A. A. Gromîko a respins teza Exprimîndu-şi regretul în le de negociere a Uniunii Sovieti tă ale Patet Lao, care în luna
să submineze încrederea politi lansată de unele puteri occiden gătură cu faptul că propunerea mai aiCv sub ameninţarea de Pregătindu-se în vederea u-
mat convingerea că avocaţii şi tale potrivit căreia dacă germa guvernului sovietic cu privire la ce. * fi nimicit s-a retras în junglă, nor noi atacuri împotriva forţe
că faţă de acest partid". nii ar începe tratative între ei, crearea unui Comitet pe întreaga spre frontiera R. D. Vietnam.
juriştii din lumea întreagă vor Germanie a fost primită în mod Luînd cuvîntul, Couve de lor de luptă ale Patet Lao şi in-
După anunţarea sentinţei la negativ de puterile occidentale, La 15 iulie trupele guverna
continua lupta pentru eliberarea Murville, ministrul de Externe mentale au deschis focul asupra tensificînd războiul civil, guver
Atena, agenţiile de presă au unei subunităţi a acestui bata
lui Glezos şi a tovarăşilor săi. al Franţei, s-a alăturat poziţiei lion în provincia Sieno-Kuang. nul Fui Sananikone trimite tru
transmis relatări despre indig
Intr-un editorial consacrat La 17 iulie, Ia 30 km. sud- pele în diferite regiuni ale ţării
narea cu care opinia publică din
sentinţei nedrepte a tribunalului vest de Fa-Bone, provincia Sie- pentru „pază“.
diferite ţări şi-a exprimat pro no-Kuang, a avut loc o cioc
militar din Atena, ziarul „Daily nire armată între trupele guver Populaţia locală, se arată în
testul faţă de această măsură namentale şi combatanţii bata
Worker“ subliniază că protestele ştirea agenţiei, sprijină şi ajută
arbitrară a autorităţilor gre lionului 2.
şi atitudinea hotărîtă a opiniei pe ostaşii batalionului 2 al Pa
tet Lao.
publice au salvat viaţa patrioţi
ceşti. Comitetul german pentru lor greci. „In prezent, scrie zia acest fapt ar putea duce chiar A. A. Gromîko a declarat că de- exprimate de Herter, cuvîntarea
eliberarea lui Manolis Glezos a rul, trebuie salvată şi libertatea la adîncirea -scindării Germani
adresat regelui Greciei o tele lor, deoarece cu toate fca reac- ei. Argumentele1'privind aşa-zisa legaţia sovietică este dispusă să sa arătînd că el se opune de
gramă în care se subliniază că ţiunea greacă nu şl-a putut rea adîncire a scindării Germaniei ‘ ţţ.j O t.j jCW 4| v > .... r
„prin sentinţele inumane pro liza intenţiile de a-i condamna
nunţate; mai ales împotriva lui la moarte pe patrioţii acuzaţi, în cadrul tratativelor între ger continué încercările de a se fapt posibilităţilor de progres
mani, a spus ministrul Afaceri
lor Externe al U.R.S.S., au în găsi o rezolvare ;de comun a- ale lucrărilor conferinţei deschi-
cord a problemei tratativelor la se de ultimele propuneri sovîeti-
actuala conferinţă. Aş dori să ce.
Vutsas şi Trikalinos, care au împotriva lor s-au pronunţat sen totalitate un caracter artificial cred că puterile occidentale vor Inlro scurtă declaraţie, mi-
foşţ condamnaţi la închisoare pe tinţe sălbatice şi nedrepte. şi dovedesc numai că arsenalul adopta o poziţie mai construc- nistrul de Externe al Angliei
•-res»«' ------------------ ------ tivă în legătură cu căile reale de Selwyn Lloyd, s-a referit din
apropiere între cele două părţi nou Ia aşa-zisa flexibilitate a
Raportul prezentat de Palmiro Togliatti la ale Germaniei. ultimei propuneri occidentale şi
Nu obiectăm, a declarat A. A. a spus că în legătură cu cuvîn-
plenara C.C. al P.C.I. in problema convocării Gromîko, împotriva desfăşură- tarea de miercuri a lui A. A. Vicepreşedintele S.U.A., R. Aixon,
rii în paralel a unui schimb de Gromîko, va reveni ulterior a plecat spre Moscova
congresului al nouălea al partidului păreri asupra problemelor în le- după ce o va ti studiat.
ROMA 23 (Agerpres). —<Pal Europei într-o zonă economică a derea încordării internaţionale, Recepfia oferită de J. Cyrankiew îcz WASHINGTON 23 (Agerpres). — plecat pe bordul unui avion cu reac
miro Togliatti, secretar general marilor trusturi. pentru dezarmare atomică, pen in seara zilei de 23 iulie, vicepreşe ţie la Moscova. La aeroport, Nlxon a
al P.C.I., a prezentat la ple
nara C.C. al Partidului Comu Togliatti a subliniat că există tru pace. cu p rile ju l cele? de a 15-a aniversări dintele S.U.A., R, Nixon, însoţit de fost condus de reprezentant! ai Depar
nist Italian raportul în proble numeroase probleme economice
ma convocării celui de-al IX-lea şi sociale care de prea mult timp Togliatti a arătat în continua a Poloniei populare sofia sa, de Miiton Eisenhower, fra tamentului de Stat şi de membri al
congres naţional al partidului. aşteaptă să fie rezolvate: şoma re că atît în domeniul economic tele preşedintelui S.U.A., de G. Allen,
Acest raport a fost publicat de jul, renaşterea sudului, problema corpului diplomatic, printre care şi do
ziarul „Unita“. generală a unei industrializări, cît şl în domeniul relaţiilor po VARŞOVIA 23 (Agerpres) ului Politic şi ai secretariatului directorul agenţiei de informaţii a M A. Menşikov, ambasadorul U.R S S
care să poată asigura tuturor litice, este extrem de instructiv La 22 iulie, J. Cyrankiewîcz, G. G. al P.M.U.P., conducători S U .A., de viceamiralul H. G. Ricko- în S.U.A
Arătînd că congresul se va dreptul la muncă şi un salariu să se compare acum ceea ce se preşedintele Consiliului de Mi ai partidului ţărănesc unit, aî ver, şi de alte persoane oficiale au
desfăşura în perioada dintre satisfăcător, părăsirea localităţi petrece în lumea socialistă cu niştri al R. P. Polone, a oierii
sfîrşitul lunii noiembrie 1959 şi lor rurale de către zeci de mii ceea ce se petrece în lumea oc o recepţie cu prilejul sărbătorii partidului democrat din Polo
începutul lunii ianuarie 1960, de oameni ai muncii, existenţa naţionale — a 15-a aniversare
Togliatti a subliniat că în faţa unor numeroase şi vaste regiuni cidentală şi, îndeosebi în Euro a Poloniei populare. nia, membri ai Consiliului de SIMBATA 25 IULIE 1959
partidului comunist stă acum slab dezvoltate, accentuarea fără pa continentală. „Mă refer, a Stat şi a? guvernului R. P. Po
sarcina de a cuceri majoritatea precedent a mizeriei. declarat Togliatti, nu numai fa La recepţie a participat dele lone, miniştri, generali şi ofiţeri Spectacole cinematografice
clasei muncitoare şi a maselor gaţia de partid şi guvernamen
populare muncitoare, de a întări Grevele de masă care au avut progresul economic şi fa pers tală a Uniunii Sovietice în frun ai armatei poloneze, numeroşi
alianţa cu masele ţărăneşti largi, loc recent, a spus în continuare pectivele grandioase deschise în te cu N. S. Hruşcîov, prim-secre-
a stabili legături largi cu noi gru Togliatti, şi Ia care au luat par faţa societăţii sovietice de Con tar al G.C. al P.C.U.S. şi pre reprezentanţi aî întreprinderilor DEVA: Alarmă la graniţă; In toiul SEBE Ş: Intre noi părinţii; SIMB
puri ale păturii mijlocii de la ora te milioane de oameni ai muncii, gresul al XXI-lea al P.C.U.S. şedinte al Consiliului de Miniş industriale, oameni de ştiinţă, luptei; ALBA IULIA: Marinarul în RIA : Viaţa nu iartă; TEIUŞ: Volun
şe şi sate pentru a putea stăvili au arătat cît de mare este nemul tri al U.R.S.S., W. Gomulka, cultură şi artă, reprezentanţi ai drăgostit; Omul cu arma: BRAD: Cei tarii; LONEA: Voluntarii; ZLATNA:
ţumirea în rîndurile clasei mun Mă refer fa fapful fundamental prim-secretar al G. G. al vieţii publice. trei din pădure; ILIA: Rîndunica; Cei trei din pădure; BARU MARE:
ofensiva reacţiunii. procesul de citoare: în acelaşi timp ele au că numai în ţările socialiste e- P.M.U.P., A. Zawadzki, preşe A lo !... Aţi greşit numărul; APOLDU
generării clericale a societăţii demonstrat marea capacitate de xistă perspectiva dezvoltării so dintele Consiliului de Stat al Printre oaspeţi se aflau mem ORAŞTIE: De partea cealaltă ; Călăto
italiene şi a păşi mai repede pe luptă şi dîrzenia clasei munci ciale, adică perspectiva îmbu rie peste trei m ări; HAŢEG: Anul
calea înnoirii democratice, a a- toare. In afară de muncitori au nătăţirii relaţiilor sociale şi pro brî ai corpului diplomatic.
plicării constituţiei, a construirii declarat grevă diferite categorii
societăţii socialiste. de funcţionari ca, de pildă, func J. Cyrankiewîcz, preşedintele 1918; HUNEDOARA: Oleko Dundici: DE S U S : Pe Donul liniştit: CALAN:
ţionarii bancari, în timp ce în
Referindu-se la situaţia econo localităţile rurale au avut foc Consiliului de Miniştri al R. P. PETROŞANI: Cerul infernului; Trapez; Pasagerul clandestin.
mică şi socială n Italiei, el a a- explozii spontane de indignare
rătat că cercurile guvernante faţă de condiţiile grele de exis gresului în acest domeniu...". J R. P. Polone, membri aî Biro Polone, a rostit o cuvîntare. A !D> Si O
resping şi amînă reformele fun tenţă a producătorilor mici si -awaas-
damentale, prevăzute de consti mijlocii. Programul 1: 6,45 Jocuri populare Programul II: 14,07 Muzică uşoară
tuţie. In domeniile industrial şi Togliatti a vorbit în continua Plenara C.C. şi a Comisiei centrale de control romîneşti; 7,15 Muzică uşoară; 9,00 sovietică; 14,30 Muzică populară romî
financiar, precum şi în comer re despre unitatea de acţiune a Concert de dimineaţă: 10,00 Cîntece nească; 15,00 Muzică instrumentală :
ţul exterior a fost instaurată si forţelor de stînga. Partidul Co
continuă să se exercite domina munist, a declarat el, se declară a P. C. Italian şi-a încheiat lucrările revoluţionare romîneşti; 11,03 Muzică 16,30 Muzică populară interpretată de
ţia marelui capital monopolist pentru o permanentă unitate în de estradă; 11,45 Viaţa literară în solişti şi formaţii care ne au vizitat
particular. Acest lucru duce fa domeniul acţiunilor sindicale. ROMA 23 (Agerpres). — Ple la situaţia economică a ţării, a poziţiile extrem iste, există punc Uniunea Sovietică ; 12,30 Muzică popu ţara; 17,00 Muzică din operele lui We
dezvoltarea inegală a industrie: Este nevoie de asemenea de cea nara G.C. şi a Comisiei centrale declarat că în prezent patronii te care coincid. Pote fi realizai lară romînească; 13,05 Concert de ber; 17,35 Cîntece de tineret; 18,05
mai strînsă înţelegere şi colabo de control a Partidului Gomunist mici şi mijlocii încearcă să ducă printre altele un acord larg şi prînz; 15,10 „Buchet de melodii“ — Concert de muzică populară romîneas-
italiene. Progresul tehnic nu a rare între partidele clasei mun Italian şi-a încheiat lucrările în o politică diferită de cea a ma eficace în legătură cu crearea program de muzică uşoară; 15,35 Con
dus Ia micşorarea intensităţi: citoare, adică între partidul co seara de 21 iulie. rilor industriaşi, datorită faptu zonelor denuctearizate şi dem i cert de muzică din opere; 16,45 Gîn- că; 19,30 Convorbiri cu scriitorul ja
muncii, ci la reducerea număru munist şi socialist. lui că interesele diferă. Oamenii litarizate şi asupra problem elor tecc colhoznice; 17,25 Muzică populară
lui muncitorilor ocupaţi în pro Emilio Sereni, membru al generale ale coexistenţei paşnice romînească; 18,00 Roza vînturilor; 19,05 ponez Sigeharu Nakano; 19,40 Montaj
ducţie. Aspectele negative ale a- Trecînd la problemele politicii conducerii partidului, şi-a con muncii şi organizaţiile lor sin care constituie prem isa dezvol
cestei evoluţii economice s-au externe, Togliatti a declarat că sacrat cuvîntarea problemelor dicale trebuie să adîncească sci tării econom ice binefăcătoare a Cîntece din folclorul nou şi jocuri „Văduva veselă" de Lehar; 22,00 Mu
accentuat şi mal mult în legătu fa viitorul congres trebuie dis ţărănimii, subliniind ca un fapt ziunea în rîndurile patronilor, fiecărei ţări.
cutate cu cea mai mare atenţie nou în actuala situaţie intensi căutînd să ducă tratative sepa populare romîneşti; 20,40 Muzică de zică de dans; 23,47 Muzică de dans
ră cu crearea „piefii comune" în problemele luptei pentru o nouă ficarea nemulţumirilor ţărănimii rate cu patronii mici şi mijlocii. P lenara a a les 'două c o m isii:
Europa, însoţită de procesul politică externă, pentru destin- faţă de politica dusă de partidul uria în fru n te cu P a lm iro Togli- dans; 21,15 Sine ştie cîştigă 1; 22,30 B0LETINB DB ŞTIRI: 6,00; 6.00;
transformării tot mai rapide a Velio Spano, secretar general 'a tti pentru elaborarea tezelor r,001 u ,0 0 | 13,00 1 15,001 17,001
guvernamental democrat-creştin. politice ale C ongresului al IX-lea La sfîrşit de săptămînă, cîntec, joc şi 19,00; 20,00; 22,00; 23,52: (programul
al „M işcării italiene pentru I ) . 14,00; 16.00; 18,00; 21,00; 23.00
Intr-un trecut nu prea îndepăr al partidului, iar alia în fru n te voie bună; 23,00 Muzică de dans. (programul II).
pace", a vorbit despre problem e cu Luigi Longo, secretar gene
tat, a' arătat el, ţărănimea a Timpul probabil în regiunea noastră
le politicii externe. El a arătat ral-adjunct al partidului, pentru
fost unul din? principalii susţi pregătirea raportului C om itetu Pentru 24 iulie, vremea se va men cila noaptea între 17 şi 21 grade iar
că în dom eniul luptei pentru lui C entral al p a rtid u lu i la co n ţine uşor Instabilă, cu cerul variabil ziua între 27 şi 31 grade.
nători ai partidului clerical. gres. şi timp noros. Vîniui va sufla slab de
destinderea încordării interna la vest şi nord-vest Ploi locale sub Pentru următoarele trei zile vremea
Agostino Novella, secretar formă de averse. Temperatura va 03- instabilă, cu cerul schimbător. Ierupe,
ţionale şi pentru pace, între co ratura staţionară.
general al C.G.M.I., referindu-se
m unişti şi grupările politice care
deşi sprijină N .A .T.O ., resping
Redacţia şi administraţia ziarului stt. 6 Martie or. 9. telefon: 188; 1891 75. laxa'plătită in aunwtai ?•mtoM» aprobării Direcţiunii Generale P.I.I.K. nr. 239.320 din ti iioieitiUite laiu. -- tiparul: Întreprinderea gpllgrallcâ „1 Mai" — Deva.
