Page 85 - 1959-07
P. 85
X \
pfctjióy- "
W -, P R O L E I ARJ DIN TO ATE ŢARI LE, U N IŢI VA i , ^
Sîmbătă 25 iulie 1959 M uncitori, ingineri şi tehnicieni de pe şan
tierele de construcţii ale întreprinderilor indus- ,
i t a z ile i d e 2 3 iriei chimice! Munciţi cu perseverenţă şi elan >
pentru a asigura darea în funcţiune în termen
şi înainte de termen a noilor obiective industriale!
(D in C hem ările C.C. al P .M .R . cu prilejul celei de a X V -a
aniversări a eliberării patriei de sub jugul fa scist).
Anul XI Nr. 1427 4 pagini 20 bani
M B B áSW S
3 - ti e lm CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE FO N I Plenare ale comitetelor raionale
VQ şi orăşeneşti de partid
l ? a S ile i m i n e r u l u i In cursul zilei de 23 iulie, au avut primit hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R.
loc şedinţe plenare cu activul lărgit din 13-14 iulie privind creşterea sala
IL ^ IHi iV N IE AB A ale comitetelor raionale şi orăşeneşti riilor, a pensiilor, reducerea impozite
de partid Sebeş, Orăştie, Haţeg şi llia. lor şi reducerea preţurilor de vînzare
A început rodajul general Ia cald La şedinţele plenare au participat se Ia un însemnat număr de mărfuri in
cretari ai comitetelor de partid din în dustriale şi alimentare. De asemenea,
ai laminorului de 650 mm. treprinderi şi instituţii, secretari ai co in cuvîntul lor, participanţii la plenare
mitetelor comunale de partid şi ai or au scos în evidenţă hotărîrea colecti
Ieri, 24 iulie, constructorii siderurgişti hune- lice, fie în industria constructoare de maşini). ganizaţiilor de bază, preşedinţi ai sfa velor de muncă din întreprinderi, in
doreni au sărbătorit un nou succes; începerea Acest uriaş agregat, construit cu ajutorul fră turilor populare comunale, preşedinţi stituţii, unităţile agricole socialiste de
rodajului general la cald al laminorului de 650 ţesc al Uniunii Sovietice, reprezintă expresia ai G.A.C., conducători de organizaţii a lupta cu forţe sporite pentru creşte
mm. Cu acest prilej s-a verificat comportarea de masă, de întreprinderi şi instituţii rea producţiei, productivităţii muncii,
la cald a principalelor utilaje care compun la tehnicii moderne a laminoarelor; întreaga gamă etc. reducerea preţului de cost şi realiza
a operaţiunilor de exploatare fiind mecanizate rea de economii cît mai mari. .
minorul cum ar Si cuptorul cu propulsie nr. 1, şi automatizate. De la cele 14 posturi de co In cadrul plenarelor au fost prezen
caja degrosisoare, cajele îinisoare, fierăstraiele mandă, deservite de 24 de oameni, se va putea tate din partea comitetelor raionale şi Plenarele comitetelor raionale şi oră
Ia cald, patul de răcire nr. 1 ş.a. Rezultatele pro urmări şi manevra în cele mai bune condiţiuni orăşeneşti de partid rapoarte cu privi şeneşti de partid Sebeş, Orăştie, Ha
belor au satisfăcut aşteptările constructorilor şi funcţionarea laminorului. re Ia lucrările plenarei C.C. al P.M.R. ţeg şi llia, au scos în evidenţă şi fap
laminatorilor. din 13-14 iulie şi a măsurilor luate de tul că în unităţile industriale şi agri
Rodajul general la cald, al laminorului, suc partid în vederea ridicării nivelului de cole din raioane, mai sint mari rezerve
Laminorul de 650 mm., cu o capacitate de ces de seamă al constructorilor, reprezintă răs trai al oamenilor muncii. S-au scos de creşterea producţiei şi productivită
550.000 tone pe an, va lamina parte din pro punsul lor la recenta hotărîre a partidului pri în evidenţă cu acest prilej realizările ţii muncii, de realizare a unor eco
ducţia laminorului bluming, transform,înd blumu vind îmbunătăţirea salariilor şi reducerea pre obţinute de oamenii muncii în înde nomii cît mai mari. Pentru descoperi
rile în produse finite (profile de diferite forme ţurilor de vînzare, un dar închinat zilei de plinirea sarcinilor planului de produc rea şi folosirea acestor rezerVe este
ce se vor utiliza fie direct în construcţiile meta 23 August. ţie, în reducerea preţului de cost, în nevoie să fie mobilizată întreaga masă
de oameni ai muncii.
obţinerea de economii.
La plenarele comitetelor raionale şi
Luind cuvîntu! pe marginea rapoar orăşeneşti au participat la Sebeş, tov.
Aurel Bulgărea,' secretar al comitetului
Mai muli minereu loc mică, dacă se ţine cont de speci producţie lună de lună, realizînd telor prezentate, un mare număr de regional de partid, la Orăştie tov. Du
pentru furnale ficul fabricii. Pentru realizarea ei, har în acelaşi timp economii impor participanţi la plenare, au subliniat mitru Dejeu, preşedintele comitetului
nicul colectiv şi-a organizat munca tante. la preţul de cost. Animaţi bucuria şi entuziasmul cu care oame executiv al sfatului popular regional,
I n abatajele m inei Gheţar mai bine decît în anii precedenţi, a de noua hotărîre a partidului, nii muncii din regiunea noastră au membru al biroului comitetului regional
se m unceşte cu m ult entu desfăşurat o însufleţită întrecere socia întrecerea socialistă între bri de partid, la llia tov. Ştefan Kasza,
ziasm . M inerii de aici sint an listă pentru sporirea productivităţii găzi şi sectoare a devenit în ul Toate forţele pentru strîngerea membru supleant al biroului comitetu
trenaţi într-o însufleţită între muncii şi reducerea la maximum a timul timp mai avîntată, iar la timp a recoltei! lui regional de partid, la Haţeg tov.
cere socialistă. D eviza lor, este rebuturilor. Suma de 60.000 lei pre realizările sînt din ce în ce mai Garol Szabo, prim-secretar al comite-
de a extrage cît m ai m ult m ine văzută în angajamentul anual a fost bune. In perioada 1-23 iulie, de lului regional U.T.M., membru în bi
reu pentru furnale. E i ştiu că realizată în 6 luni. pildă, din abatajele minei au roul comitetului regional de partid.
prin realizările pe care le obţin fost extrase la suprafaţă cu
fac ca producţia de fontă, oţel şi Animaţi de noua hotărîre a plena peste 6 la sută mai mult căr FRUNTAŞI
lam inate să sporească şi, pe a- rei C.C. al P.M.R. ei îşi sporesc rea bune decît prevederile planului. de la fabrica
ceastă cale, sprijină pe siderur- lizările pe zi ce trece. Astfel, econo „Simian Bărnuţiu'
g iştii huriedoreni în cîştigarea miile ce le-au înregistrat la preţul de Şi-au sporif pentru îndrumaţi de către organele de Utilizînd din plin secerătorile- nă, în raioanele Sebeş, Haţeg şi
întrecerii cu reşiţenii. 'Astfel, în cost de la începutul anului şi pînă la a doua oară Brad lucrările de recoltare sînt din Sebeş
prim ele 23 de zile ale lunii cu data de 23 iulie inolusiv au ajuns la partid şi de stat, lucrătorii de legători combinele, coasele şi se- rămase în urmă. In raionul
rente au d a t p este pla n 1.728 peste 62.000 lei ; preţul de cost ope angajamentele Sebeş nu s-au recoltat păioase Pentru ca utilajele fabricii1
tone. rativ pe perioada 1-23 iulie a fost re pe ogoarele regiunii- noastre şi- cerile, colectiviştii, îniovărăşiţii le decît de pe 64% din supra ;să funcţioneze în bune condi-'
Cele m ai bune rezultate le-au dus cu circă 3,5 la sută. Cu cîteva zile in urmă, la fabrica de faţa însămînţată. In raionul >ţiuni, ele trebuie întreţinute şiL
obţinut m inerii de pe orizontu marmeladă din Haţeg, s-a ţinut o şe au intensificat, .în ultima vreme şi ţăranii muncitori cu gospodă Brad, cerealele păioase s-au re ’reparate la timp. De acest Iu-?
rile V şi V II, iar dintre brigăzi, Lucruri frumoase se pot spune şi dinţă de lucru în cadrul căreia s-a coltat numai de pe 2.701 ha. Icru sînt convinşi şi mecani-c
cele conduse de Ioan B idiga, despre realizarea planului de produc format o comisie care să analizeze po munca de recoltare a păioaselor. rii individuale din raioanele llia, faţă de 7.190 ha. cît s-a semă cii fabricii, care se străduiesc'
Ioan P ali şi Teodor Bucureştean, ţie. El a fost depăşit în perioada 1-23 sibilităţile de a obţine cit mai multe nat. O mare parte din vina a- isă se achite cu cinste de sar-]
care au extras în afara planului iulie la producţia globală cu 10,4 la economii peste plan. Conducerea fabri Ca urmare, ei au secerat orzul, Orăştie şi Alba, au reuşit să se cestor rămîneri în urmă se dato- tcinile încredinţate.
140, 170 şi respectiv 154 tone de sută. cii, împreună cu muncitorii, tehnicienii reşte faptului că membrii unor
m inereu. şi inginerii au analizat posibilităţile grîul, orzoaica şi ovăzul de pe cere păioasele de pe cea mai G.Ă.C. şi întovărăşiri s-au rezu Mecanicul Mircea Gligor, j
Realizarea acestor succese este me interne ale fabricii şi au ajuns Ia con mat Ia aportul secerătorilor-legă- ]datorită conştiinciozităţii şi 1
Cu angajamentul ritul întregului colectiv. Cei care s-au cluzia că angajamentele pot fi sporite. 56.155 ha., ceea ce reprezintă mare parte din suprafeţele însă- tori şi a combinelor, fără să-şi priceperii de care dă dovadă,'
anual îndeplinit evidenţiat în mod deosebit sînt membrii Astfel, angajamentul luat ca răspuns aducă din plin contribuţia la ţeste stimat şi apreciat de to-]
din echipele conduse de Maria Boltea- la chemarea celor opt întreprinderi din 71,48 la sută din suprafaţa to- mînţate. In raionul llia, de pil- strîngerea manuală a recoltei. ,varăşii săi de muncă.
L a chemarea patriotică a celor nu şi Marfa Ţei de la presă, Estera Capitală, de a realiza economii în va
opt întreprinderi din Capitală a Bărbon de la cuptoare, Tănase Scorei loare de 72.000 lei a fost sporit pen tală semănată cu cereale păioase. dă, s-a terminat seceratul orzu In unele localităţi — mai ales ff? f|
răspuns şi colectivul fabricii „Cerami de la transporturi şi alţii. tru a doua oară. In cinstea zilei de lui, iar grîul, orzoaica şi din raioanele Haţeg şi Brad —
ca“ din Baru Mare. Ei s-au angajat să 23 August muncitorii şi-au sporit an Situaţia secerişului ovăzul s-au recoltat de pe încă nu s-a muncit suficient pen Ca să lucrezi bine la niaşi-]
realizeze pînă la sfîrşitui anului 1959 Producfie sporita gajamentul cu încă 10.000 lei, iar în pe raioane fa data o suprafaţă de 9.678 ha. tru combaterea tendinţei de a re 'na de cusut, trebuie foarte]
economii la preţul de cost în valoare de cărbune urma apariţiei Hotărîrii plenarei C.C. din cele 10.593 ha. culti colta păioasele numai atunci !multă îndemînare. Ioan Bul-ţ
de peste 60.000 Iei. Suma nu este de- al P.M.R. din 13-14 iulie, angajamen de 23 iulie 1959 cind spicul este total încîrligat. ibucan însă nu se poate plînge^
M inerii de la Ţebea au obţi tul a fost sporit cu alte 32.800 Iei. vate cu aceste plante. In !că-i lipseşte acest lucru. EU
nut rezultate frumoase în Din cele trei angajamente, care tota Organelor de partid şi de stat 'lucrează tot timpul atent, io-,
lizează economii în valoare de 114.800 multe gospodării colective din regiune, Ie revine sarcina loseşte din plin cele opt ore]
perioada care s-a scurs din anul. Iei, au fost realizate pînă în prezent de a lua cele mai eficiente mă ,de muncă, reuşind astfel să-şi <
1959. Ei şi-au depăşit planul de peste 45.000 lei. cC.oO o o ca cele din Geoagiu şi suri pentru înlăturarea lipsurilor Idepăşească cu regularitate''
0 5 tino t4 Turdaş, raionuî Orăştie, care împiedică recoltarea Ia timp ;norma. Pentru meritele sale^
SI DON'IA RUSAN corespondentă ce oo s-a terminat deja şi treie a păioaselor şi de a mobiliza Ieste mult apreciat de colec-^
05 ratul orzului iar treiera toate forţele pentru asigurarea tivul din care face parte.
Noi locuinţe pentru mineri tÎ o tul griului este pe termi succesului campaniei agricole de
QO CO to CtO- nate. vară.
La sfîrşitui celei de-a, doua nr. 2 Lupeni au scurtat terme it—a* 09 Q c/> c0o0 to Dar, cu toate că timpul Concomitent cu secerişul este
decade a lunii iulie, a fost ter nul de dare în folosinţă cu 10 H ca este destul de înaintat şi
minat blocul G. 1 cu 27 aparta zile. In mod deosebit s-au evi c/> cWcqa a “l cerealele au intrat în fa
mente din cvartalul de locuinţe denţiat echipa de mozaicari CC ¦z za de coacere depii-
condusă de Marin Tudora care O câa ”
ce se construieşte pentru minerii şi-a depăşit cu 55 la sută sarci D-
nile de plan şi echipa de mon-
din Vulcan. Desfăşurînd larg în tori condusă, de Nicolae Tranda <E cn
fir care şi-a depăşit sarcinile.de
trecerea socialistă în cinstea zi LA S . M. T. P R A Ş T IE
plan cu 98 la sută.
lei de 23 August harnicii con Prejul de cost ai lucrărilor
poate li şi m ai mult r e d u s
structori din grupul de şantiere
Cetăţenii întreţin drumurile
O mare parte din drumurile raionu în raionul Petroşani s-au prestat pes In primul semestru al anului S.M.T. în transformarea soda- just repartizaţi pe brigăzi. Pla- necesar să se intensifice treieri-
lui Petroşani sînt întreţinute cu con te 32.000 ore contribuţie în muncă cu şul, care, în regiunea noastră, a
tribuţia cetăţenilor. Mobilizaţi de de braţele şi atelajele, efectuîndu-se lu trecut, preţul de cost pe hantru listă a agriculturii, despre pro- nul de contractări, care s-a rea rămas în mod nejustiîicat în ur
putaţii lor .ei efectuează lucrări de crări în valoare de 46.000 Iei. mă. Pe regiune, s-a treierat abia
terasamente, reparări de poduri şi po se urcase la S.M.T. Orăştie la ductivitatea muncii şi căile de lizat în proporţie de 100 Ia sută, recolta de păioase de pe 1.708
deţe, construcţii de ziduri de sprijin, Cetăţenii din Petrila au executat lu ha., adică ,2,17 la sută din to
extrageri de pietriş din carieră, să crări în valoare de 14.000 lei, cei din 328 dp lei. Pentru înlăturarea a- creştere a acesteia etc. Gomuniş- a fost defalcat pe sectoare, bri- talul suprafeţelor cultivate.
pări de şanţuri etc. Pînă în prezent, Băniţa în valoare de 10.000 lei şi cei
din Uricani în valoare de 9.000 lei. cestei stări nesatisfăcătoare or- fii, şi după exemplul lor şi cei- găzi şi pe tractorişti. La defal- §i»au predat
cerealele
ganizaţia de partid, a luat unele lalţi lucrători din staţiune şi-au carea planului numeroşi tracto contractate
măsuri de intensificare a muncii intensificat eforturile pentru a rişti ca Ioan Lugojan, Dumitru îniovărăşiţii din satul Cunţa,
raionul Sebeş, au terminat cu
politice în rîndurile lucrătorilor, face cît mai multe economii. La Cucu, Mihăilă Avram, Andrei seceratul griului şi au , trecut
imediat Ia executarea treierişu-
Ca urmare a acestui fapt, pînă la propunerea organizaţiei de bază, Piper şi alţii, s-au chemat la în lui. Din primele cantităţi de ce
finele anului trecut, preţul dc conducerea S.M.T. a luat măsuri trecere pentru depăşirea acestu reale obţinute la treieriş şi-au
cost per hantru a scăzut la 182 ca unele tractoare care, pînă a- ia. Organizaţia de bază a urmă achitat obligaţiile faţă de stat.
lei. Totuşi, preţul de cost plani- tunci se trimiteau pentru repa- rit felul cum tractoriştii luptă Astfel au transportat şi predat
întreaga cantitate de 8.980 kg.
ficat a fost cu mult depăşit. rat la centrul mecanic din Sibiu, pentru respectai ea angajamente grîu contractat cu statul. In a-
celaşi timp ei au predat şi cele
Pentru ca în acest an preţul să fie reparate la atelierele şi cu lor. S-a redactat o foaie volanta 2.825 kg. grîu ce reprezenta pla
ta pentru muncile executate de
de cost al lucrărilor efectuate să posibilităţile staţiunii. Astfel, care ilustra, decadal realizările S.M.T.
scadă şi mai mult, organizaţia s-au economisit în primul semes- şi lipsurile din munca tractoriş
de bază din S.M.T. Orăştie s-a tru a.c. la capitolul „reparaţii“, tilor. Astfel s-a reuşit ca planul
preocupat cu mai multă compe- 159.145 lei. Pe lîngă aceasta, u- de producţie semestrial să se re
tenţă de educarea mecanizatori- nii mecanizatori din echipele dc alizeze în proporţie de 127 la
lor, de urmărirea realizării sar- la ateliere, au efectuat reparaţii sută, efectuîndu-se uh volum de
cinilor de plan, creşterea pro- de bună calitate şi şi-au depăşit 10.037 hantri faţă de 7.896 han-
ductivităţii muncii etc. Comite- sarcinile de plan. Echipa comu .tri cît prevedea planul.
tul de întreprindere a fost spriji nistului Dumitru Cornel, de pil Creşterea sectorului socialist
nit mai mult în organizarea în dă, a reparat peste- plan 3 trac din agricultura celor cinci raioa
toare.
trecerii socialiste. ne pe care ie deserveşte S.M.T.
In perioada reparaţiilor pen Este ştiut că unul din princi Orăştie, măsurile organizatorice
tru campania de primăvară — palii indici în realizarea unui — ca permanentizarea majori
şi într-o oarecare măsură pentru preţ de cost redus este îndepli
Pentru a putea face faţă cerinţelor de piese şi reparaţii campania de vară — organizaţia nirea şi depăşirea planului de tăţii brigăzilor — sînt alţi fac
mereu crescînde ale minelor din Valea Jiului, secţiile Uzinei de de partid a introdus în cadru! producţie cu cheltuieli minime tori care au determinat mărirea
reparat utilaj minier din Petroşani se dezvoltă în fiecare an. lecţiilor cercului de economic In acest scop, în campania agri volumului de lucrări şi creşterea
Fotografia noastră prezintă noua prelungire a halei de tur concretă materiale cu pri colă de primăvară s-au concen E. B.
nătorie... vire la preţul de cost şi impor trat toate forţele. ¦ Membrii şi
tanţa reducerii lui, despre rolul candidaţii de partid au fost mai (Continuare4n pag, 2-a)