Page 86 - 1959-07

Pag. 2 DRirmm msrsmsMuLui Nr. 1427

Se înfăptuieşte hotărîrea (o ajutorul
constructorilor Fraţii Sorescu
adunării generale
Se ştie în ce stare se găsea
a organizaţiei de bază drumul care leagă Hunedoara Fraţii Sorescu, Gheorghe şî Cos- Am mai aflat că aproape toate
de Teliuc: îngust, cu porţiuni tică, deşi tineri, se numără printre pregătirile din sectorul II, executate

In toamna anului trecut, cînd se realizeze o depăşire lunară a de teren deteriorate, aproape cel mai cunoscuţi mineri ai Urioa- pentru exploatarea stratului III, sînt
a avut loc adunarea generală de sarcinii de plan la acest indice inpracticabile pentru autovehi­ niului. Clne-i cunoaşte odată, nu-i la fel opera grupei lui Sorescu. Am
alegeri, secţia turnătorie de tu ­ cu 5 la sută. In toate lunile care cule şi mai cu seamă pentru mai poate uita. Seamănă între ei trecut atunci prin galerii armate în

buri din Combinatul siderurgic au trecut din acest an, harnicii acelea de mare tonaj. Şi situa­ „ca fraţii“, lucrează în aceeaşi gru­ fier, în lemn, în bolţari sau beto­

Hunedoara, nu stătea tocmai muncitori din secţia turnătorie ţia apare cu atît mai critică cu pă ; cel mai mare, Gheorghe, ca nate, am urcat pe suitori cu o în-

bine cu îndeplinirea sarcinilor de de tuburi şi-au depăşit propriul cît, după cum este ştiut, în ul­ şef de grupă, iar Costică, ca şef clinare de 45 de grade şi am râ­

plan. La toţi indicii avea o ră- angajament. In luna ianuarie timul timp, circulaţia pe dru­ de schimb. Şi cum e firesc, sînt vă- mas uimit de calitatea bună a iu-

mînere în urmă. planul productivităţii muncii a mul respectiv s-a intensificat ; zuţi mereu împreună. Minerii din a- crărilor executate de minerii grupei

Faţă de această situaţie, comu­ fost îndeplinit în proporţie de Teliucul devenind astăzi un cen­ batajele productive ştiu că fraţii So- respective. Dar nu numai cu calita-

niştii nu puteau rămîne pasivi. 110,47 la sută, în februarie — tru industrial de mare impor- rescu şi ortacii lor le deschid drum tea lucrărilor se poate mîndri gru-

De aceea, în adunarea de ale­ 113,70 Ja sută, în martie cu ţanţă. spre stratele de cărbune, sfredelind pa în care lucrează fraţii Sorescu.

geri, analizînd cu mult simţ de 120,74 la. sută, iar în lunile a- Cu cîtva timp în urmă, sub piatra, şi îi privesc cu simpatie Ia Acest colectiv de harnici mineri a

răspundere posibilităţile existen­ prtlie şi mai — în proporţie de îndrumarea organelor locale, ieşirea din şut, cînd îi văd albi, ca realizat remarcabile viteze la înain-

te în secţie, ei au stabilit drept 119 la sută. In aceeaşi perioadă constructorii au început lucrul PPP nişte morari, cu căştile şi chipurile ţări. Au fost luni cînd au înaintat

obiectiv principal lichidarea ră- muncitorii din secţia turnătorie la acest drum — pentru a-1 mo­ t : V •¦ i acoperite de pulberea fină, a rocei în piatră între 70-95 m.l.

mînerii în urmă, îndeplinirea şi au realizat economii, la preţul de derniza şi pune la dispoziţie Minerii din Valea Jiului continuă să discute ou mult interes hotărîrea ^ pe care au fărîmiţat-o. L-atn întrebat pe Costică Sorescu,
depăşirea sarcinilor de plan la cost în valoare de peste 162.000 aşa cum e mai bine.
toii indicii. Pentru ca să însufle­ lei. L plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, pentru ridicarea nivelului de trai ] Se ştie că prin- care conduce zilele
ţească, să stimuleze întrecerea «In ajutorul constructorilor a
colectivului în direcţia îndeplini­ Printre măsurile tehnico-orga- venit şi un mare număr de mun­ L al oamenilor muncii. ^ tre mineri nu are acestea grupa,
rii planului, adunarea generală nizatorice luate de conducerea citori, tehnicieni şi ingineri de
a stabilit cîteva obiective administrativă a secţiei în vede­ la mina Teliuc. Porţiunea de [ Fotografia noastră înfăţişează un grup de mineri de la Lupeni discutînd I curs ,,obiceiul"cîş- Oameni ai zilelor în lipsa fratelui
concrete. Comuniştii s-au anga­ rea realizării cu succes a sarci­ teren ps care ei şi-au ales-o,
jat să mobilizeze întregul colec­ nilor de plan şi a angajamente­ şă muncească voluntar la ea, L hotăărîrea. ' r ' ' *¦ ^ tigului uşor sau noastre mai mare, ce se
tiv al secţiei pentru îndeplini­ lor, se numără şi cele cu privire au împărţit-o în aşa fel încît, fără muncă. Pre­ află în concediu
la îmbunătăţirea indicelui de u- fiecare sector din cadrul minei U /u /u Ju /u /b JiJu /u JC jL Jt.

Zi d e produefie m ărită ţuirea şi admiraţia de odihnă la Vasile

oamenilor se îndreaptă aici spre a - Roaîtă, care-i „secretul" succeselor

ceia care nu se feresc de greutăţi. grupei.

rea planului anual pe 1959 în tilizare a agregatelor, folosirea ştie ce are de fă c u t; fiecăruia Atelierul mecanic de reparat Gu acest prilej, numeroşi mun­ Spre aceia care au gustul bărbătesc — Şeful grupei — ml-a răspuns
ai obstacolului, a luptei. Aici cred Costică Sorescu — nu lasă nicio­
11 luni. raţională a materialelor, îmbu­ îi este repartizat un loc de. mun­ utilaje de foraj de la Bărbăteni, citori au obţinut rezultate remar­

După ce a primit cifrele de nătăţirea controlului tehnic a- că în raport de posibilităţile ce constituie, pentru întreprinderea cabile. Aşa, de exemplu, strun­ că rezidă „secretul" repu taţiei fra­ dată la voia întîmplăril aprovizio­
plan pe 1959, conducerea secţi­ supra tuturor operaţiilor şi alte­ Je are. Şi, ce este mai impor­ de explorări din Lupeni, un fac­ garul Achidim -Ureche şi-a de­ ţilor Sorescu. narea locului de muncă cu cele ne-
ei, împreună cu biroul organiza­ le. tant, e faptul că lucrul s-a or­ tor important. Prin reparaţiile de cesare: lemn, blocuri de beton, pie-
ţiei de bază', au făcut un calcul ganizat în aşa fel încît toate bună calitate pe care le execiifâ păşit planul cu 75 la sută, Ni- Gheorghe şi Costică Sorescu, au triş, ciment şi altele... Apoi — şi
din care rezultă că, pentru ca Nu trebuie să uităm însă că schimburile pot să-şi aducă con­ acest atelier, sprijină întreprin­ colae Gustă cu 62 la sută, for­ venit în Valea Jiului prin anul
planul anual să poată fi îndepli­ oamenii sînt cei care au reali­ tribuţia la construcţia drumului. derea în activitatea să pentru în­ 1952, Au nimerit la Petrila, unde aceasta e poate şi mai important —
nit în 11 luni, colectivul secţiei za? totul. Secţia turnătorie se jorul Alexandru Anca şi meca­ au lucrat pînă în anul 1954. De­ oamenii din grupă nu se schimbă
trebuie, în fiecare lună să reali­ poate mîndri cu comunişti ca
zeze o depăşire a sarcinilor cu Dumitracudis Zis, Luca Vasile, Cu ajutorul ce-1 primesc con­ deplinirea şi depăşirea planului. nicul auto Avram Victor cu cţte butul ca mineri şi i-au făcut în de la o zi la alta.
9 la sută. Biroul organizaţiei de Armenachis Ianis care fac parte
bază şi-a dat seama că îndepli­ din brigada de formatori condu­ structorii de la tovarăşii din Te­ Muncitorii de aci, oa şi alţi mun­ 5Q la sută. cărbune, la „figuri“, Amîndbi au în- Grupa condusă de Sorescu, după
nirea cu succes a acestui obiec­ să de tovarăşul loan Horopciuc, liuc, vor putea termina drumul citori din patria noastră, răspun­ Rezultate bune au obţinut şi cum atn ma! SpUS> a jugj fiinţă în
tiv depinde de felul în care va turnători ca Ilie Spătaru, Zamfir întrun timp mai scurt, şi-l vor zând hotărîrii partidului cu privi­ cercat atunci sentimentul reconfor-
fi antrenat în întrecere întregul Petrenciuc, Alexandru Matei, putea da în folosinţă aşa cum muncitorii de la polizoare; su­ tant al descoperirii adevăratei vo­ anul 1954. De atunci au trecut a-
colectiv al secţiei. De aceea, or­ miezuitorii din echipa condusă s-au angajat — frumos, bine re la ridicarea nivelului de trai dorii şi alţii din celelalte secţii caţii în viaţă şl au început să ’u- proape 6 ani. Sînt însă şi astăzi
ganizaţia de bază, a popularizat de Iosif Simeria, care au adus creze cu pasiune. Hărnicia şi pri­ oameni care lucrează în grupa lui
pe larg în rîndul muncitorilor contribuţii însemnate la îmbună­
sarcina stabilită de adunarea' ge­ tăţirea calităţii producţiei, ma­ pietruit, accesibil pentru toate al celor ce muncesc, au declarat ale atelierului. ceperea lor, disciplina în muncă, din prima zi a constituirii ei. A-
nerală. In acest scop a fost în­ caragiii Keresteş Alexandru, Ma­
treprinsă o largă agitaţie păliţi- ría Băcilă şi Voina Ladislau. mijloacele de transport. ziua de 18 iulie a.c. zi de pro­ GR1GORE GOANŢA au fost repede remarcate şi preţuite mintim cîţiva: Anton Kacinslfi şef
că de masă. In scurt timp, toţi ¦Comuniştii din această secţie
muncitorii au cunoscut ce sarcini însă nu se mulţumesc cu succe­ A. P. ducţie mărită. corespondent de conducerea seotc-rului unde lu­ de schimb, Spiru. Grumezea, Con­
au şi obiectivele principale ale sele obţinute pînă acum, deşi a-
întrecerii. întrecerea 'a luat o pu­ cestea le fac pe drept cuvînt -SS3ÜS- crau. N-a trecut nici un an şi cel stantin Cioarec, Aurel Cernat, Con­
ternică amploare. Biroul organi­ cinste. Exemplul cel mai grăitor mai mic dintre fraţi, Costică, care stantin, Rudik, Mircea Cioarec şi
zaţiei de bază şi conducerea ad­ este faptul că în adunarea gene­ avea pe atunci doar 19 ani,, a fost alţii. In grupa Iui Sorescu nici nu
ministrativă a secţiei au făcut o rală ce a avut loc recent, în L a S . M, T . O răştie numit şef de schimb.
raţională repartizare a oamenilor care s-a analizat activitatea tu­ se pomeneşte de „nemotivate". O
pe operaţii în aşa fel încît la turor comuniştilor de la alegeri', In anul 1954, fraţii Sorescu pleacă disciplină severă, liber consimţită,
toate locurile de muncă să exis­ biroul organizaţiei de bază a Preţui de cost al lucrărilor poate de la Petrila ia Uricani — prin domneşte în grupă. , Disciplina şi
te cel puţin un membru sau can­ prezentat situaţia existentă — transfer.' La Uricani formează o punctualitatea e una din condiţiile
didat de partid. realizările şi deficienţele — iar grupă, a cărei conducere i se în­ de bază ale succeselor grupei lui
membrii şi candidaţii de partid fi şi mai mult redus credinţează fratelui mai mare — Sorescu. Un indice al valorii aces­
O atenţie mare acordă organi­ au propus ca, pentru a doua ju­ Gheorghe. Şi de atunci, din 1954, tei grupe e, fără îndoială şi cifra
zaţia de bază calităţii producţi­ mătate a anului, să se stabileas­ de cînd au pus piciorul în Uricani,
ei. Adunarea generală de alegeri că noi obiective în afara celor ( U rm are din pag. I-a ) producţie. La carburaoţi-Iubreîi- graba şi în mod superficial. Tre­ fraţii Sorescu lucrează numai la cîştigurilor lunare ale minerilor:
din toamna anului trecut a mai care încă n-au fost îndeplinite. anţi, de pildă, s-a realizat în se­ buie să menţionăm că măsurile pregătiri, ia înaintări în piatră. 2.500-3.000 fel lunar.
stabilit ca sarcină pentru între­ Aşa s-a ajuns ca adunarea ge­ productivităţii muncii. Produc­ mestrul I 1959 un preţ de cost luate de către organizaţia de
gul colectiv al secţiei să reducă nerală să fixeze, printre altele, tivitatea muncii a crescut pe cap per hantru de numai 18,50 lei bază şi conducerea S.M.T.-ului Intr-o zi din vara acestui an am In cinstea Zilei minerului şi a
cu 2 la sută procentul de rebu­ ca pînă la sfîrşitul anului să se de muncitor în primul semestru faţă de 23,60 lei cît este planifi­ nu au fost realizate întocmai însoţit pe unul din maiştri secto­ zilei de 23 August, minerii din gru­
turi faţă de sarcina de plan. mai .recupereze o lună, astfel în­ al acestui an cu 49 la sută, rea- dar, în perioada reparaţiilor pen­ rului II în revirul său obişnuit pe pa lui Sorescu şi-au luat angaja­
cît planul anual să fie îndeplinit lizîndu-se în medie cîte 76 han- cat. In schimb, a, oreşput, preţul, tru campania agricolă de vară, vi 'la grupele din sector. Am ajuns la mentul să dea, ca şi pînă acum.
Perioada care a trecut de ă- nu în 11 luni — cum fusese ini­ tri pe om faţă de 51 hantri cît de cost la reparaţii, cu 18,81 iei controlul şi sprijinul organizaţiei
tunci şi rezultatele obţinute con­ ţial stabilit — ci în 10 luni. a fost planificat. ** per hantru, mai mult decît pre-' de bază a slăbit. Ga urmare, li­ 'orizontul 500. Acolo am aHat că -lucrări de bună calitate şi să exca-
firmă faptul că organizaţia de vede planul, pentru că în planul
bază a muncit bine în ceea ce C. ARMEAN majoritatea lucrărilor de Ia acest veze 100 m.c. steril peste plan. Şi
priveşte mobilizarea colectivului
secţiei turnătorie la îndeplinirea In felul acesta, la S.M.T. O- primului semestru a fost înglobat nele secerători-legători şi chiar orizont sînt făcute de grupa lui So- grupa lui Sorescu se va ţine de

sarcinilor de plan. răştie, costul unui hantru a fost şi costul reparaţiilor pentru cam­ tractoare, se defectează în tim­ rescu. cuvînt.
In primul trimestru prevede­
redus în semestrul I 1959, faţă pania de vară. Bineînţeles că, pul lucrului. Cele două seceră­
rile planului de producţie au fost
îndeplinite în proporţie de 114 la de aceeaşi perioadă a anului tre­ preţul de cost la reparaţii va tori-legători de la G.A.G. din Je-
sută, iar în cel de-al doilea tri­
mestru — în proporţie de 109 la cut, cu 166,20 lei, realizîndu-se scădea pe măsura creşterii pro­ ledinţi, de pildă, din cauza sla­ PUBLICITATE
sută. In momentul de faţă, în­ un preţ de cost de 161,80 lei per ducţiei. Aceste considerente însă belor reparaţii au realizat timp i : : .7 ' • '¦ ' , \
treaga secţie lucrează în contul hantru. Aceste reduceri au Iest nu scutesc cu nimic colectivul de mai bine de 10 zile o pro­
lunii august. obţinute însă numai la capitolele S.M.T.-ului de analizarea lipsu­ ductivitate de mai puţin de 20 la OOOOO iO O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O
carburanţi-lubrefianti şi salarii- rilor existente. El trebuie să ţină sută din cea planificată. Tracto-.
In ceea ce priveşte creşterea seama că, deşi în ceea ce priveş­ rul K.D. 35. cu nr. 27 (nr. de
productivităţii muncii, în secţie
s-au realizat progrese însemna­ te preţul de cost a obţinut rea­ fabricaţie 10,647) stă defect de
te. Angajamentul colectivului lu­
at la începutul anului a fost să In anii puterii lizări însemnate faţă de primul mai bine de 10 zile la G. A. G.
populare pe lîngă semestru al anului trecut, faţă de Mărtineşţi.
spitalul din Vulcan planul primului semestru al anu­
a luat fiinţă un la­ lui curent, preţul de cost este Şi, asemenea maşini care nu
borator de analiză mai mare cu 19,78 lei per hantru.
dotat cu aparate Mai rău, este că această sumă, realizează norma zilnică mai
din cele mai mo­ după felul în care funcţionează
derne. maşinile şi tractoarele S.M.T. O- sînt la S.M.T. Orăştie. i
răştie în campania de vară, s-ar
IN FOTO: Medi- putea să nu fie amortizată pînă Pentru remedierea deficienţe­
cui Virgil Martin la sfîrşitul anului. Aceasta, din lor care influenţează negativ scă­
executînd o analţ- derea preţului de cost per han­
ză la microscop. cauză că reparaţiile unor maşini tru trebuie să lupte cu mai mul­
tă fermitate întreg colectivul de
şi tractoare pentru campania a- muncă al S.M.T. Orăştie. El are
posibilităţi reale pentru reduce­
rea substanţială a preţului de

gricolă de vară s-au efectuat în cost, chiar sub cel planificat.

O ierii din raionul P etroşan i sint în folclorul oierilor vieţi prin prism a înfrum useţării tra­
v e s tiţi in în tre a g a regiu n e, IniU-
n eşti in portul şi obiceiurile lor, din raionul Petroşani iu lu i p r o p r iu , d e oceum în c o lo , e l îşi
trăsături care am intesc în m od izbi'
tor de băştin aşii de altădată ai a- răşiţilor ca şi zicalele şi ctntecele casă, iar m ăm ăliga şi coteaşa, in Ocolu-ntovărăşit lea g ă existen ţa firesc de cei care l-au
cestor m eleaguri. Abia în anii din
urm ă, cind tum ultul noului a luat lor, fac repede ocolul aşezărilor cio­ pită mare. Cu oi fără de sfîrşit, aju tat să se schim be, de m uncitori,
cu asa lt V alea Jiului, transform înd-o
intr-un a d evă ra t şa n tier d e la un băneşti, legate unele de altele, ca o O ierul e un om dem n, m indru. A - , Ca în iarna cu nămet, d e p a r tid . N.u în tu n p lă to r , la o ne- -ooooooo oooooooooooooo zocooooooooooco soooeooorşooooo
capăt la altu l, cioban ii au început ceasta o arată cu prisosin ţă întreg Fiarelor să ţinem piept...
să cunoască m ai bine v ia ţa : m ulţi salbă. Nu întunplător în strigăturile folclorul creai la izvoarele Jiului şt Ce zici Floreo, căţeluş, deie din U ricani, fostul sa t de cio­ '*] "AÍ0NALÂ
din ei au fost chiar atraşi de tai­ cu a t ît mai- m u lt c e l im p r e g n a i cu Nu ne lăsăm nici la urs,
nele adincurilor m inelor, ori de se- oierilor, apar elem ente noi alături eviden ţele noului. C onstruirea unui Dară cum la chiaburan bani deven it a zi oraş m ineresc, un­ 1
m eţia schelelor de pe şantierele de sa iva n m odern, care va fi lum inat Ce n-ar vrea s-avem saivan I
construcţii. C opiii lor frecventează d e c e le „c la s ic e “ c u m a r f i : de des.eori oierul sch im bă bîta g h in ­ >ocooooooooooooooooooooo >oooooooooooooooo< oooooo<xx
a zi în num ăr m are, alătu ri de fiii Dragu-mi-i a ciobăni, electric, d e v in e o re a lita te ca re rui-l Şi cei care-ou fost m ai şovăielnici,
m uncitorilor, cursurile celor trei şcoli Cu mîndruţa dac-aş fi, tu ită c4i p ic h a m e ru l, s e p u te a u a u z i
m edii din V alea Jiului, ale şcolii Dragu-mi-i a sta-n colibă
populare de artă din P etroşani, ale Şi-a, mitica lş . mămăligă s t r i g ă t u r i ca. a c e s t e a :
şcolii iehnice de m aiştri m ineri, ale Şi coleaşă 'cu jintiţă
celor- d o u ă şc o li p ro fe sio n a le , ori Ş-apoi să sărut guriţă: ¦ Z i-i, mă, zi-i-! Şi iară zi-i 1
cursurile institu tului de m ine, pe Ai-hai! şi iar hai! Că sînt cioban de pe Jii,
elnd, in trecut, o cltim e de aproxi­ La guriţă mă dedai... Cioban de-astăzi, nu de ieri
m ativ doi la su lă din tre ei, abia reu­ Prieten cu rfraţii mineri... .
Iată, de pildă, o ştrigătu ră de a- Ei dau ţării mult cărbune,
şea u să d e s lu ş e a s c ă b u c h iile . A s ta nu Iar noi lapte gras la stine.
înseamnă că a tei, p ă s lo r itu l a in tra i ceeaşi substanţă, născută în zilele
poate lăsa rece pe poetul anonim din au strigătu rile lor, create în clipele C om en tariile sin t de prisos... E
in dom eniul am intirii. El se d e sfă ­ n o a stre:
şoară bogat pe plaiurile m unţilor ca­ D ealu t-B abii: dram atice ale cristalizării adevărului eviden t că m ineritul — cu noile sale
re străju iesc cel m ai m are bazin cap- I-ha! mîndro, ia-mă mire
Şi hai la-ntovărăşire. Rău a fost pînă mai an, în conştiinţa lor. Iată cum su nă un m etode de exploatare raţionale, m eca­
' bontfer al ţării. Că acololi turmă mare
De oiţe şi mioare, Dar acuma la saivan, , îndem n a l unui ţăran din Iseroui, nizate şi cu g rijă faţă de viaţa o-
Ideea m uncii în com un, datorită • Şi noi doi- le-om duce sare;
în v ă ţă tu r ii p a rtid u lu i, a p ă tr u n s şi, Acolo-i belşug în casă De cînd îs tovărăşit, adresat calului s ă u : m ului — a in tra t de acum ş i în preo­
in rîridurile lor. Z vonurile chiabur Şi pită mare pe masă.
Prind a fi mai inimit, Hi, murgule, hi, mă, hi! cupările oierului. A cesta nu poate
reşii i-au ţin ut, e drept, pe unii, şi V ersuri ca acestea pot sta cu cin­
Mulg oiţele-n ocol Că pe-aici n-om mai veni, sta în afara uriaşelor prefaceri la
aici, departe dg ideea cooperativizării, ste alătu ri d e realizările poeziei culte, care este m artor. Tot ce se creează
Şi-mj fac munca mai cu spor... Vom schimba şi noi cărarea
D a r a cu m ’în s ă , p r o b le m a m u n c ii u \ O bservaţi transform area vechilor ele-
P ip ă şi in coclaurile de către Jieţ- Ca să-ntîlnim bunăstarea a zi în tum ultoasa V ale a Jiului, sub
com u n a d e ve n it o preocupare gene-; m ente ale Irauilip ciobănesc sezisa le Lonea, unde casele-s m ai rare decît Să scăpăm de sărăcie,
urşii, ai prilejul de a auzi strig ă ­ Fir-ar a naibii să fie conducerea partidului, e plin de sem ­
• i ra lâ . V e ştile d e s p r e •su*'c c e se le în io v ă , de poetu l an o n im : coliba s-a p res­ Că nu-s cununat cu ea
nificaţii. Ţăranul m uticilor, eliberat
chim bat (ca elem ent de poezie) în
turi revelatoare. La jocul ce s-a în­ Nici slugă nu-i sînt.. de prejudecăţi şi exploatare, le se zh

cin s după înfiinţarea întovărăşirii de I-hal sează, fapt ce se răsfringe şi în fol­

aici, anul trecut, puteai auzi pe o m e­ i,.Ca apoi să reclam e fă ră drept de clorul nou ce-l plă sm u ieşte a zi în
V alea Jiului.
lodie. m a i m u lt s tr ig a tă d e c ît contată, a p e l: 1R1MIE STRAUŢ

o cpeaţie spon tan ă şi cu a t î t . m ai Ducă-se-n pustii ce-a fost N. A. -r- Citatele din strigături,
Că a fost un orînd prost, .sînt culese de un colectiv al Sfatului
plină de sem n ifica ţie: Munceam de zor ca furnica popular raipnal Petroşani şi de că­
Şi tot ţm aveam nimica... tre autor.
Foaie verde ţoi mărunte,
Să pornim călări la munte, ...Şi, de unde pîn ă aici con ştiin ţa
Să crestăm fagi cu toporul
Ca să ne-ngrădim ocolul, cieru lu i d e pe Jiu sim te rostu rile noii