Page 87 - 1959-07
P. 87
Nf. 1427 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
oraş al tinereţii şi al viitornlni
Niciunul din locuitorii mai Ajutorul însă n-a lipsit.. Toa pa primul loc pe Valea' Jiului*
vechi ai oraşului Vulcan nu poa- te exploatările miniere, începînd în ceea ce priveşte nivelul pro
1te uita anul 1929. In acest an, ou cea din Lupeni şi terminînd ducţiei. Mai poate fi comparat'
'capitaliştii au închis mina, au cu cea din Lonea, au acordat un Vulcanul de azi cu cel de acum
lăsat pradă foametei şi frigului sprijin substanţial tinerei, mine. 15 ani?
*mii de oameni. Au lăsat să ardă Totodată au început să sosească
în gara G.F.R. Vulcan utilaje Iniinereşfe oraşul
în adîncuri cantităţi enorme de noi, de mare capacitate şi pro
cărbune în timp ce ţara noastră ductivitate. Din Uniunea Sovie pensionarilor
rămînea o „ţară eminamente a- tică au venit cele mai multe uti
’grară“. laje. La puţul „7 Noiembrie“ lu Erau totuşi oameni care con
crează astăzi — „ca un ceasor siderau lucrările de redeschidere
Minerii însă aveau convinge nic“, cum spunea deunăzi un ca ceva ce dăunează situaţiei
mecanic — două maşini de ex lor. Nu despre foştii stăpîni ai
rea că odată tot vor ajunge la tracţie noi, de fabricaţie sovie Vulcanului e vorba. In afară de
kcărbune, că mai devreme sau tică. La lucrările de înaintare ei şi din cu totul alte motive,
mai tîrziu se vor întoarce la lucrează cu mare randament exista o parte din locuitorii ora
,locurile de muncă. Important maşinile de încărcat. şului pe care, redeschiderea mi
era faptul că aveau convingerea nei, îi îngrijora. Aceştia erau
,că la Vulcan se va extrage din Multe utilaje sînt inscripţio pensionarii! Şi iată de ce.
nate de către' muncitorii ceho
nou cărbune. -.........- slovaci' şi constituie o minunată Fostele societăţi care guvernau
carte •de vizită a renumitei in Valea Jiului, aveau obiceiul ca
Cu ani în urmă maşina de extracţie de la puful „7 Moiembrie" era veche, Prin urmare, visul minerilor dustrii din’ ţara’ prietenă/ Este în localităţile unde aveau ex
uzată şi de o capacitate redusă. de la Vulcan era ca mina să se suficient să amintim de compre- ploatări să clădească „locuinţe**
,deschidă din nou. 23 August le-a soare sau de cunoscutele maşini pentru mineri. Aici însă puteau)
După redeschidere, mina a fost înzestrată cu multe utilaje moderne, ex adus o bucurie fără margini: de extracţie „Skoda“. locui numai angajaţii lor. Din »
presie a celor mai noi descoperiri ale tehnicii. Majoritatea dintre aceste uti mina a trecut în mîinile poporu- moment ce un miner nu mai era)
laje au sosit din Uniunea Sovietică. La puful „7 Noiembrie", actualmente >lui şi ea trebuia redeschisă. Aşa La Vulcan se găsesc însă şi angajat, fie el chiar pensionar,
cel mai mare puţ al minei, lucrează două maşini de extracţie noi, produse 'se face că în 1949 au început multe maşini produse de tînăra era evacuat din casă. De aceea,
aie puternicei industrii sovietice de tip N.K.M.Z. Capacitatea zilnică a unei noastră industrie. Compresoarele pensionarii se stabileau în ora
astfel de maşini este de 3.000 de tone. Cu ajutorul acestor maşini, minerii 'lucrările de redeschidere. „Reşiţa“ de 90,45 sau 30 m. c. şele unde nu se extrăgea cărbu
de la Vulcan extrag o mare parte din producţie. De asemenea, această insta Primele lucrări au înce- pe minut pot asigura mina cu nele. Aşa se face că după data
laţie de extracţie serveşte şi Ia introducerea materialelor în subteran. suficient aer comprimat. E dea- închiderii minei, oraşul Vulcan
1put doar cu 40 de oameni. juns dacă amintim de locomo a devenit gazdă Ya tot mai
Clişeul nostru reprezintă tamburul de acţionare al unei maşini de extrac tivele de mare capacitate, cu mulţi bătrîni. Deschiderea mi
ţie de tip N.K.M.Z. Dar printre aceşti 40 de mineri troleu sau cu acumulatori, de nei — credeau ei — însemna
’erau mineri de nădejde, cornii craţerele cu carş este dotată evacuarea lor, însemna alte ne
Odată cu mina, au crescut şi dependinţele ei. înainte vreme, pentru nişti ca Wilhelm Petoczky ş mina Vulcan astăzi. cazuri. Iată de ce erau ei neîn
orice reparaţie, minerii erau nevoiţi să se deplaseze la Petroşani. Cu tim Ioan Legrand. In locul unde as crezători în redeschiderea minei.
pul ei şi-au amenajat un atelier mecanic şi unul electric. Aceste ateliere, tăzi sînt clădirile minei, atelie Subliniam mai sus faptul că
dotate cu utilaje noi, fac faţă cu succes nevoilor minei. Craţerele, vagonete- se’ simţea nevoie de mulţi oa In realitate, luorurile n-au
le, perforatoarele, ciocanele de abataj, şi multe alte utilaje, pot fi reparate rele, păşunau vitele pe atunci meni. De pretutindeni; din Mol stat aşa. In locul căsuţelor lor
I îţi atelierele minei. Utilaje nu erau. dova sau din Oltenia, din Ma pitice, acoperite cu carton, au
i ^ Meritul, colectivului de la Vujcan constă însă şi în faptul că a ştiut să ramureş sau din Dobrogea, ti fost ridicate blocuri de toată
) crească mecanici pricepuţi, aşa cum este strungarul Traian Plugarii',' pe După calculele aproximative, neri dornici să muncească s-au frumuseţea. In acest senş este
idin mină trebuiau scoşi vreo prezentat la,Vulcan, unde, sub semnificativă o comparaţie : în
ir| care îl vedeţi în clişeul nostru. El se bucură de multă apreciere, dafori'tX '250.000 m. c. de apă, căci mina 'îndrumarea comuniştilor, mineri tre anii 1952 şi 1959, s-au de
conştiinciozităţii şi priceperii de care dă dovadă. cu multă experienţă, au reuşit molat 25 de oase şi s-au con
,fusese inundată. Sarcina celor să-şi însuşească această frumoa struit 14 blocuri cu aproxima începînd din anul 1951, primul an de producţie după redes
40 de oameni era să lichideze să meserie. Ioan Nicoară, Tra tiv 600 de apartamente, 3 că- . chidere, producţia minei Vulcan a sporit în fiecare an. Pentru
iaceastă inundaţie în 5 luni. Dar ian Păcurarii, Ştefan Gantz — mine cu circa 450 locuri, 8 ma- < a fi posibil acest lucru, s-au executat o seamă de lucrări de
comuniştii şi toţi ceilalţi mineri iată doar cîţiva dintre minerii gazine, o farmacie etc. Pensio deschidere.
iau dat dovadă de un adevărat cunoscuţi pentru hărnicia lor în narii au fost scoşi din cocioa
bele lor şi instalaţi în aparta In fotografia noastră, poate fi văzut aspectul exterior al
>eroism. Muncind zi şi. noapte, toată Valea Jiului, cu care se mente confortabile. puţului de extracţie nr. 8, recent construit.
,într-un ritm nemaiîntîlnit, ei au
mîndreşte astăzi colectivul din Dar cîte nu s-au făcut în Vul lucrările vethi de unde s-a extras cărbunele, se lichidează cu multă >
reuşit să extragă toată apa în can în aceşti ani! Ajunge să a-
numai o lună şi jumătate. Vulcan. Din rîndurile muncito mintim că astăzi există 4 gră
diniţe, un spital modern, piaţă,
In acelaşi ritm s-au desfăşu rilor, o pafte au plecat să stu cinematograf, străzi asfaltate şi
ra t şi celelalte lucrări. Dar lu înflorite... şi,- în fine,; că din cele
dieze. Fostul tehnician de ieri, 94 de crîşme existente în trecut,
crul era greu. Transportul se nu mai există astăzi’ niciuna.
Arcadie1Fodorreste astăziJngi-
,făcea cu cai, încărcarea era ma- Un restaurant modern deserveş
‘J ' ' ' ’>v - '¦ -- k > 1
’nuală. Cu toate acestea, în ziuă te publicul consumator.
nerul şef ‘al minei. 'Mecanicul
'de 9 aprilie 1951, pichamerul a Se poate spune, pe drept cu-
şef, inginerul Traiâh Blaj, â
despicat din front prima tonă vînt, că Vulcanul trăieşte p via
fost muncitor mecanic la aceas
,de cărbune. Visul minerilor din ţă lipsită de griji pentru oame
tă exploatare. Şi cîte exemple de
,’29. era împlinit. nii săi, plină de perspectivă, în
acest fel nu se pot da, floritoare...
Oameni şi utilaje
Minerii de lă Vulcan dăruiesc N. ANDRONACHE
Era nevoie d é 'oameni, de u-
11ilaje multe 'şi bune. Puţul •de astăzi trenuri întregi de cărbune
extracţie „7 Noiembrie“ avea
doar o maşină veche, uzată, al patriei. Viitorul .minei lor este
icărei serviciu era totdeauna în-
’doielnic. Trebuia mult aer com deosebit de frumos. Peste vreo
primat, trebuiau ciocane de aba
taj, perforatoare, locomotive, va- 5—6 ani mina Vulcan va ocu-
, gonete.
[ găiă.
9 Faţă de anul 1951, primul Vuîcan cit şi lucrului după cele de familii. Valoarea acestor cre [¦ In anii din urmă s-a construit, lin gă mină, o moară de rambleu (re
an de producţie al minei din mai înaintate metode, producti dite se ridică Ia peste 700.000 prezentată in clişeu), care asigură cu materiai de rambleu întreaga mină.*
Vulcan după redeschidere, pro vitatea muncii a crescut, în 4 ani lei.
Dezvoltarea minei, sporirea numărului locurilor de muncă, cere mai ducţia anului 1959 este de 14,5 cu 0,311 tone pe post.
ori mai mare. °In cinstea celei de-a 15-a a-
multe unelte pneumatice. Ca să extragă mai mult cărbune, minerii au avut * In anul 1938, doar 300 de niversări a eliberării patriei
8 In anul 1938 la Vulcan e- elevi urmau cursurile diferitelor noastre de sub jugul fascist, în
, nevoie de mai multe perforatoare şi ciocane de abataj, trolii şi ventilatoare, xista un singur medic. In prezent oraşul Vulcan se vor mai des
numărul medicilor din oraşul şcoli. In prezent, numai cursuri chide patru magazine şi se vor
j de maşini de încărcat. Toate acestea le-au fost livrate de muncitorii din Vulcan este de 38. le de zi sînt frecventate de mai mai preda minerilor un număr
bine de 1.300 elevi. de 44 de apartamente.
¦Sibiu, din Bucureşti sau din ţările prietene. Un dar tot atît de preţios 8 Pentru munca lor plină de
eroism, ipi mare număr de mun 9 Numai în 4 ani exploatarea 8 In ziua de 17 iulie a.c., co
, le-au făcut însă metalurgiştii reşiţeni. Ei le-au trimis compresoarele care să citori şi tehnicieni de la mina minieră Vulcan a acordat pentru lectivul minei Vulcan, entuzias
Vulcan au fost decoraţi. Dintre construirea de locuinţe indivi mat de prevederile Hotărîrii ple
Jle producă aerul comprimat. ^ aceştia 83 şînt distinşi cu „Me duale, credite unui-număr de 27 narei C.C. al P.M.R. din 13-14
dalia muncii" şi 18 cu „Ordinul iulie a.c. a organizat o zi de pro
Fotografia noastră reprezintă motorul de acţionare al unui compresor tip muncii". ducţie mărită. Cu acest prilej a
fost extras cu 48,5 la sută mai
i „Reşiţa“ de 45 tn.c. pe minut. ° Datorită utilajelor moderne mult cărbune decît era planifi-
cu care a fost înzestrată mina •: cat, ceea ce constituie cea mai
mare depăşire de plan din isto-
; ria minei.
• Pe ba?a creşterii producti Pentru ca să poată livra patriei cărbune de bună calitate, minerilor
vităţii muncii şi a reducerii per la Vulcan li s-a construit o separaţie modernă. Pe bază de claubaj, în
sonalului neproductiv, colectivul ceastă separaţie sterilul este ales din cărbune.
de muncă de la Vulcan a econo
misit Ia fondul de salarii, în IN FOTO: vederea generală a separaţiei.
cursul primului semestru al a-
cestui an, suma de 719.000 lei.'
**•M4 ţ **j v, . . i • ©. J
»0*f0io0 **
IM
In locul cocioabelor de a ltă d a tă , locuite de p en sio n a rii a d u şi aici d in to a tă V a lea Jiu lu i şi de cîţiva m u n c ito ri de la In regimul trecui,
u zina electrică, s au ridicat in anii regim ului dem ocrat-popular o m u lţim e de blocuri m oderne. O raşul a căpătat o înfăţişare cu minerii din Vulcan,
lotul nouă, plăcută. în caz de îmbolnă
vire, trebuiau să se
C onstructorii au p o p o sit la V u lcan în anul. 1952 şi n -a u de g ln d să piece curînd. In aceşti ani ei au construit m ai deplaseze la Lupeni
bine de 600 apartam ente. In afară de acestea, ei au dăruit tinerilo r n ecă să to riţi. 3 căm ine cu a p ro xim a tiv 450 de locuri. Dacă sau Petroşani pen
m ai socotim şi m a g a zin ele şi celelalte construcţii care s-au ridicat in anii din urm ă la Vutcari, ne dăm uşor seam a ce m uncă tru a urina vreun
au depus vrednicii constructori.. tratament. Astăzi ei
au spitalul lor, do
C liş e u l n o s tr u r e p r e z in tă u n ş ir ele b lo cu ri d e p e stra d a p r in c ip a lă a .o r a ş u lu i V u lc a n . tat cu un apa'at
Röntgen şi cu un
laborator de anali
ze din cele mai mo
derne.
IN CLIŞEU: ve
dere din faţă a spi
talului.
