Page 88 - 1959-07
P. 88
P ag. 4 DRU MU L SOCIALISMULUI Nr. 1427
nzn
Protestul opiniei publice greceşti xtlturteJle ştiri • juitimeXe ştiri • juüiraete ştiri
împotriva sentinţei
tribunalului din Atena
ATENA 24 (Agerpres). Indig transmitere şi de difuzare a in
narea cu care opinia publică din formaţiilor militare n-a fost cu
Grecia a primit sentinţa nedreap- prinsă în actul de acuzare“.
tă dată de tribunalul militar din In declaraţia publicată la 23
Atena în procesul înscenat lui iulie în ziarul „Avghi“ de comi
tetul administrativ al partidului Iniţiativa Valentinei Gaganova se extinde întrevederea dintre N.S. Hruşciov şi R. Nixon
Glezos, Vutsas, Trikalinos şi ce Uniunea democrată de stînga Apelul adresa? locuitorilor
lorlalţi patrioţi greci s-a reflec (EDA) se spune că, în ciuda lin LVOV 24 ( Agerpres). — Iniţiativa pentru a studia situaţia la faţa locu MOSCOVA 24 (Agerpres) la Kremlin pe N. S. Hjuşciov,
tat în numeroase ziare greceşti. sei oricăror probe, împotriva Iui Vioriei în preajma Valentinei Gaganova, de a ajuta sec lui şi pentru a lua măsurile necesare TASS anunţă : In dimineaţa zi preşedintele Consiliului de Mi
După cum relatează corespon Manolis Glezos a fost pronun toarele codaşe să ajungă intr-un timp lei de 24 iulie, după convorbi niştri al U.R.S.S.
dentul din Atena al agenţiei ţată o sentinţă aspră care dove deschiderii Festivalului cit mai sourt colective fruntaşe, îmbra Pianul pentru acordarea de ajutor rea pe care a avut-o cu Kliment
France Presse, „unele ziare a- deşte că tribunalul a urmărit să că forme noi şi se extinde tot mai prevede construirea la fabrica din Raz Voroşilov, Richard Nixon, vice Vicepreşedintele a fost inso
şa-numjte independente şi de calomnieze mişcarea democratică tineretului mult in întreaga Uniune Sovietică. dolie a unei linii de conveiere aşa preşedintele S.U.A., l-a vizitat ţit de dr. Milton Eisenhower şi
centru critică fondul procesului şi lovind în Manolis Glezos să Astfel, o delegaţie de muncitori, teh cum exista la fabrica din Lvov, intro de L. Thompson, ambasadorul
şi protestează împotriva slăbi lovească partidul EDA, ideea de VIENA 24 (Agerpres) Dorim nicieni şi ingineri fruntaşi de la fa S.U.A. la Moscova.
ciunii instrucţiei şi sărăciei do colaborare patriotică şi să dezlăn ca prin ospitalitatea şi cordia ducerea unei serii de mecanisme, pre
vezilor aduse de acuzare“. litatea lor, prin participarea la brica de confecţii nr. 7 din Lvov s-a cum şi inovaţii tehnologice. Toate a- L .A G E N E V A
deschiderea festivalului şi la alte
festivităţi, locuitorii Vienei să
„Trebuie semnalat de aseme ţuie o campanie de vrajbă şi arate tinerilor soli ai întregii deplasat la fabrica de confecţii din cestea se vor efectua sub conducerea Cuvîntările delegaţilor
nea —- continuă corespondentul disensiuni. Opinia publică din lumi că Austria vrea să fie o Razdolie, unde existau sectoare codaşe, unor brigăzi de specialişti din Lvov.
agenţiei France Presse — că Grecia şi din întreaga lume, se ţară a păcii .şi prieteniei, că
spune în declaraţie, şi-a făcut poporul austriac este solidar cu occidentali n-au adus
ziarele liberale şi de stînga gă o idee despre proporţiile prigoa tineretul din lumea întreagă, că Interpelări tăcute lut naciuillan
sesc un oarecare sprijin chiar nei la care este supusă democra poporul Austriei salută cu despre conierinfa de ia Geneva nimic nou
în ziarele de dreapta în ce pri cordialitate pe oaspeţii Festiva
veşte sublinierea faptului că le ţia în Grecia. lului şi participă împreună cu LONDRA 24 (Agerpres) In convocarea conferinţei şefilor de GENEVA (Agerpres). — în internaţionale. Sîntern mîndri
gea excepţională 375, în virtu Comitetul administrativ al par ei la festivităţi -— se spune în guverne. Macmillan şi-a expri
tea căreia au lost puşi sub acu tidului EDA cere anularea legi apelul pe care l-a adresat la şedinţa din 23 iulie a Camerei mat speranţa că conferinţa mi şedinţa din 23 iulie a conferin că păşim împreună spre acelaşi
zare şi judecaţi inculpaţii din lor extraordinare, inclusiv a le 23 iulie ziarul austriac „Volkes- Comunelor, laburistul Arthur niştrilor Afacerilor Externe va ţei de la Geneva primii care au scop: construirea societăţii so
procesul Glezos, este caducă“. gii 375, precum şi legalizarea timme“ locuitorilor Vienei. Woodbwan, membru al parla putea elabora, de comun acord,
In privinţa aceasta, remarcă co Prrtidului Comunist din Grecia. mentului, a adresat primului mi baza pentru conferinţa la nivel luat cuvîntul au fost reprezen cialiste şi comuniste în ţările
respondentul, chiar şi ziarul gu Primii oaspeţi ai festivalu nistru Macmillan o interpelare tanţii celor trei puteri occiden noastre.
vernamental „Kathimerini“ lasă Procesul intentat lui Manolis lui, se spune în apel, au şi sosit cu privire la durata Conferinţei înalt.
să se înţeleagă că nutreşte te Glezos şi celorlalţi democraţi a la Viena. Duminică, la Viena de la Geneva a miniştrilor Afa H. Gaitskell, liderul opoziţiei tale — S. Lloyd, Chr. Herter şi A. A. Gromîko a cerut rspre-J
merea că Curtea de casaţie, care contribuit la strîngerea rânduri vor fi aproximativ 17.000 de cerilor Externe. El a îptrebat Gouve de Murville. In cuvîntă zentanţilor puterilor occidentale
pînă acum a susţinut validitatea lor tuturor forţelor progresiste tineri din peste 120 de ţări. în laburiste, l-a întrebat pe primul rile lor ei nu au adus în discu ca atunci cînd discută problema
legii 375, ar fi nevoită „să pro şi conservatoare din Grecia pen treaga omenire va fi unită aici de asemenea cînd va avea loc, ministru dacă se va convoca în ţie nici un element nou. Cei Comitetului pe întreaga Germa
nunţe de astă dată un aviz di tru apărarea democraţiei, se spu prin ideea păcii şi prieteniei în după părerea lui Macmillan, genere o conferinţă a şefilor de trei miniştri au repetat pur şi nie, să nu dea frîu liber senti
ferit“. Ziarul „To Vima" se ri ne în declaraţie. Duşmanii nor tre popoare. conferinţa şefilor de guverne. guverne, indiferent de rezulta simplu obiecţiile lor anteri mentelor de aversiune faţă de
dică împotriva acuzării „care n-a malizării situaţiei din ţară în tul lucrărilor Conferinţei 'de la oare împotriva propunerii sovi un stat sau altul, inclusiv faţă
reuşit să prezinte în faţa tribu frunte cu guvernul s-au găsit Festivalul nu este nici un Macmillan a declarat că în Geneva a miniştrilor Afacerilor
nalului probe capabile să convin într-o totală izolare. Ei trebuie congres, nici o conferinţă. La prezent „ar fi neraţional“ să se etice cu privire la crearea Co de R. D. Germană.
gă că Glezos a comis acţiuni de să înţeleagă, arată comitetul ad festival nu vor exista cuvîntări stabilească o dată pentru con Externe.
spionaj“. „To Vima" scrie: Dacă ministrativ al partidului EDA, lungi sau hotărîri scrise, nu vor ferinţa şefilor de guverne. Mi Macmillan s-a eschivat de la mitetului pe întreaga Germanie, In încheierea cuvîntării sale,
Glezos a făcut spionaj, atunci că lupta pentru democraţie nu fi certuri între Răsărit şi Apus, niştrii Afacerilor Externe, a obiecţii a căror netemeinicie a A. A. Gromîko a declarat: Dacă
de ce a fost condamnat atît de poate fi frîntă prin violenţe. între capitalişti şi comunism. declarat Macmillan, pot propu a da un răspuns direct, referin- mai fost arătată în şedinţele am înţeles situaţia just, colegii
uşor, şi dacă nu a făcut, atunci Este vorba de cel mai elementar ne de comun acord data pentru du-se la declaraţiile sale din precedente de către delegaţiile mei, şi în special Christian Her
de ce nu a fost achitat ?“. Comitetul îndeamnă popoarele lucru: despre pacea gen'erală, Camera Comunelor. U.R.S.S. şi R. D. G. In cuvîn ter, se declară dispuşi să trea
lumii să intensifice lupta pentru despre prietenia generală. A- tările lor, cei trei miniştri occi că la un schimb de păreri în
Ziarul „Ethnos“ scoate de a- libertatea lui Manolis Glezos. ceasta este ideea şi scopul Fes dentali şi-au permis o serie de problema unui acord provizo
semenea în evidenţă „sărăcia tivalului. -EÇ3AÇ- atacuri la adresa Republicii De riu în legătură cu Berlinul occi
probelor aduse de agenţii sigu Ziarul „Avghi“ publică decla
ranţei şi de martorii acuzării în S-au găsit oameni, se spune Noi acţiuni rasiste în S. U. A. mocrate Germane. dental. In şedinţa noastră din
timpul procesului“. Ziarul cere raţii ale juriştilor greci care în
abrogarea legii 375, în baza că timpul procesului au apărat pe in apel, care să încerce să pone menzi şi închisoare pentru că Răspunzînd la aceste afirmaţii 22 iulie a fost exprimată părerea
reia a fost înscenat procesul Iui Glezos şi pe ceilalţi democraţi NEW YORK 24 (Agerpres). au intrat împreună cu un alb ale reprezentanţilor celor trei că nu am proceda greşit dacă
Manolis Glezos şi tovarăşilor Juriştii greci protestează împo grească ideea simplă şi minu Potrivit unor ştiri transmise de într-o cafenea. Cetăţeanul alb puteri occidentale, A.A. Gromî- am continua paralel schimbul
triva sentinţei tribunalului. agenţia United Press Interna a fost condamnat la trei luni ko a subliniat că repetînd acele de păreri atît în legătură cu a-
săi. nată — prietenia. Pentru Viena tional, în S.U.A. au avut loc în închisoare şi obligat să plăteas argumente împotriva propunerii
Ziarul „Anexartitos Typos“ Documentele procesului, scrie ultimul timp noi acţiuni ale ra că o amendă de 100 de dolari. sovietice cu privire la Comite ceastă problemă, rit. şi în legă
Vasilatos, unul din apărătorii şi locuitorii săi este o chesti siştilor americani îndreptate îm tură cu Comitetul pe întreaga
cere graţierea lui Manolis Gle lui Glezos, declaraţiile făcute de potriva populaţiei de culoare. Agenţia relatează că în ulti tul pe întreaga Germanie, sau Germanie şi alte forme de trata
persoane oficiale înainte de în une de onoare să manifeste o In statul Alabama, de pildă, ne ma săptămînă în statul Alabama cu privire la alte forme posibile tive Între R. D. G. şi R.F.G. De
ceperea procesului şi dezbaterile grii James Earl Tate şi George au mai fost condamnaţi' la în de tratative între R.D.G. şi
atitudine de dispreţ faţă de ase R. F.G., pe care le-au mai expus legaţia sovietică este dispusă
să facă acest lucru chiar şi as
Ames au fost condamnaţi la a- chisoare alţi doi albi, deoarece în repetate rînduri, ei nu fac ca tăzi, chiar şi mîine — oricînd
zos şi reducerea pedepselor ce însăşi nu au lăsat nici o îndo menea încercări. au intrat întro cafenea rezer aceste argumente să fie mai
vată negrilor. convingătoare; ca şi pînă în
lorlalţi condamnaţi. Referindu- ială în ce priveşte intenţia auto ¦GSSÄS’- prezent'ele sînt lipsite de temei. acest lucru va conveni celorlalţi
se la legea excepţională 375 din rităţilor de a-1 extermina pe di —O— Alulte'dintre ele dovedesc că re miniştri.
timpul dictaturii fasciste, ziarul rectorul ziarului „Avghi“, pe li împotriva continuării prezentanţii puterilor occidenta
scrie: „In epoca noastră nu-şi derul partidului EDA. Incepînd războiuîui din Algeria Tactica Bonn-ului are le mai curînd dau curs senti L. Bolz, ministrul Afacerilor
are" locul o lege care prevede de astăzi, scrie el, steagul justi ca scop să împiedice mentelor lor faţă de Republica Externe al R.D.G., care a luat
pedepsele cele mai grele chiar şi ţiei greceşti trebuie să fie îndo PARIS 24 (Agerpres). — Zi Zi de zi, creşte numărul fran realizarea unui acord Democrată Germană decît ţin cuvîntul după A. A. Gromîko, a
pentru o simplă idee şi care ex liat pînă ce va fi recunoscută arul „l’Humanité“ din 23 iulie cezilor care se pronunţă pen între Est şi Vest la Geneva seama de situaţia creată în Ger declarat că politica de renunţare
nevinovăţia lui Manolis Glezos. tru încetarea războiului sînge- mania şi în Europa. la tratative între cele două sta
clude recursul“. a publicat un articol semnat de ros din Algeria, continuă Leon BONN 24 (Agerpres) Ziarul te germane este dorinţa eşecu
Presa din Atena a publicat Opinia publică din Grecia in Leon Feix, membru al Biro Feix. Printre aceştia se numă „Deutsche Volszeitung“ care a- Referindu-se la declaraţia lui lui. EI şi-a exprimat oărerea că
tensifică lupta împotriva inten ului Politic al G.G. al Partidului ră reprezentanţi ai celor mai pare la Düsseldorf, referindu-se S. Lloyd că „politica R.D.G. ar participanţii la conferinţă au
pe larg declaraţia personalităţi ţiei autorităţilor de a aduce Ia Comunist Francez, care demas diferite pături ale populaţiei. la poziţia delegaţiei vest-ger fi stabilită de Moscova“ A. A. posibilitatea să obţină o soluţie
lor juridice care au demascat îndeplinire sentinţa tribunalului. că consecinţele funes.te ale po Problema algeriană nelinişteşte mane la Conferinţa de la Ge Gromîko a declarat că nu este care să ţină seama de interese
caracterul ilegal al procesului. toată lumea. Ghiar ziarul reac neva a miniştrilor Afacerilor pentru prima oară că, atunci le legitime ale tuturor.
Mai multe ziare au publicat a- După cum relatează presa, a- liticii de continuare a războiului ţionar „Le Figaro“ a publicat Externe, arată că tactica Bonn cînd se vorbeşte despre state
ceastă declaraţie sub titlul: „Ju vocaţii apărării au anunţat că ei un articol al corespondentului ului are drept scop să împiedi prietene ale Uniunii Sovietice, W. Grewe,, reprezentantul
riştii de frunte şi-au format pă intenţionează să înainteze Curţii din Algeria. său din Algeria care, dînd e- ce realizarea unui acord între se recurge la afirmaţia că poli R.F.G., a reafirmat într-o scur
rerea că procesul a avut înainte După ce subliniază că războ xempfe concrete, declară că ze Est şi Vest. tica acestor state ar fi stabilită tă cuvîntare că poziţia guver
de toate un caracter politic şi de casaţie (Areopag) un pro cile de mii de algerieni aflaţi la Moscova. Probabil, a spus în nului de la Bonn, care respinge
că nici o acţiune de spionaj, de test împotriva hotărîrii tribuna iul împotriva poporului algerian în lagărele pentru persoanele Ziarul sorie că noile propuneri continuare Gromîko, că în legă orice tratative între cele două
lului militar. devine tot mai crîncen, el arată strămutate suferă de foame. ale puterilor occidentale la Ge tură cu aceasta se are în vede state germane, rămîne neschim
că trupele franceze şuieră în neva „lasă să se întrevadă clar re unitatea de ţeluri în domeniul bată.
în favoarea creării Comitetului In prezent, scrie în încheiere scrisul Bonn-ului“. In noul or politicii externe, al luptei pentru
pe întreaga Germanie fiecare zi pierderi în morţi şi Leon Feix, sarcina constă în a gan propus de Occident, subli Cu aceasta şedinţa a luat
răniţi. Niciodată, încă, acţiunile pune capăt războiului prin tra niază ziarul, nici unul din cele pace, pentru slăbirea încordării sfîrşit.
BERLIN 24 (Agerpres). — care prevede dezangajarea blo armatei de eliberare naţională
)upă cum anunţă agenţia ADN, curilor militare şi crearea Comi a Algeriei nu au fost atît de in Data şedinţei viitoare va fi
tense ca în prezent. Totodată, stabilită ulterior.
acţiunile insurgenţilor algerieni
uînd cuvîntul în cadrul unei tetului pe întreaga Germanie pe se deosebesc prin intensitatea tative cu cei împotriva cărora două state germane nu este ad
dunări a organizaţiei locale a bază de paritate arată calea ce lor, nu numai în regiunea fron este dus acest îndelungat răz mis nici chiar în calitate de
LS.D.G. din Hof (Bavaria), poate duce la reunificarea Ger tierei algeriano-tunisiană unde boi. Tragediei algeriene poate consilier, ci ele sînt considerate DUMINICA 26 IULIE 1950
tersch, deputat în Bundestag maniei. Barsch a subliniat că, recent patrioţii algerieni au ocu să i se pună Capăt numai pe a- doar „forţa auxiliară“. „Proble Spectacole cinematografice
in partea P.S.D.G., s-a pronun- odată cu crearea grupării pat postul militar francez Rin- ceastă cale şi pentru a ob’ţine me care constituie chestiuni ale
N.A.T.O. şi cu intrarea R.F.G. Zana, dar şi pe întregul terito
at în favoarea creării Gomite- riu al ţării. Toate aceste fapte acest lucru este necesară uni germanilor înşişi sînt din nou DEVA: Alarmă la graniţă; In toiul SEBEŞ: Intre noi părinţii; SIMB
ului pe întreaga Germanie, pe în acest pact, a avut loc o a- dovedesc că nu este posibil să. luptei; ALBA IULIA: Marinarul în RIA: Viaţa nu iartă; TEIUŞ: Volun
ază de paritate, din reprezen- dîncire a scindării Germaniei fie învins poporul care a hotă- rea tuturor oamenilor de bună eliminate din competenţa ger drăgostit; Omul cu arma; BRAD: Gei tarii; LONEA: Voluntarii; ZLATNA:
anţi ai celor două state germa- şi s-au redus într-o măsură con credinţă. mană“. trei din pădure; ILIA: Rîndunica;
le. El a declarat că planul siderabilă şansele unei grabnice rît să lupte pentru libertatea sa, Cei trei din pădure; BARU MARE:
pentru eliberarea sa. ORAŞTIE: De partea cealaltă ; Călăto
LS.D.G. în problema germană, reunificări.' Scurte ştiri • S c u r te ştiri rie peste trei mări j HAŢEG: Anul Alo 1... Aţi greşit numărul; AP0LDU
1918; HUNEDOARA: ©leko Dundici j DE S U S : Pe Donul liniştit; GALAN;
-sissas-
PETROŞANI: Gerul infernului; Trapez; Pasagerul clandestin.
GENEVA: La 23 iulie, mi programul de „sprijinire a apă
nistrul Afacerilor Externe al rării“. IFR ^ D> II <01
U.R.S.S., A. A. Gromîko, a avut BUDAPESTA: La sfîrşitul Programul I : 7,15 Muzică distractivă; Concert distractiv pentru oamenii mun
o înfrevedere cu ministrul Afa primului semestru al anului 1959 10,00 Muzică ; 10,35 Din poezia noas cii aflaţi la odihnă; 11,55 Carnet de
cerilor Externe ai R.F.G., von populaţia R. P. Ungare era de tră contemporană; 10,50 Concert de artă: 12,10 Muzică; 12,30 Concert de
Brentano, Ia reşedinţa delegaţiei 9.911.000 oameni. După cum re dimineaţă; 11,30 Constructori şi con estradă: 13,15 Din muzica popoarelor:
sovietice. strucţii; 12,30 Convorbiri cu scriitorul 14,15 „In zbor spre lună“ — cîntece
zultă din comunicatul Direcţiei chinez Mao Dun; 12,45 Solişti de mu despre satelit: 14,30 La microfon: Sa
ROMA: In întreaga Italie a centrale de statistică a R. P. zică populară romînească; 13,10 De tira şi umorul; 15,30 In vîrtejul jocu
toate pentru to ţi; 14,00 Concert de lui; 16,00 Din cronica acestor ani: Pa
avut loc o grevă de două ore a Ungare, publicat de ziarul „Eşti muzică populară romînească; 14,45 Cîn- gini literare; 16,15 Arii celebre din
tă orchestra de estradă Radio; 15,15 opere; 18,00 Muzică uşoară imprimată
muncitorilor de |a fabricile de Hirfap“, numai în cursul primu Piese pentru vioară de Sarasate; 16,10 pe discuri „Electrecord“; 19,00 Drumeţii
Joacă'fete şi flăcăi; 16,40 Muzică; 17,15 veseli; 19,30 Muzică; 20,05 Album de
conserve de carne. Greva s-a lui semestru numărul populaţiei Concert popular interpretat de tineri romanţe; 20,35 Muzică de dans; 21,45
artişti; 18,00 Melodii populare romî- Pagini alese: Astă seară citeşte... ac
desfăşurat deosebit de activ în ţării a crescut cu peste 22.000 neşti; 18,30 Concert de estradă; 19,35 torul Colea Răutu; 22,00 Muzică de
Maeştri ai cîntecului popular romî- dans; 22,30 Cîntece şi jocuri populare
nordul ţării, unde sînt concen oameni. In comunicat se subli nesc; 20,00 Teatru la microfon: „Pa romîneşti 23,10 Figuri de compozitori
sărea de piatră“; 21,45 Muzică de sovietici — Dmitri Şostakovici.
trate cele mai multe fabrici de niază de asemenea că în cursul d a n s; 22,30 Muzică de dans.
BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13.00;
conserve. La Prato, (provincia primului semestru s-a redus cu Programul 11: 8,00 Muzică uşoară; 19,30; 22,00; 23,52 (programul 1);
8,30 Clubul voioşiei: 8,50 Concert de 7,50; 14,00; 20,00 ; 23,00 (progra
Florenţa) de 6 zile se află în încă 14 la sută mortalitatea co muzică populară romînească; 10,00 mul II).
grevă lucrătoarele de la fabrica piilor în vîrstă de pînă Ia 1 an.
de textile „Fabricone“.
Un nivel atît de scăzut al mor
WASHINGTON: Cele două talităţii infantile nu s-a înregis
camere ale Congresului S.U.A. trat niciodată în Ungaria.
au aprobat proiectul de lege cu VIENA : Cancelarul federal al
privire la alocaţiile în vederea Austriei, .1. Raab, a adresat Co
înfăptuirii programului „de a- mitetului Permanent al celui de
jutorare“ a statelor străine pe e-1 al VII-lea Festival Mondial al
xerciţiul financiar 1959-1950. Po Tinerelului şi Studenţilor o scri
trivit proiectului de lege, din su soare în care urează suce”" Fes Timpul probabil în regiunea noastră
ma totală de 3.556.000.000 do tivalului. Cancelarul Raab îşi ex
lari, pentru „ajutorarea“ milita primă regretul că nu va putea Pentru 25 iulie, vremea uşor nesta coborî între 16 şi 20 grade. Vînt po
ră directă se alocă 1.400.000.000 lua parte personal la deschide bilă, cu cerul variabil ziua şi înse trivit. din seotorul sud-estic.
în completare la cheltuielile mi rea Festivalului mondial, deoare ninări parţiale noaptea. Ploi sub for Pentru următoarele trei zile ..vre
litare directe prevăzute de pro mă de averse în cursul zilei. Tempe
Printre vechile construcţii care dăinuiesc de veacuri în oraşul Magdeburg din R. D. gram. Se alocă încă 751 mili ce din anumite motive el va ratura în uşoară creştere. Ziua va urca mea rămîne uşor nestabilă şi favo
Germană, se află şi această biserică în stil gotic, construită încă din secolul al Xlll-lea. oane dolari ca fonduri pentru lipsi din Viena în acea perioadă; între 21 şi 32 grade iar noaptea va rabilă ploilor.
R<*«lacjia şi administraţia ziarului str. 6 M anie nr. 9. felelon s 188; 189; 75. laxa plătită tn numeiai conform aprobării Direcţiunii Generale P.K1.R. ar. 236.820 din 6 noiembrie 1949. ss Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ,1 Mal" — Deva.