Page 9 - 1959-07

Fag. 2
Să fie urgentate lucrările Cepeîi în librării:
de întreţinere a culturilor! > 782 pag.
în urma masurilor luate de
către organizaţiile de partid şi
sfaturile populare, în raionul
Hunedoara s-au obţinut unele
succese în munca de întreţinere
a culturilor. In întregul raion
s-a terfhinat prăşi fa a ll-a la
floarea-soarelui şi cartofi, iar din
cele 4.898 ha. cultivate cu po­
rumb s-au prăşit pentru a doua
oară pîrtă la 1 iulie peste 2.700
ha. In multe gospodării colective
şi întovărăşiri agricole, se lu­
crează de zor la cea de-a treia
praşilă a culturilor. La gospodă­
ria agricolă colectivă „7 No­
iembrie“ din Hăşdat, de pildă, parcelele „Noderi“ şi „Gyurfi", O situaţie asemănător de ne-
s-a terminat a doua praşilă pe care însumează peste 50 ha., satisfăcăîoare Ia întreţinerea cul­
cele 05 ha. cultivate cu porumb, cresc rapiţa sălbatică şi mără- turilor se găseşte şi în G.A.C.
iar din această suprafaţă 8 ha. cihlşurlle, întrucît porumbul se­ din Băcia.
au fost prăşite deja petttrii a
de calificare la volei organizaţieiU.T.M .treia oară. Aici s-a terminat şisfeclă de zahăr, plantele se dez­nedoara, ţrebuie să ia măsurilebleme care preocupă pe citi­Deşi întrecerile de ’volei din
praşila a ÎH-a a culturilor de
cartofi şi fasole. Dintre colecti­
vişti, la prăşitiil culturilor s-üh
evidenţiat Sasz Ileana, candida­
tă dé partid, Nagy Ludovic, A-
dam Ungur, Kiss Ana, Matei
Raţ şi alţii.
Praşilele a Il-a la porumb şi
a 111-a Ia cartofi, îloarea-soare-
lui şi sfeclă de zahăr s-au ter­
minat şi în gospodăriile colective
din Călanu Mic şi dirt satul
Cerha comuna Teliuc. De ase­
menea, lucrările de întreţinere a
acestor culturi sînt avansate în
gospodăriile colective din Ra-
Pentru înfrumuseţareapoltu Mare, Strei-Călan şi Si-
rîieria Veche.
continua a oraşului DevaŞi membrii întovărăşirilor a-anul acesta s-au executat o se­
gricole din comuna Cristur, în­
drumaţi de către organele sfatu­
lui popular şi comitetului comu­
nal de partid, au obţinut la în­
treţinerea culturilor succese de
seamă. Ei au terminat aplicarea
prăşi lei a Il-a pe toate cele 365
ha. semănate CU porumb şl a
treia pe cele 10 ha. cli sfeclă
de zahăr şi 160 ha. cU Cartofi,
îerrriinînd praşila a Il-a Ia po­
ru m b şi a treia Ia fioarea-soare-
lui, sfecla de zahăr şi cartofi,
colectiviştii din Simeria Veche,
întovarăşiţii dirt Cristur şi Peş-
tişu Alare au început seceratul
orzului.
Dar, în raionul Hunedoara mai
sînt unele organizaţii de partid
şi sfaturi populare care n-au a-
cordât atenţia cuvenită lucrări­
lor de întreţinere a culturilor,
desfăşurând în acest sens o in­
suficientă muncă politică în rîn-
riurîie colectiviştilor, întovărăşiţi-
lor şi ţăranilor muncitori cu gos­
podării individuale. Astfel, Sfa­
tul popular şi Comitetul de par­
tid din Simeria n-au acordat un
sprijin eficient consiliului de
conducere al G.A.C. „Muresul“-
— O—
La staţia Paul- Dubovski şi alţii care au
de radio f i care adus un aport deosebit la înfru­
CălanIn moă obişM it, Slăţia de radlofi-
care din Călan se preocupă de popu­
larizarea} realizărilor obţinute de caire •m a tu ra tu l străzilor şi trotuare­ unei pieţe care să corespundă
oamenii muncii din întreprinderile' şi
insiiiuŢiile existente in această loca- m.p. iar-în cartierul Vulcan s-a
litaie. Acest fapt aduce un real spri­
jin in mobilizarea oamenilor muicii
la Reducerea în viaţă a sarcinilor ce
le revin in producţie, precum şi un
. larg schimb de experienţă la locul de
muncă.
In acest sens, la staţia de radiofi-
care s-au transmis tn cadrul emisiu­
nilor locale numeroase materiale le­
gale de succesele ddbindite de oamenii
muncii în anii puterii populare, popu-
larizindu-se in repetate rînduri frun­
taşii in producţie, care au contribuit
din plin la realizarea şi depăşirea
planului. Astfel, au devenit bine cu­
noscute numele unor muncitori frun­
taşi la locul de muncă, cum ar fi,
de pildă, turnătorii Mirón Cocirlă şi
Gkeorghe Ciubuc, maistrul de la fur­
nalul II lonaşcu Munteanu, a şefului
de schimb de la semlcocserie, Adam
Troşah Şi ale altora.
Materiale ca „Muncitoare fruntaşă
in producţie“, „Reducerea accidentelor
la locul de muncă“, „Din activitatea
rodnică a femeilor casnice“, „Ei îşi
îndeplinesc planul“, precum şi o serie
de alte ştiri, au fost prezentate la
staţia de radioficare, popularizîndu-se
astfel succesele obţinute în toate do­
meniile vieţii.
Popularizarea succeselor obţinute de
către turnători, jurnalişti,. Semicocsari
eic. nu s-a rezumat numai la aceste
tiilUn. Ele au fost cu mult mai multe,
fiecare oglindind munca depusă în
lupta pentru obţinerea de noi succese.
Acum cind ne găsim în pragul săr­
bătoririi celei de-a 15-a aniversări a
eliberării patriei noastre, centrul de
radioficare din Călan va transmite cu
şi mai multă intensitate veşti din via­
ţa şi dctivllatea harnicilor muncitori
din Călan.
ELENA ŞINGA
corespondentă
IN RAIONUL HUNEDOARA
Uroi în ceea ce priveşte orga­
nizarea brigăzilor şi echipelor de
cîmp şi mobilizarea colectivişti­
lor la lucru. Aşa se face că în
gospodăria colectivă din Uroi
suprafeţele cu culturi prăsitoare
n-au fost repartizate pe colecti­
vişti, iar aceştia muncesc dezor­
ganizat, participînd în număr
mic la lucru. Din cei 109 colec­
tivişti, Ia lucrările de întreţinere
a culturilor n-au participat în
medie, decît 50 colectivişti pe
zi. De aceea, ia G.A.C. Uroi lu­
crările de întreţinere a culturilor
sînt mult rămase în urmă. Pe
mănat aici n-a fost prăşit încă
nici pentru prima dată. De ase­
menea, pe cele 5 ha. semănate cu
voltă greu pentru că sînt năpă­
dite de buruieni. Praşila I-a pe
această suprafaţă s-a terminat
de rriult, dar a doua încă nu s-a
început. Rău este că nici orga­
nizaţia de bază P.M.R. din Uroi
nu a analizat cauzele rămînerii
în urmă a Lucrărilor de întreţi­
nere a culturilor din G.A.C. şi
nu a tras Ia răspundere pe acei
membri şi candidaţi de partid
care nu-şi aduc aportul la ter­
Acum cîteva zile a avut loc
cea de-a Vil-a sesiune a Sfatu­
lui popular orăşenesc Deva. De­
putaţii şi invitaţii au analizat
problema legată de gospodări­
rea şi înfrumuseţarea oraşului.
Darea de seamă a comitetu­
lui executiv şi discuţiile purtate
au scos în evidenţă faptul că în
rie de lucrări importante. Toto­
dată a reieşit că nu s-au luat
toate măsurile necesare pentru
antrenarea tuturor cetăţenilor la
diverse activităţi obşteşti orga­
nizate de comitetul executiv. A-
naiizînd rezultatele de pînă a-
cum s-au putut constata unele
realizări frumoase. Astfel la lu­
crările de înfrumuseţare a ora­
şului au participat un număr de
13.017 •cetăţeni prestînd 33.900
ore de muncă voluntară reali-
zînd economii de aproape
200.000 lei. Au fost plantaţi
pomi pe diferite străzi şi la sta­
dion, au fost curăţite şi
amenajate diferite străzi etc.
Bine au muncit cu cetăţenii de­
putaţii Elisabeta Joldea, Roză-
lia Lugojan, loan Adam, Tulia-
na I'riftiie, Niculina Răşinaru,
P U B L I C I T A T Emuseţarea oraşului. Au fost tă­
bliţe curăţiri de şanţuri şi rigole
pe o lungime de 19.600 m.f.,
lor pe o suprafaţă de 56.000
introdus apă potabilă instalîn-
du-se şi o cişmea. Pe strada
Porumbescu s-au amenajat zone
La Exploatarea minieră Te­
liuc, în perioada 1 ianuarie—20
iunie, au fost făcute 32 propu­
neri de inovaţii, din care 20 sînt
acceptate, 7 în studiu, iar 13 a-
plicate. Economiile antecafculate
pentru acestea din urmă se ri­
dică Ia cca. 490.000 lei.
Aceasta dovedeşte că cercul
A.S.I.T. şi cabinetul tehnic s-au
preocupat de introducerea tehni­
cii noi, de găsirea celor mai a-
decvate soluţii pentru rezolvarea
diferitelor probleme tehnice ridi­
cate de necesitatea sporirii pro­
ducţiei de minereu.
Una din propunerile mai impor­
tante este „Sistem de prindere a
plăcuţelor dure la perforatoare“.
Ea aduce o economie anuală
antecalculată de 76.800 lei. ino­
vaţia, „Instalaţie de spălare a
locomotivelor“, este deosebit de
importantă, ţinînd cont de fap­
tul că spălarea unei locomotive
necesita pînă acum nu mai pu­
ţin de 24 ore. Prin aplicarea ei
timpul de spălare s-a redus la
4-5 ore. De aici rezultă că pro­
centul de utilizare al locomotive­
lor a crescut simţitor. Cît pri­
veşte economia antecalculată, a-
ceasta se ridică la suma de
214.000 lei pe an.
De remarcat faptul că înova-
DRV MUL SOCIALISMULUI
tëffiraaKcaiâBsttgs
minarea grabnică a prăşitului.
Este adevărat că majoritatea co­
muniştilor, printre care losiî Te-
tea, Emil Bozan si (osif Lungu,
au adus o contribuţie de seamă
la efectuarea prăşirii culturilor.
Nu la fel însă şi-au adus apor­
tul tov. loan Brînduşa şi Liviu
Toth, care nu participă cu regu­
laritate la lucru în gospodărie.
Oare cum mai pot aceştia să-i
convingă pe colectiviştii foan I.
Pîrv şi Alexe Cismaş — care
n-au efectuat încă nici o zi de
muncă în G.A.C. — să parti­
cipe la prăşitul porumbului ?
Comitetul raional de partid şi 352 pag.
Sfatul popular al raionului Hu­
cele mai potrivite pentru urgen­
tarea prăşitului culturilor, în
special a porumbului. Aceasta,
cu atît mai mult cu. cît în raion
a început recoltarea orzului. Au
mai rămas totuşi cîteva zile pî­
nă Ia începerea din plin a recol­
tării păioaselor, timp în care
este necesar să fie concentrate rul. găseşte datele esenţiale de fete, care, spre lauda lor, mulţi alţii. La fete lista este şi
toate forţele pentru terminarea ale problemei tratate, poziţia s-au străduit să obţină un re­ mai m are: Rodica Moldovan,
grabnică a lucrărilor de întreţi­
nere a culturilor.
verzi iar pe strada Emînescu actuale evenimente, a direc­
au fost bine întreţinute zonele ţiei în care ele se îndreaptă.
verzi existente.
In problema înfrumuseţării o-
raşului comitetul executiv, după
cum au arătat deputaţii, s-a o-
cUpat prea mult de centrul o-
raşului lăsînd pe planul al doi­
lea străzile periferice. întreţi­ 64 pag.
nerea parcurilor, zonelor verzi
cît şi a salubrităţii oraşului stau enţa obţinută pînă în prezent
în atenţia comitetului executiv.
Totuşi s-a constatat că în unele
cazuri angajaţii întreprinderii
de gospodărire orăşenească mă­
tură superficial, lasă gunoiul pe
marginea străzilor, datorită fap­
tului că nu există un control
perm anent. asupra felului cum
salariaţii se achită de sarcinile
pe care le au.
Deputaţii au ţinut să arate
în cuvîntul lor şi unele proble­
me în legătură cu întîmpinarea
zilei de 23 August. Deputatul
Paul Dubovski din circumscrip­
ţia electorală nr. 38 a chemat
pe toţi deputaţii la întrecere 196 pag.
pentru obţinerea de economii în
cinstea zilei de 23 August. El
s-a angajat ca împreună cu ce­
tăţenii din circumscripţie să
realizeze economii ‘prin muncă
voluntară de 11.180 lei. Depu­ < paginile ei se desprinde figu­
tatul Ilie Gaşotă a venit cu pro­ ra luminoasă a Marinei Se-
puneri preţioase în ce priveşte
o mai bună aprovizionare a oa­
menilor muncii şi amenajarea
dezvoltării oraşului.
Majoritatea deputaţilor pre­ cărei viaţă, închiriată fără re­
zenţi la sesiune s-au angajat ca zerve luptei clasei muncitoa­
ziua de 23 August să găsească re, constituie un exemplu mo­
oraşul Deva mai frumos şi mai ?
curat ca oricînd. V. A.
ţia a fost trimisă la Bucureşti,
spre generalizare.
Importantă este de asemenea
şi propunerea de raţionalizare
a transportului în carieră. Rea­
lizarea acesteia va avea drept ur­
mare o creştere considerabilă a
procentului de utilizare a loco­
motivelor şi excavatoarelor, deci
o influenţă simţitoare asupra
producţiei.
Pentru sfărîmarea blocuri ior
mari de minereu în carieră, s-a
propus adoptarea unui berbec la
excavator. Berbecul va executa
o operaţie care în prezent se
face cu ajutorul explozivului.
In subteran a fost propusă o
nouă metodă de exploatare: ex­
ploatarea prin înmagazinare,
prin care productivitatea va
creşte de 3 ori faţă de cea ac­
tuală.
In centrul preocupărilor de vi­
itor a cabinetului tehnic şi a co­
lectivului de conducere al cercu­
lui A.S.I.T., se află introducerea
unui sistem nou de preparare a
minereului la mina Teliuc. In a-
cest sens, s-a executat chiar un
proiect pentru o staţie de sor­
tare pilot, cu medii dense. Prin
punerea ei în funcţiune se va în­
lătura complect sortarea manua­
lă, jar concentratele vor fi mult
Bazele filozofiei marxiste
24 lei
Volumul „Bazele filozofiei
marxiste“ constituie traduce­
rea lucrării apărute in 1958
sub îngrijirea Institutului de
filozofii5 al Academiei de
Ştiinţe a U.R.S.S.
In carte sînt expuse îriir-o
formă uşor accesibilă proble­
mele fundamentale ale filo­
zofiei marxiste, ale materialis­
mului dialectic şi ale mate­
rialismului istoric şi sînt com­
bătute teoriile : idealiste şi
metafizice. Lucrarea *este de
un real folos pentru cei care
studiază filozofia marxist-le-
ninistă.
Mic glosar de probleme
internationale
6 lei
Din multitudinea de pro­ <•'
tori au fost alese şi tratate câdrtlf campionatului de califi­
tn cuprinsul celor 15 articole care, faza regională, s-ati înche­
şi 3 anexe ale lucrării proble­ iat în 29 iunie, comentariile pe
mele de interes general care marginea lor sînt încă, pentru
prezintă cea mai mare actu­ sportivi, la ordinea zilei; lucru
alitate tn momentul de fală. destul de explicabil dacă ne
In fiecare dintre materialele gîndim că la aceste întreceri au
care compun glosarul, citito­ participat 11 echipe din care. 4
ţării noastre în problema res­
pectivă, cit şi datele care de­
mască poziţia contrară inte­
reselor păcii pe care se situ­
ează cercurile imperialiste a-
gresive. Glosarul oferă astfel
un bagaj de cunoştinţe care
uşurează înţelegerea celor mai
Ing. T. M arcarov:
Brigada de mecanizare
completă
1 leu
Broşura înfăţişează experi­
de brigăzile de mecanizare
completă din G.A.S. Anali-
zînd rezultatele acestor bri­
găzi în direcţia sporirii pro­
ductivităţii muncii, a redu­
cerii preţului de cost şi a îm­
bunătăţirii calităţii lucrărilor
agricole, autorul scoate in' e-
videnţă superioritatea acestei
forme noi de organizare a
muncii in G.A.S.
Marina- Sereni:
Zilele vieţii noastre
1 leu
Cartea redă un aspect din
lupta dîrză a Partidului Co­
munist Italian în anii ilega­
lităţii şi teroarei fasciste. Din
re'ni, femeie simplă, soţie şi
mamă iubitoare, care sub in­
fluenţa partidului se căleşle
devenind o revoluţionară a
bilizator.
mai bogate în fier. De aseme­
nea, se mai află în studiu pro­
blema măririi gradului de meca­
nizare a treptelor carierei, intro­ ploatarea ar îi devenit o preocu­
ducerea unui nou sistem de puş-
care — puşcarea cu mili secun­
de — mecanizarea circuitului de
transport de la puţ la staţia de
antezdrobire, etc.
Toate acestea, arată că la mi­
na Teliuc există un vast teren
de introducere a tehnicii minie­
re noi.
Dar căutarea şi aplicarea unor
noi metode de lucru şi instalaţii
de către un colectiv restrîns de
ingineri şi tehnicieni, nu dă în­
totdeauna rezultatele cele mai
bune, dacă ele nu sînt cunoscute
şi discutate de întregul colectiv.
In acest sens, un rol important’
revine cercului A.S.I.T., care, în
colaborare cu cabinetul tehnic,
trebuie să organizeze periodic
conferinţe pe diferite teme, ţinînd tul tehnic sa organizeze pefio-
cont de necesităţile producţiei.
Acest lucru nu s-a făcut.
Ar fi stricat oare, dacă prin
conferinţe s-ar îi popularizat
metoda de exploatare a minereu­
lui prin înmagazinare ? Sau po­
sibilitatea de îmbunătăţire a in­
dicilor de utilizare a principale­
lor utilaje ? Cu siguranţă că nu.
Dimpotrivă, cunoaşterea Ior de
Jucătorii echipei
de fotbal Minerul
Lupeni au obţihut la
Clmpia Turzii, in
ulllmiil meci de
cahiplonal, uh fru­
mos succes: all in-
Vins Industria Sir-
m şi XX. scorul de
l r‘ Q . /-ş i -a ciştlgnt
dreptllt de â juca
In campionatul ca­
tegoriei: A de fot*
bal.
/A* CLIŞEU: É-
chipa de fotbal Mi-
neţul Lupeni. !mé­
diat după lerrriind-
tea ¦uiflmultiii theci
de la Citnplh '’Tur-
zii. Cu toţii sînt
fericiţi...
Foto: V. FUR1R
¦ sssas
S E M N IR! II Tot mai multe
Pe marginea campionatului tinere în rîndurile
•Gugir în urma unei contestaţii. La Ohaba de sub Piairă
In cadrul concursului s-au
La propunerea candidatului de
remarcat un mare număr de ju­ partid Pavel Armie, secretam!
cători talentaţi. Este vorba des­ organizaţiei de bază U.T.M. din
pre Iacob Alexandru, Stoianov Ohaba de sub Piatră, raionul
Aurel, Mâtins H. (Corvinul) N. Haţeg, biroul organizaţiei a b.o-
târît să organizeze mai multe ac­
Pănoiii, V. Gătahă şi N. Rădu- ţiuni cu tinerele care nu fac par­
lescu (Erfergia) Goman N. te încă din rîndurile uteniiştilor
(Gugir) I.' Pottoran (Zlatna) şi Astfel, a fost organizată o con­
sfătuire cu tinerele fete, cu care
ocazie s-a discutat despre rolul
organizaţiei tineretului, educa­
ţia comunistă a tinerilor etc. In
urma consfătuirii, liri număr de
9 fete, printre care Marionra
Ştefănescu, Silvia Munteanu şi
Ana Bota, au complectat ade­
ziuni de intrare în U.T.M.
La Sălaşu Superior
Organizaţia U.T.M. din Săla­
şu Superior a trasat sarcină în­
văţătoarelor utemiste Sofia An-
gefescu şi Aurelia Necolcea de
a sta de vorbă cu cîteva din fe­
tele ce nu sînt cuprinse în rîn*
durile organizaţiei. în urma
muncii de lămurire dusă de cele
două învăţătoare, organizaţia de
bază U.T.M. din Sălaşu Supe­
rior a crescut cu încă 12 tinere.
Printre noile membre ale orga­
nizaţiei tineretului din acest sat
se numără Rozalia Cînda, Mar­
gareta Socaci, Rozalia Armeanu,
Cătălina Mang, Marioara Iamm
şi altele.
ANA GUGOR
P E ÎR E PARCAşiU
corespondenţi
zultat cît mai bun.
Pop Ligia, Prajna Silvia (Ho-
S-ar crede că în cazLil acesta, ria) Popa Maria şi Elena G.
cînd jucătorii Urmăresc doar re­ (Deva), Aurelia Sîr'bu şi I. Ma-
zultatul, partidele ar fi de slabă rica (Hunedoara) Domnica Ne­
calitate. Ei bine, în cîteva în- bunii, Şelarii Doina şL Novac
tîlniri — GorVim.il Hunedoara — Elisabeta (Gălan).
Energia Paroşeni, U. M. Gugir îmbucurător este faptul că
— Energia Paroşeni şi Aurul echipele au prezentat foarte
Brad — U. M. Gugir jucă­ mulţi jucători tineri, talentaţi,
torii au demonstrat pe lîngă în plină formare. Exemple ar
multă voinţă de a învinge şi re­ putea îi date m ulte: Gorvinul
ale calităţi tehnice. Hunedoara (băieţi şi fete), Gor­
Gredem că mult timp spec­ vinul Deva (fete) etc.
tatorii nu vor uita finala dintre In concluzie, se poate sp'une
jucătorii hunedoreni şi cei din că faza regională de volei de la
Paroşeni, ca şi' întîlnirea dintre Hunedoara — deşi au fost unele
echipele feminine Gorvinul Deva neajunsuri, ou arbitrajele şi ca­
— Gorvinul Hunedoara. Urmă­ zarea — şi-a' atins scopul pro­
rind aceste partide, spectatorii pus. Au cîştigat echipele cele
au fost de-a dreptul entuzias­ mai bune, au fost jocuri fru­
maţi de nivelul tehnic al jucă­ moase şi ceea ce trebuie subli­
torilor, precum şi de dîrzenia
niat, la aceste întîlniri a parti­
cu care s-au îhtreciit jucătoarele
cipat un mare număr de spec­
celor două echipe a .căror diş-
tatori, ceea ce dovedeşte *tcoăartl*ea
pută afţe,tdeusr-aat vaăTpzruot,a'pc,lea-r3 ,inocra„e !d,e .H•u n:eHd-o a. ra volei are
tLa
la ••¦primele jocuri că .echipa .simpatizanţi.
Horia din . Ajba-Iulia — evident Rămâne ca cele două echipe
cea mai bună .din acest concurs calificate pentru taza de zonă
— va cîştiga dreptul de- a par­ să Se pregătească intens, cu
ticipa la . faza ,pe zonă. In multă seriozitate, pentru ca în
schimb, nimeni nil putea preci­ întîlnirile decisive să realizeze
za că voleibalistele din Gălan punctajul maxim şi în felul a-
vor cîştiga partida' cu Gorvinul
Deva şi se vor clasa pe un loc bun cesta să obţină calificarea în
înaintea altor echipe compuse categoria secundă a ţării.
din elemente .cu .muită experi­ Asta pentru început...
enţă. Jucătoarele din ' Gălan au
arătat încă o dată că pentru a MIRCEA NEAGU
cîştiga .un joc, trebuie nu nu­
mai tehnică, ci şi voinţă.
In cele două serii .unde s-au
întrecut echipele masculine si­
tuaţia a fost neclară pînă în Ü
Ultimul joc. Gu Şanse mari la
primul loc concurau trei echi­
pe : Gorvinul Hunedoara, .Ener­
gia Paroşeni şi U. M. Cugir. Şi
poate că finala se disputa între
Corvinlil şi U. M .' Cugir dacă
voleibaliştii de lă Aurul Brad nu
cîştigau cu 3-0 jocul pierdut pe
teren în dauna echipei din.
către masele largi de muncitori
şi tehnicieni ar fi creat acestora
posibilitatea de a le cunoaşte te­
meinic, şi a ven] cu noi propu­
neri ; problemele ce îrămîntă ex­
pare a tuturor angajaţilor.
Colectivul de conducere al prin imităţiîe sale din raion
cercului A.S.I.Ţ. şi cabinetului
tehnic de la mina Teliuc, încă sortimente de;
nu s-au gîtulit Ia aşa ceva. Fap­
tul nu este deloc lăudabil, mai 03 încălţăminte uşoară cu feţe din pînzâ
ales că în planurile lor de muncă 0 noi imprimeuri de vară
propaganda tehnică trebuie să 01 ţesături de bumbac, tină şi mătase
ocupe un Ioc de frunte şi în
plus, la exploatarea respectivă, 0Î articole de marochinârie, parfumerie
după cum se poate vedea din şi pasmanterie
cele relatate anterior, sînt multe .MxcTix-:--
probleme, ce ar putea constitui El jucării de tot felul
subiecte pentru conferinţe şi dis­
cuţii.
Va trebui deci ca pe viitor să
se ia măsuri în consetinţă; co­
lectivul de conducere al cercului
A.S.I.T. în colaborare cu cabine­
dic conferinţe cu teme legate
de necesităţile exploatării, să
popularizeze prin toate mijloace­
le de care dispun metodele noi
de lucru.
în felul acesta, aportul for fa
lupta pentru sporirea producţiei
de minereu se va face şi mai
m u lt sim ţit.