Page 90 - 1959-07

Pag. 2 D RU M U n SO C IALISM U LU I N r. 1428

¦i...... ni......i i l M i i ¦.!¦¦! ¦¦¦¦¦¦ u< ha

Oraşul

Tirana, capitala R. P. Alba­ ra oraşul. Bulevardul va fi ter­
nia este situată într-o vale la minat în anul 1960. A început

poalele munţilor Daiti. Oraşul reconstruirea străzii Gonferinţa

este înconjurat din toate părţi­ din Peza, una din principalele
le de dealuri c a te îi dau o în­
făţişare pitorească. magistrale care leagă centrul o- Prima conductă de cărbnne O rttaşsnă Un film despre eroii populari
raşului de combinatul textil
Tirana creşte şi se înfrumu­ „Stalin‘\ In prezent, de-a lun­ Ne-am obişnuit să auzim vor- bunele va fi transportat cu a- g ă tit—frig id e r Studioul cinematografic al conducerea eroului popular
seţează an de an. Se lărgesc gul tuturor străzilor de la uzi­ bindu-se de conducte de apă, jutorul apei debitate la o mare
străzile, se înalţă noi blocuri de na „Enver“ pînă în centrul o- conducte de gaze, de petrol. De presiune. Această metodă de Colectivul uzinei de aparate cu R. P. Mongole a realizat noul Suhe-Bator au stat în fruntea
locuinţe, se amenajează noi raşului se înalţă mari blocuri curînd a apărut o nouă expresie transportare a cărbunelui la gaze din Lvov a pus la punct pro­
parcuri. Recent a fost elaborat de locuinţe. * —¦conducte de cărbune. In re­ distanţe mari se practică pentru ducţia unei maşini de gătit neo­ film artistic „Solul poporului“ acestei lupte sfinte. Filmul a
un proiect de reconstruire şi giunea carboniferă Lvov-Volînia prima oară în Uniunea Sovie­ bişnuite — ea este, prevăzută şi
amenajare a oraşului, la care Se desfăşoară mari construc­ se construieşte o conductă de tică. cu frigider. consacrat revoltei populare din fost realizat după cartea „Ma­
ţii şi pe malurile rîului Liana. nordul ţării care a avut loc în rele comandant de oşti Suhe-
s-a ţinut seama între altele de De pe acum acest sector este cărbune -lungă de 61 km. Găr- In partea superioară a maşinii deceniul al 3-lea 'ăl secolului Bator“, de G. Oitov şi consti­
aşezarea acestuia, de respecta­ unul dintre cele mai animate se află cuptorul cu diferite dispo­ nostru. Gurajoşii patrioţi Ba- tuie una din cele mai valoroa­
rea stilului vechii arhitecturi al­ şi frumoase ale capitalei. zitive . necesare gospodinelor. Arză­ se lucrări ale cinematografiei
baneze, etc. Vor fi conservate toarele cuptorului sînt aşezate în
In partea de est a oraşului a darci, Darbazar, Ariunaă sub’ mongole.
vechile magistrale — străzile început construirea unei pieţe cu -nu-
Avni Rustemi, Congresul de la care se va termina bulevardul
F o i I e t ort U n a lb u m c o n s a c ra t

Permet, conferinţa din Peza, Stalin, care va avea o lungime MIN UNEA fundul Iui, lingă peretele din spate, lui Ş o lo h o v
in uşiţa cuptorului este montat un
str. Baricadelor,- Bul. Sfalin, de 1,6 km. El va traversa capi­ Că-i hain, ucigă-1 toaca, geam din sticlă refractară, pentru La Rostov pe Don se editea­ el a adunat o rezervă uriaşă
piaţa Skanderbeg, parcul Na- tala de la Universitate pînă la Şi-i beţiv, mîncăul I a se putea supraveghea mînc-area
mazdia. De asemenea, vor ră- gară. ...Baba Je-a adus, săraca, pusă în cuptor.
Băfrîna e bolnavî Să-i mai treacă răul. ză un album de fotografii care de materiale pe care le-a folo­
mîne neatinse vechile - monu­ De asemenea se va' construi De „vătămătură“ Vraciu-i dete o fiertură, Sub cuptor este amplasat frigi­
Deci, spre vraci, fără zăbavă, Verde şi apoasă derul, iar alături se află compar­ prezintă aspecte din viaţa şi sit apoi în remarcabilul său ro­
mente arhitectonice moscheia un mare. parc cu un Iao arti­ Fără tevatură, Baba o dădu pe gură timentul pentru păstrarea produse­
Se porni de dimineaţă Şi plecă acasă. lor alimentare, băuturilor etc. creaţia lui A'lihail 'Şolohov. Este man „Pămînt desţelenit“.
Hadji Ehtembei, zidurile cetăţii, ficial. Cu credinţă mare. iar acasă — of, sireacă! —
Vraciul ăsta îţi dă viaţă Cît pe-aci să moară... Maşina de gătit-frlgider este pre­ vorba de o mare lucrare Ilustra­ Mihail Şolohov a trăit timp
turnul cu ceas. Potrivit planului, anul acesta Ştie orişicare. N-a murit, ca să nu facă văzută cu regulatoare termice şi un tă, consacrată remarcabilului de 14 ani împreună cu eroii
Toate babele ^serioase" Vraciul de ocară. aprinzător special cu brichetă. Tem­ soriitor-academiclân. O serie de
Planul de perspectivă de dez­ se vor clădi^peste 1.000 de lo­ I-au făcut reclam ă: Cum sfîrşit-a întîmplarea ? peratura se reglează după dorinţă. fotografii oglindesc aspecte din „Donului liniştit“, exprimînd
Sfîntu-n carne şi în oase Nu-ş’ cine a chemat-o — In cuptor ea poate ti ridicată pîna gîndurile şi nădejdile lor, lupta
voltare a Tiranei prevede lăr­ cuinţe. Tot în cursul acestui an Dă minunii vamă. Dar venit-a-n zbor „Salvarea" !a plus 300 de grade. drumul de creaţie al lui Şo- şi strădaniile lor, bucuriile şi
Şi pentru-o nimica toată — Şi pe babă — a luat-o. lohov de la -primele sale „Po­ durerile lor. In 1940, această o-
girea străzilor principale, încît a început construirea' combina­ Pîine, b găină, La „Urgenţă“ — a fost salvată. Pe peretele din spatele maşinii vestiri de pe Don“, pînă la volu­ peră minunată â fost terminată.
Vin (o sticlă înfundată) Azi, e-n toată firea este montat un ceas. Dacă în cup­ mul al doilea al cărţii „Pămînt
acestea să poată satisface toa­ tului alimentar. Şi o şjftă plină — Şi, de moarte-acum uitată, tor a fost introdus un aluat care desţelenit“, la care lucrează în A început Marele Război pen­
Te faci o m ! Intr-o clipită Cată nemurirea. trebuie să se coacă înlr-un anumit prezent.
te necesităţile transportului şi Anul acesta va începe con­ Tare e, aude, vede interval de timp,, gospodina nu tre­ tru Apărarea Patriei... Mihail
pietonilor. Magistrala Bairam struirea unui mare hotel pentru Scapi de orice boală, Şi la toţi ie spune buie să stea să1-! supravegheze. La Mihail Şolohov trăieşte tot Şolohov merge pe front în ca­
Puri va începe de la ' studioul turişti cu 300 de locuri. Din ora indicată, ceasornicul va da un timpul în mijlocul poporului.
cinematografic „Albania Nouă“ 0 lucrările prezentate la concursul Că în vraci ea nu mai crede ' semnai asemenea Unui ceas deş­ Din izvorul inepuizabil al gra­ litate de corespondent militar al
şi se va întinde pînă la piaţa pentru cel mai bun proiect de Asta, zic, minune 1 teptător obişnuit. iului popular el soarbe frumu­ ziarului „Pravda“ şi îşi consa­
Skanderbeg. De ambele părţi1 reconstruire a Tiranei se vor se­ cră întregul talent scriitoricesc
ale pieţii se vor construi blocuri lecţiona cele mai interesante lu­ MIRCEA AlANOLE tone: C eram ica abundă 4 n top- < luptei pentru victoria asupra
. moderne de locuinţe. Strada crări după care va fi planifica­
Congresul de la Permet va fi tă reconstruirea Teatrului ma­ tâ aşezările dacice. Pe lin g ă *
reconstruită şi Va’ deveni un bu­ re, Adunării Populare, Ga'sei de seţea neasemuită a cuvîntului fascismului.
ceram ica lucrată, cu to a ta , fo -' artistic-.
levard Gircular care va înconju- cultură, Sălii de expoziţii. Pe Babă cea mai pricăjită Gîteva pagini din album -îl
losită num di de păturile boga­ Fotografii publicate pentru
---------— ------------------ strada Gonferinţa din Pezng, Din sicriu se scoală. te, de căpeteniile m ilitare, per­ prima oară îl înfăţişează pe prezintă pe scriitor ca militant
sistă Şi ceram ica lucrată cu Şdlohov în anii copilăriei şi a- pe tărîm obştesc: deputat în
Arme chinezeşti în faţa clădirii Băncii de stat Bunătăţile aduse doiescenţei, lucrînd la primul Sovietul Suprem al U.R.S.S. în
străvechi se va construi Oficiul central Sînt ale Satanii. toate legislaturile, membru al
P.T.T.R. Slugii ăsteia supuse, volum al romanului „Pe Donul Gomitetului regional de partid
'Recent, ta m u zeu l isto ric din Vraciu-i dă şi banii, liniştit“, întîihirile lui cu caza­ Rostov, delegat la 4 congrese
P ekin s-a d esch is 6 secţie în După reconstruire, Tirana va cii din staniţă, cu muncitori, cu ale P.G.U.S., membru al Comi­
deveni fin frumos oraş modern.

care sînt expuse arm e chinezeşti membrii cercurilor dramatice de tetului sovietic pentru Apărarea

'datind de pe vrem ea dinastiei !ALBA IULIA DE-A LUNGUL VEACURILOR artişti amatori pentru care el păcii.
Ş a n (1 .700— 1.200 t.e.n .) pînă
scria în perioada aceea piese în- Operele lui Şolohov au apă­
în perioada ultim ei dinastii tr-un singur act.
rut în U.R.S.S. în 465 de edi­
ch in eze — '1911, s în t ex p u se a r­
Trăind în sînul evenimentelor ţii, într-un tiraj genera! de a-
H CULTURA G E T O - DACAme de bronz datind din anii
1332 şi 1351, precum şi de pe furtunoase ale anului 1930, cînd proximativ 27.000.000 exempla­

vrem ea dinastiei S un din nord, P urtătorii culturii fierului dezvoltare m axim ă, fiind faza Fenom enul este explicabil da­ m ina de m eşterii locali pentru cursul superior al Donului a- re — mărturie vie a dragostei

vechi de aproape 1.000 de ani. din faza „Latâne" pe terito­ cea m ai înfloritoare şi este fa ­ că îl p u n em în legătură cu bo­ n'iarea m a să 'a celor săraci, mintea de un furnicar agitat, nemărginite a cititorilor faţă de
C h in e zii'au început să folosea­ riul ţării noastre sînt geto-dacii vorizată de apariţia celor m ai gatele zăcăm inte de fier din form ele tradiţionale străvechi. - acest mare ar­
scă praful de puşcă cu 400 de care fac parte din m area fam i­ Transilvania. D epozite m ari de tist al cuvînfttiui.
ani în a in tea europenilor. Cele lie a popoarelor indo-europene. mari. u n iu n i tribalice sub Bure- unelte de fier s-ău g ă sit la Cu- începuturile, poate tim ide, Un deosebit in­
m ai vechi puşti din lum e cu o bista şi D ecebal, creîndu-se in gir, Sebeşel şi Criş (lin g ă dar elocvente, ale relaţiilor de
A vînd în vedere asem ănarea felul acesta toate prem isele schim b ni te dezvă lu ie prezen­

singură ţeavă au fost executate , culturii geto-dace cu cultura necesare apariţiei sta tu lu i'scla ­ G herla). P rezenţa atelierelor de ta m onedelor tezaurizate sau teres prezintă a-

în C hina pe vrem ea cînd în oc­ vest europeană „Latene", isto­ vagist dac. fierărie ne este dovedită d e c u p ­ găsite întim plător de factură ceie pagini din
cident se lupta încă cu suliţa şi ricii noştri vechi au atribuit Aşezările foarte num eroase, toarele de topit fier, de m ărea album care îl în­
spada. Cele m ai interesante ex­ această cuttură exclusiv celţi- cantitate de zgură, ciocane şi rom ană, -greacă, celtică, sau • făţişează pe scri­
ponate sînt arm ele de pe vrem ea lor, n eg lijîn d m area contribu­ în toate form ele de relief, în- nicovale precum şi unelte de
cepînd din lunca D unării şi chiar dacică.

R a p o rtln d istoria dacilor la

luptelor revoluţionare ţărăneşti ţie a u to h to n ă a geto-dacilor la term in în d cu vlrfu l m u n ţilo r to t fe lu l: securi, topoare, tesle, o ta şu l A lb a-lulia, trebuie a- itor la întîlnirile

din 1851— 1864 îm potriva im pe­ d ezvo lta rea culturii fieru lu i la O răştiei, confirm ă existen ţa li­ dălţi, cu tă iu ş drep t său sem i- rhintit că p reze n ţa ceram icei cu cineaştii so­
rialiştilor şi a feudalilor locali, nei. p o p u la ţii re la tiv d e n se , a- vietici care au
precum şi arm ele folosite. în n o i în fa za „ L atene I I “. şezări. mici. în tă rite sub fo rm ă cilindric p en tru scobit, fieră s­ dacice la C itigud şi în jurul realizat filmele
tim pul răscoalei boxerilor din Perioada de care ne ocupăm de „oppidum ", aşezate pe tra ie , r in d e le fo lo s ite la tim p lă - A lb e i d o v e d e ş te o p o p u la re in-* „Pe Donul liniş­
1900. locuri naturale uşor de a p ă ra t: tit“ şi „Destinul
se caracterizează printr-un m a ­ margini, de tacuri, şi rîuri sau rie şi dogărie, apoi sule pentru contestabilă a acestei regiuni unui om“, cu ti­
0 universitate de re num ăr de prefaceri social- vîrfuri de dealuri. neri scriitori, zia­
cultură întRin colhoz econom ice care au determ inat prelucrarea pieilor şi unelte de de către geto-daci. La C iugud rişti. O serie de
înflorirea culturii geto-dace pe Sistem ul de construcţie a fotografii ilus­
In colhozul „Moscova“ din re­ teritoriul ţării noastre. fortificaţiilor geto-dace este a- pescuit. 0 s-au g ă sit cîteva ceşti dacice trează strînsa"
giunea Leninabad s-a deschis proape identic la toate a şeză ­ prietenie a scri­
prima Universitate sătească de D in punct de vedere cronolo­ rile cercetate, variind num ai C reşterea vitelor, în special ş i alte fragm ente din ceram i­ itorului cu osta­
cultură din Tadjikistan. Cursu­ gic această perioadă se îm par­ m aterialul de construcţie. şii Armatei So­
rile au început la facultăţile de te în două p ă rţi: ă oilor, ne este d o cu m en ta tă că, iar la A lba lu lia o crem o- vietice în timp
literatură şi muzică, iar in cu- A şezările cele m ai reprezen­ de pace.
rlnd vor începe, la facilitatea I. 350 t.e.n. — 100 î.e .n .: tative pentru cultura geto-dacă de prezenţa foarfecilor de tuns ieră suport de căldare, m ate­
de pictură. 11. 100 î.e.n . — 106 e.n. tlrzie sîpt acelea din m unţii
’ Prelegerile sînt ţinute de spe­ O răştiei. Săpăturile arheologi­ Una. rial care urm ează să fie cer­
cialişti — membri ai persona­ P rim a perioadă se caracteri­ ce au scos la iveală o legătură
lului didactic de la Institutul zează prin apariţia prim elor u- de fortificaţii de piatră aşe­ B r â z d a r e ele tip c e ltic sa u ce ta t ş i p u b lic a t.
pedagogic din Leninabad şi de niuni tribalice geto-dace (D ro- zate pe toată valea O răştiei
la şcoala medie de muzică, de m ichete anul 300 î.e.n.) sub (apa oraşului). Zidurile sînt rom an, cuţite verticale de tă­ în să şi n u m irea arctică de 1H COMP
maeştri ai artei plastice şi apli­ form a dem ocraţiilor m ilitare, din Blocuri m ari de piatră cio­ iat brazda, seceri, coase, sape, A p u lu m e d e¦ o rig in ă ctacică,
cate. prin apariţia conducătorilor de plită aşezate pe două rînduri tîrnăcoape, rîşnife, apoi pre­ pentru că. a m inteşte de existen­ Noi preparate folosite cu succes
ttiburi şi a conducerii eredita­ şi legate între ele cu bîrne de zenţa sub form ă carbonizată a ţă pe teritoriul Daciei â unui în tratamentul cancerului
‘La cursurile universităţii s-au re, viitoarea clasă exploatatoa­ lem n (încheiate în form ă de sem inţelor de cînepă, in, m ei, trib cu num ele de apuli. Isto­
înscris pînă acum peste 600 de re din epoca sclavagistă. Tot coadă de rîndunică), um plute g riu , orz, în g ro p i săpate în ricii noştri, luînd în discuţie
colhoznici şi intelectuali de la în această perioadă asupra tri­ apoi cu sfărîm ături de piatră păm înt şi arse înăuntru, do­ problem a oraşului A pulum , au
sate. burilor geto-dace se exercită o şi cărăm idă. vedesc din plin că agricultura a ju n s ta concluzia că num irea
puternică influenţă celtică şi era una din ocupaţiile de bază nu poate fi decîţ de origine da­
In anul I al facultăţii de grecească care, îm pletindu-se M area aşezare de la G rădiş­ a geto-dacilor.
literatură cursanţii studiază o- cu tradiţia autohtonă dă naş­ te (O răştie) este străjuită de că, care înseam nă după ulti­
pera celebrului clasic al litera­ tere unei culturi specifice geto- turnuri de apărare presărate D escoperirile arheologice au
turii tadjico-persane Firdousi. dace care se răspîndeşte pe o pe vîrfuri de dealuri. Aceste scos la lum ină m ari tezaure de m e le ce rcetă ri a le lu i 1. I.
arie destul de întinsă din B al­ fortificaţii ne arată nivelul argint c u p rin zin d p ie se , speci-
Universităţi de cultură se cani pînă la C arpaţii păduroşi foarte înalt al arhitecturii au­ R ussu, oraşul dacilor apuli.
vor deschide în curînd şi în şi de la M area N eagră pîn ă la tohtone, presupunindirse că
alte colhozuri mari din Tadji­ aici a fost capitala statului dac fice dacilor: brăţări term inate Corectările arheologice viitoa- La Institutul de sinteză orga­ Observaţiile făcute asupra li­
kistan. Tisa.
A doua perioadă a culturii condus de Decebal — Sarm i- în f o r m ă ’d e ca p d e şa rp e , ine- re u r m e a z ă să c la rific e acea s- nică al Academiei de Ştiinţe a nul mare număr de bolnavi, tra­

geto-dace (100 î.e.n. — 106 zegetusa dacică. le, coliere, lanţuri fibule, aplice •Jft p ro b le m ă . N u în tim p lă to r o- R.S.S. Letone, sub conducerea taţi Ia dispensar cu preparatul
S ă p ă tu rile au m ai scos la su ­ ornam entate prin incizii sau raştit şi-a păstrat num ele in e-
e.n.) se caracterizează prinţr-o lucrate din sîrm ă de argint îm ­ pnea rom ană, jucînd un rol academicianului S. Ghiller, a Tio-Tef, au arătat că starea lor
prafaţă un num ăr im presio­ pletită, ceea ce dovedeşte o tra­ dşa de im portant în antichi-
nant de unelte şi arm e de fier. diţie străveche. fost pusă la punct tehnologia generală s-a ameliorat, dureri­

obţinerii preparatului Tio-Tef. le au slăbit, înregistrîndu-se tot­

D acii au fost m eşteri neln- taie şi E vul M ediu fără a fi folosit cu eficacitate în trata­ odată o resorbţie a tumorii. Pre-
tr e c u ţi îin rp\rrnetliu,/c,*rra, —rnena a r g in ta ? a v uit 1la b, a ză\. o jtr a d iţie ş i• o
lui şi a aurului— care se găsea mentul cîtorva tipuri de tumori paraiul este folosit în special în
din abundenţă în Transilvania. ifn p o rta ’n ţă m a re e c o n o m ic ă si
canceroase — la mamelă, can­ scopuri profilactice — după o-
A r m a m e n tu l d a c ilo r se. c o m ­ strategică încă din tim purile
punea din tradiţionala spadă geto-dace. cerul pulmonar. peraţiile chirurgicale, fa trata­
scurtă şi curbă, securi de lup­
tă, lance de fier, lucrate de- COLECTIVUL ŞTIINŢIFIC Din august, anul trecut, a- rea diferitelor forme de cancer
asem enea în atelierele autoh- I AL MUZEULUI REGIONAL
cest preparat a început să fie neglijate, precum şi în îmbinare
ALBA IULIA V •
folosit, paralel cu metoda chi­ cu alte metode de tratament.

rurgicală şi tratamentul cu ra­ După părerea medicilor dis­
ze, la dispensarul oncologic re­ pensarului, dintre toate mijioa-’
publican din Riga.
cele chimioterapeutice existente,

Omşele-sateliţi ai Leningradului I L ü ME preparatul Tio-Tef este cel rvtai
eficace. Prin folosirea lui se ob­
S-au speriat In primele lucrări de planilicare a şe. Această sarcină siă şi în faţa prd- Maşina a nimerit cu toată vi­ ; Un turist american vizitează servă dispariţia metastazelor iu
pînă şi ciorile oraşului Leningrad, întreprinse de con­ iectanţilor care lucrează Ia elabora­ teza într-un copac. In toate păr­ un muzeu din Germania fede­ special la oase.
de această „fi­ structorii sovietici de oraşe, se preve­ rea planului general de dezvoltare a ţile au sărit sfărîmăturile. Pe rală. După ce cutreieră cîteva
gură“ pe cale dea limitarea creşterii acestui oraş Leningradului. .şosea a 'rămas numai şoferul, săli, se aşează obosit într-un fo­ Preparatul se introduce în Or­
de dispariţie. Care după Moscova este unu! din cele strîngînd în mîini volanul. De toliu. Paznicul se apropie res­ ganism prin injecţii intramus-
mai importante centre industriale, cul­ In prezent, în secţiile institutului el s-a’ apropiat' fermierii! care pectuos şi-i spune: culare în doze de 10-15 mm.
turale şi ştiinţifice ale Uniunii So­ „Lenproekt", condus de A. Naumov, lucra prin apropiere şi l-a între­
vietice. De pe atunci s-a prevăzut tre­ membru .corespondent al Academiei de bat cu interes : — Vă rog să vă sculaţi. A- La Institutul de sinteză or­
cerea la sistemul de centre popidate, construcţii şi arhitectură a U.R.S.S., cesta e fotoliul lui Friedrich ganică a fost pusă la punct şi
care să fie legate de Leningrad, ca Se elaborează bazele tehnico-econoini- — Spuneţi-mi, cum vă opriţi Barbarosa. tehnologia obţinerii unui alt
şi între eie în cadrul unui singur ra­ ce ale proiectului de planilicare a o- cînd în cale nu-i nici un copac? preparat anticanceros, folosit în
ion economic şi cultural. In prezent, raşului Lepingrad şi de creare a ora- — Lasă, drăguţule, cînd vine tratamentul tumorilor tubului di­
la institutul jLenproekt", unde se e- şelor-saleiiţi. Acestea vor fi amplasa­ -k i-1 cedez ! gestiv.
feciuează lucrări experimentale de pro­ te ia 25-60 km. de oraş. in medie,
iectare, se stabileşte locul unde vor numărul populaţiei diri fiecare din a- Doi pescari, aşteptînd să le -!k Desigur că pentru rezolvarea
fi amplasate oraşele-sateliţi aî Lenin­ ceste oraşe-sateliţi va fi de 50.000 — cadă ceva în undiţă, stau de cu succes a problemei vindecă­
gradului, caracterul planificării lor şi 60.000 de locuitori. vorbă: — Harry, ara demontat şi a- rii tumorilor canceroase mai sînt
dimensiunile.
O parie din acesie oraşe-sateliţi se — Gînd îţi spun, crede-mă! poi am pus la loc piesele unui necesare încă multe eforturi ale
Construcţia de oraşe-sateliţi este u- vor crea pe baza oraşelor existente în Există cîini mult mai deştepţi specialiştilor. Dar medicii-onco-
na din problemele actuale ale con­ prezent Puşkirt, Pavlovsk, Kolpino, decît stăpînul lor!, spuse unui. aparat de radio, ca să văd din
Krasnoe Selo. Totodaiă vor lua fiinţă ce e format. logi sînt convinşi că tratamen­
— Astea-s poveşti.
— Ba e foarte adevărat! Eu — Nu cumva ai pierdut vreo tul cancerului cu preparate chi­
piesă ?
mice va constitui unul din prin-

strucţiei edilitare moderne, legată de şi o serie de oraşe noi în raioanele ( însumi am ăVUt un astfel de — Ba’, dimpotrivă, mi'-au mai | cipalii factori în rezolvarea a-

I sarcina descongestionării marilor ora­ Vaskelovo, Nikolşkî, Sapok. | cîine,.. rămas încă 12 bucăţi. “ cestei probleme.