Page 91 - 1959-07

Nr. »428
Reducerea cheltuielilor de
circulaţie — preocupare
a întregului colectiv
O.C.L. Industrial interraicnala Deva,
a devenit o organizaţie comercială
fruntaşă pe regiune. Anul acesta, pe
primul semestru, planul de casă al
întreprinderii a îost îndeplinit în pro­
porţie de 108,1 la sută.
Ca urmare a strădaniilor colective­
lor de lucrători ai unităţilor de des­
facere, â fost schimbat mult aspec­
tul magazinelor, s-a îmbunătăţit aran­
jarea şi păstrarea mărfurilor, se asi­
gură o mai bună deservire a cumpă­
rătorilor. Situaţia financiară a între­
prinderii s-a îmbunătăţit an de an.
In primele 6 luni ale anului 1959,
cheltuielile de circulaţie au fost redu­ gazinului de mobilă din Sebeş, N.ico-
se sub nivelul planificat, făcîndu-se
astfel economii de 498.000 lei.
La fondul de salarii s-au obţinut
economii de peste 380.000 Iei.
De asemenea, la capitolul cheltuieli
de [toştă, telefon şi de birou s-au
făcut economii de 7.700 Iei. Pe ce oale?
A fost luată măsura ca fiecare şef
de serviciu să urmărească şl să con­
troleze zilnic dacă corespondenţa este
rezolvată la timp, evitîndu-se astfel
numeroase comunicaţii telefonice ca­
re se făceau uneori îri ultimul mo­
rte nt.
O contribuţie mare la reducerea
cheltuielilor de circulaţie au adus-o
lucrătorii operativi din magazine. Da­
torită eforturilor lor, s-a făcut, la ca­
pitolul pierderi normale, economii în­
semnate. La realizarea economiilor
amintite, âu contribuit şi măsurile lua­
te de către conducerea unităţii pre­
cum şi de faptul că membrii de par­
tid şi organele sindicale au mobilizat
pe toţi lucrătorii operativi în între­
cerea socialistă, aii urmărit şi îndru­
mat pe lucrători să practice un comerţ
civilizat, la nivelul cerinţelor exigen­
te ale cumpărătorilor. Merită subliniat
şl faptul că la începutul fiecărei pe­
rioade de vînzare s-a procedat, Odată
cu defălcâtea planului de desfacere, la
defalcărea planului de cheltuieli. Re­
zultatele obţinute în cursul fiecărei
luni şi trimestru au fost analizate ţ ă­
poi pe unităţi, extinzînd ,e u 'acest pri­ pot obţine rezultate dintre cele mai
lej metddele bune de lucru.
Un element stimulativ în mobiliza­
Noi colectivişti iiiiăresc rindurile
organizaţiilor de partid
Cele mai mulle organizaţii de par-
l din gospodăriile colective existente
raionul Ilia se preocupă ca simţ
răspundere de atragerea in rirutut
hdiddţilor de partid a celor mai îna-
iaţi colectivişti, fruntaşi in muncă
în activitatea obştească.
Rezultate frumoase în acest domeniu Furca din Brisnic.
obţinut organizaţia de bază din
iSpodăria colectivă din Brisnic, care,
imai in ultimele patru luni, a primit
rindul candidaţilor de partid 7 co-
ctivişti, organizaţia de bază de; la
Drumeiind prin
Cel care n-a trecut de mult prin
Valea Jiului — !osia vale a plin-
gerii — şi vizitează azi această par­
te a ţării, rămâne adine impresionat
de noile construcţii de locuinţe şi
lăcaşuri de cultură.
Şi-a schimbat înfăţişarea oraşul
Petroşani. Aici, în locul vechilor cîr-
ciumi, prăvălioare particulare şi ma­
gherniţe de toi felul, au apărui noi
şi spaţioase magazine de stai peniru
mărfuri industriale şi alimentare bine
aprovizionate; oamenii muncii din
¦Petroşani au Ia dispoziţie cinemato­
grafe, cluburi muncitoreşti, teatru de
stat, biblioteci, baze sportive şi alte
. mijloace care le fac viaţa mai fru­
moasă şi mai plăcuţă.
Continuînd vizita in direcţia Lu-
peni-Uricani, cel care cunoaşte aşe­
zarea Vulcan de aliădaiă, acum, a-
pfoape că nu o recunoaşte. E un
Oraş adevărat. Centrul său s-a schim­
bat .complect. De o parte şi de alta a
şoselei s-au construit blocuri spaţioa­ acestor blocuri. Muncitorii de aici au cu pesle 124 la sulă mai multă făină,
se, magazine universale şi alte ase­ la dispoziţie un club minunat, cine­ cu 74 la sulă mai. m ultă, carne, cu
menea edificii.
La mică distanţă de oraş, străju­ afară de cel vechi care s-a lărgii ?u peste 228 la sulă mai multe con­
ieşte impunătoare termocentrala elec­ mult, copiii muncitorilor au ta dis­ serve de peşte, cu pesle, 147 la sută
trică de la Paroşeni — mândrie a
industriei noastre energetice. De aici,
prin conductori de înaltă tensiune,
curentul electric este dus departe în Te impresionează mult pulsul vie­ care să nu se poală vorbi de suc.-
diferite centre ale ţării pentru a pune
in mişcare obiective industriale de
mare productivitate. In acelaşi limp
s-a rezolvai peniru totdeauna ali­
mentarea cu energie electrică a în­
tregii Văii Jiului.
lală şi oraşul Lupeni, oraşul 'âroti realizarea unui asemenea progres tă se va ridica pe culmi iot mai înalte.
rea lucrătorilor la îndeplinirea planu­
lui de desfacere şi Ia realizarea de
cît mai multe economii, l-a constituit
popularizarea rezultatelor obţinute de
colectivele magazinelor fruntaşe de pe
reţea. Tovarăşi cum sînt Teofil Ursu,
responsabilul magazinului de textile,
Maria Dănilaş responsabila magazi­
nului de trlcotajej Olimpia Bota, vîn-
zătoare la magazinul textil, Francisc
Figuli, gestionar de raion la maga­
zinul de confecţii — toţi din Deva,
— precum şl Maria lliescu, respon­
sabila magazinului de confecţii din
Cugir, loan Voina, responsabilul ma­
lae Ştefan, responsabilul magazinului
de textile din Brad şi loan Goadă,
gestionar de raion la magazinul de
textile din 'Alba lulia,- şl-au realizat
lună de lună planul de desfacere în­
tre 109— 197 la sută: au fost în ne­
numărate rîndurl popularizaţi prin
Intermediul gazetelor de perete, pa­
nouri de onoare, prin presa locală sau
stimulaţi din punct de vedere material.
O atenţie deosebită a acordat con­
ducerea O.C.L'. industrial asigurării ă-
provizionarii magazinelor cu mărfuri de
cea mai buna calitate şi de sezon. In
acest scop, merceologii întreprinderii au
fost îndrumaţi să urmărească cu regu­
laritate felul cum furnizorii îşi respectă nerală a organizaţiei de bază
contractele, iar recepţiorierii, atît cu
prilejul autorecepţiei la bază cit şi Iă
recepţii în depozit, au verificat de fie­
care dată starea mărfurilor. Pe cele
găsite cu unele defecţiuni, le-au înapo­
iat imediat furnizorilor. Ori de cîte ori
s-â constatat că în unele Unităţi există
cantităţi mai mari de mărfuri decît ce­
le neapărat necesare, s-au luat măsuri
pentru recartarea şl dirijarea lor spre
alte magazine unde- s-a Simţit nevoia.
Rezultatele obţinute la O.C.C. Indus;
trial, interralonala DeVh, dovedesc fap­
tul că, atunci cînd întregul colectiv
de muncitori, membri de partid, orga­
nele sindicale, simt răspundere faţă de
îndeplinirea planului de producţie şi
reducerea cheltuielilor de circulaţie, se
bune.
V. PIŢAN
G.'A.C. din Lăpiişnic care, tot in d-
ceastă perioadă, a primit 6 colectivişti
şi alteţe.
Printre cei primiţi recent se nu­
mără colectiviştii Gheorghe Pole şi
'Alexandru 'Mihăilă din ¦Lăpuşnic, Lu­
dovic Cerce, Cornel Josan şi 'Adrian lară şi altele.
Acum, organizaţiile de bază mai sus
amintite sprijină candidaţii in înde­
plinirea sarcinilor încredinţate şi se
ocupă îndeaproape de educarea lor.
t chis un riou lodâl de desfacere a
al minerilor de aici. Vizitîndu-l nu
poţi să nu ie întorci chiar şi pentru
cîfeva minute în urmă şi să priveşti
viaţa întunecată de 'atunci. Mizeria,
exploatarea nemiloasă, nesiguranţa
zilei de mîine, curbele de sacrificiu
ele., au fost motivele pentru care mi­
nerii din Lupeni şi-au vărsai sîngete
cu 30 de ani în urmă.
Lupenitil de azi nu mai seamănă
cu cel din trecui. Freamătul vieţii
noi te intîmpină de la primul pas.
Oraşul s-a mării mull şi ca număr
de populaţie şi ca suprafaţă locui­
bilă In pariea dinspre Bărbăleni,
<W W V W \z W W W V V Vzv W
ÎNSEMNĂRI
străjuiesc semeţe blocuri munciio-
reşTi construite în anii democraţiei
populare. Dar în Lupeni schimbarea
vieţii nu constă numai în construcţia
matograf, un nou spital modern in pesle 163 la sută mai mult ulei,
poziţie şcoli corespunzătoare şi multe
altele.
ţii — oamenii aceia harnici care. dau
mari cantităţi de cărbune patriei.
Dincolo de Lupeni, la o distanţă
nu prea mare se află oraşul Uricani.
Aici, în trecut, nimeni nu visa la
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
tljB fjM TJM : In foc să-şi
• o Filiala S.R.S.C, Petroşani an
: organizează astăzi în localltă- j
ţile Petroşani şi Petrila o corife- ^
j rinjă despre ^Geologia în sluj- ^
. ba economiei naţionale a R.P.R.“. j Chemarea celor opt îiitiéprlnderi din în bune condiţiuni întrecerea socialistă.
• Va conferenţia tov. prof, univer- 1 capitală a avut un măre răsunet în Să revenim la depăşirea consumului
' sitar Emil Pop, de la institutul ^ rîndul întreprinderilor din regiunea specific de buşteni fn semestrul I. De­
. de mine din Petroşani. noastră. Printre cele care şi-au luat anga­ păşirea se datoreşte în bună parte e-
jamente drept răspuns la această che­ xistenţei în depozit a unei mari cari-’ .
„• • In cursul zilei de azi-dlml- ^] mare, se numără şi colectivul unităţii de tităţi de buşteni sufocaţi, (în stare de
industrializarea lemnului din Orăştie. putrezire). Majoritatea lor s-au sufocat .
neafă fa 'Hunedoara, îrt sala tea- ^ Angajamentul lor, este de a realiza în depozit datorită stocului mare, care
. trului nou, iar după-amiază ta
; Déva în sala festivă a liceului )
’ Dçcebal — filiala regională 1
[ S.R/S.C. Hunedoara, organizează ^ în anul 1959 economii la preţul de depăşeşte cu mult necesităţile,
. o conferinţă. Cu acest prilej to- cost în valoare de peste 100.000 lei,
. varăşul 6 . Paraschivescu-Bălă- ) Pe viitor, conducerea unităţii va tre­
: ceanu, preşedintele Asociaţiei ju- j S-a scurs deja mai mult de un se­
1 mestru, în cate, la Unitatea de indus­ bui să .evite stocarea prea multor lem-
riştitor din R.P. Rortînă, va con; ^ trializarea lemnului din C)răşti'et nu
1 .ferenţia despre .iTransformărlIe ^ numai că nu s-a realizat economii dar ne în depozit, iar cele mai vechi (de
C revoluţionare din ţara noastră s-a depăşit preţul de cost planificat
L oglindite în legislaţia R.P.R.“. cu pesté 27Ö.00Ö lei (aceasta faţă de circa acum doi ani), în stare de su- •
focare, de comun acord cu trustul să
caute posibilitatea pentru a le- des­
face. . ...
P o In după-amiază’zilei- de 24 1 planul iniţial, în baza căruia s-a luat Tot în scopul reducerii consumurilor
r iulie, pe stadionul sportiv „Uni- .j de altfel angajamentul). Motivele sînt specifice, conducerea unităţii şi corni-!
mai multe. tetul de întreprindere, sub îndrumarea
L rea" din Alba lulia a avtit loc o -j organizaţiei de bază, va trebui 'să-corn
Pentru a pătrunde în esenţa lucru­ troleze şi îndrume muncitorii, pentru
t întîlnire de fotbal întré echipele j rilor, ne vom opri puţin asupra facto-' prelucrarea materialului cu minimum de
iilor principali care au influenţat creş­ rebuturi. Prelucrarea materialului cu
Iată-l pe minerul Mihal Huda din Lupeni, studiind Hotărîrea plenarei ^ C.F.R.' Cluj (categoria C) şi U- 1 terea preţului de cost pe semestrul I minim de rebuturi trebuie să- -constir,
C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie, a.c. Şi salariul său va creşte simţitor. al anului curent. Bunăoară, producti­ tuie unul din principalele obiective ale-
In casa pe care şi-a consfruft-o de curînd va 0 şi mai mare bogăţie. ^ hirea din loicalitate. Meciul a ^ vitatea muncii, a fost realizată pe pri­ întrecerii socialiste a muncitorilor de
mul trimestru al anului 1959 în pro; la gatere şi pendule.
Minerul Mihai Huda, maestru al înaintărilor rapide, s-a angajat să [ fost de biin nivel tehnic şi a luat -j porţie de 95,8 lă sută, iar în trimestrul
realizeze viteze de înaintare şi mal mari, să deschidă noi blocuri de căr­ II îri proporţie de numai 89,8 la sută. Pentru sporirea productivităţii muri-*
bune, mai repede decît prevede planul.- t. sfîrşit cil scoVul de 3—3. ~]
Educarea tineretului în discuţia t- • Astăzi, va aVea loc pe te- 1
^ renul de baschet al şcolii peda- -j
L gogice din Deva, ultimul' meci
l de baschet dlrt cadrul cartpio; j
organizaţiei de partid L natului categoriei B. In' acest 1 Cît priveşte planul de producţie, de cii este necesar să fie reorganizată’
^ meci, se vor confrunta echipele ^ asemenea, nu a fost îndeplinit în nici întrecerea socialistă între echipe şi sec-’
j Mureşul Deva şi Constructorul ^ unul din cele două trimestre. Adău­ ţii, să fié reluat sistemul de urmărire
gind şi faptul că la consumurile spe­ a realizărilor cu ajutorul graficelor de
Zilele trecute a avut loc în suri care vor fi luate în scopul l Bucureşti, fruntaşa clasamentului -j cifice de buşteni s-a înregistrat o de­ producţie, să fie mobilizată întreaga
cadrul seGţiei turnătorie a uzinei întăririi vieţii de •organizaţie. păşire considerabilă (peste 5 la sută masă de muncitori, în .frunte cu co;
„Victoria“-Gălan, adunarea ge­ Astfel, periodic- se vor ţine în L seriei. Meciul esté programat j numai îri trimestrul II) în perioada de muniştii, la lupta pentru obţinerea- ce- •
faţa tinerilor conferinţe cu. ca­ care ne ocupăm. lor niai frumoase realizări;
P.M.R. Ghi prilejul acestei adu­ racter politic şi ideologic. Pînă L pentru orele 10,30. ^
Cum s-a ajuns la această state de Cit priveşte buna aprovizionare cri
Ç o La cinematograful „Steaua -j lucruri ? Se spune, că planul a fost matérie primă, direcţia' silvică regip-i
fixat iniţial de către trust neţiriînd nală Deva urmează să ia măsuri, oa,
nări, comuniştii au analizat te­ la ,23 August şe vor recruta noi cont de ci seamă de factori care au de la unităţile sale de desfacere, să se
intervenit ulterior ca, de pildă, mărirea trimită spre unităţile de industrializare ¦
lul cum munceşte organizaţia de tineri pentru formaţiile artistice. sercinii de prelucrare pentru export, lemne de calitate corespunzătoare.
trecerea sub administraţia unităţii a
tineret din cadrul secţiei în di­ In vederea pregătirii noiilui an documentare. Astfel, în dimînea- -j unor întreprinderi locale (gatere) etc. Condiţii prielnice atît pehtru apro-- ¦
Să insistăm puţin asupra unor factorii vizionarea cu material lemnos, cil şl
recţia educării comuniste a tine­ de învăţămîrit politic s-a stabi­ , fa zilei de ieri s-a prezentaf fii- ] de altfel foarte importanţi, oare pu­ pentru prelucrarea lui există.
ţeau fi influenţaţi direct de către cd-'
retului. Din referatul prezentat lit o comisie care se va ocupa mul documentar „R.D. Vietnam“. T lectivul respectiv, • fără prea multă De altfel; problema- -aprovizionării
greutate': cantitative la unitatea de industriali-'
. de tov. Vasile Tătăruş, secreta­ de selecţionarea cursanţilor şi a- ^ Astăzi, la acelaşi cinematograf ^ zarea lemnului din Orăştie, deocatn;
In primul rîrid problema heîiidépli- dată, nu-şi are sensul j depozitul fiind
rul organizaţiei U.T.M. a reieşit propagandiştilor pentru cercu- ^ va fi prezentat în matineu flirtul -j nirii planului de producţie. Este ade­ arhiplin. Trebuie însă depuse €¦
vărat că aceasta se datorează pe de forturi sporite în direcţia creşterii pro;
faptul că organizaţia de tineret, ¦rile de învăţămînt politic r documentar „U.R.S.S. feri şi azi" j p parte calităţii neccrespunzătoare a ductivităţii muncii şi a reducerii con;
sub îndrumarea permanentă a materiei prime (circa 75 la sută diri sumurilor. specifice. .
comuniştilor a obţinut rezultate U.T.M. 1 : t o Clubul nmi inaieeri li lemnele primite sînt de calitatea IH-a),
. însemnate îri întărirea vieţii de' Membrilor de partid li s-a Guraharza ^ dar tot pe atît de adevărat- este că, Ţinînd cont de cele relatate condu-
cerea unităţii’ de -industrializarea: lem­
[• şi-a întocmit un amplu plan de -j
organizaţie, a creşterii simţului trasat sarcina să acorde o mai activitate al fonnaţiunllor cultu- j
de răspundere a utemişti-lor la rhare atenţie .pregătirii' politice [ ral-artistice în vederea întîmpi- 1
locul de producţie. Tinerii, în -gj profesionale a tinerilor cu ca­ l nării zilei de 23 August, Printre ^
majoritatea lor, antrenaţi în în- re juCrează, de ari supraveghea f. altele, în plan sînt prevăzute le-
ttirvecelţarearea'slvoizcai.arleias¦tă,1,'.şp•i artdjiceippă-ăşi"•rae'ca„- i-n Tpe, rma,nent'a şi a-i ajJuta,- cu. ^ şlri în diferite localităţi alţ raio- -j
L nului cu formaţiunile artistice. }
sarcin ilor de p la n . U tem isti -ca jr ip ta -răbdare.. . I[ Primul program a fost prezentat 1
ieri la Gurabarza. ^
tov. V asile-'N etrieş; S a b in 'ban, ' • • ; ' GH SPER10SÎJ [ •» . . ' ^
rioan D a scă lu , V a sile B ivol ş i corespondent
mulţi alţii, constituie uri exemplu ___ ţ** — U— —şgsas
p’ertttu înfreagt riiaăa' a tîfţeri-
iHcrâri a®sp§«c$il ia Cnür«ior din uzină:
• rin discuţiile - purtaieV.au fost -ţ‘y -¦ ¦
scoase în evidenţă încă o serie Pavări de sfrăzi produselor Gostat De asemenea', în . conducerea unităţii nu a luat cele mai nului din Orăştie (director tov. -Virgil
de lipsuri, care mai există în colonia muncitorilor s:a deschis jun nimerite măsuri tehnico-organizatorice Rapcea), sub îndrumarea organizaţiei
munca de educare comunistă a de bază, va trebiii să ia: măsuri în
tinerilor. Astfel, în prea mică e’e timp ploios, accesul pe strada nou magazin Aprozar. i pentru sporirea ei. Aşa, de pildă, .îşi consecinţă şi cît mai urgent. Sînt toa-
măsură s-a preocupat organi­ Tăului era mult îngreunat din cauza !• ... -;,A • •. . té' condiţiile, ca în perioada ce a mai
zaţia de tineret de ridicarea ni­ bălţilor şl noroiului, De aceea, ce­ Îmbunâîăîîrea alimentării rămas pînă la sfîrşitul anului, colecti­
velului politic şi: ideologic al ti­ tăţenii aii hotarft să paveze strada are loc o fluctuaţie' mare de muncitori, vul unităţii respective să-şi poată res­
nerilor. Nu au fost ţinute decît prin contribuţie voluntara. Nu de muit pecta angajamentul luat în baza che­
în mică măsură conferinţe ' ctl au început lucrările de pavare. S-aU cu apă •ceea ce, fără îndoială; a prejudiciat mării celor opt întreprinderi din capi-'
caracter politic în faţa tinerilor, transportat astfel 350 m.c. bolovani de omogenitatea brigăzilor; De asemenea, tală.
riu şi s-au început lucrările de pa- Cetăţenii din cartierele' Gindeni şi îri vreo două rînduri a fost luată ini­
despre' trecutul glorios de luptă vaj. Pentru colectarea apelor de ploaie Valea Dăii, au propils corhitetulUl e- ţiativa urmăririi realizărilor brigăzilor GH. C. “
se va construi un canal din ciment, xecutiv al sfatului popular comunal şi secţiilor prin grafice de producţie.
al P.G.R., despre realizările re­ Pî'nă îrt prezent s-au efectuat 60 (a Gl'2 ir să studieze posibilitatea îmbu-
sută dirf bicrărtl
gimului de democraţie popu­ nătăţirii alimentării cu apă potabilă. Dar s-a abandonat după scurt timp.
s ‘a ajuns !a concluzia că, conducta Iri felul acesta nu s-a putut organiza
de apă potabilă în cartierul Valea ---------------------------
Noi unRăfi comerciale Dăii, poate fi introdusă cu' ajutorul
Pe baza discuţiilor şi a' pro­ Contribuţiei voluntare a cetăţenilor. Putem realiza în fiecare lună economii
punerilor făcute, adunarea gene­ Dezvoltarea Cugirului impune şi b Astfel s-a reuşit ca lucrarea Să fie în valoare de 14.000 pînă la 15.000 lei
rală a organizaţiei de bază dezvoltare a reţelei comerciale, pen-’ deja terminată. Dfe 'asemenea, tot prin
P.M.R. a luat o hotărîre în care tru a asigura populaţiei o cît mai bu­ contribuţia voluntară a cetăţenilor au In perioada care s-a scurs de la în­ re de circa 14.000 pînă la 15.000 lei.
au fost stabilite o serie de mă- nă deservire cu rharfuri. Nu de mult, fost săpate două fîntîni îri cartierul ceputul anului şi pînă în prezent, fa­ Este o sumă modestă în aparenţă, dar
îri acest scopt în Cugir a fost des­ Gindeni şi pe Rîul Mic. brica. noastră nu numai că nu şî-a res­ ţinînd cont de specificul întreprinderii,
pectat angajamentul cu privire la rea­ eâ este destul de mare.
-r a - lizarea de economii, dar a depăşit cu IOAN DEPCEA
mult preţul de cost planificat. Faptul, maistru la secţia argăsitoriei
în înfîmpinarea zilei de 23 August se datorează unor motive obiective. De
acum încolo, ca de altfel întotdeauna fabrica de blănuri „Vidra"
din Orăştie
care s-a ajusis în zilele nocislre. S-a Casa raională de cultură din în perioadele de vară, posibilităţile O.C.L. PRODUSE INDUS­
născut un nou oraş, cu blocuri noi, Haţeg, In toiul pregătirilor noastre se m ăresc: vom putea recupe­ TRIALE, ÎNTERRAIONÂLA
frunioase, spaţioase, confortabile; au ra pierderile înregistrate în primul se­
luat fiinţă magazine de toi felul, Sărbătorirea celei de a 15-a aniver­ 12 dansatori s-au obişnuit cu mişcă­ mestru. Pentru aceasta, eu mă voi stră­ DEVA
cantine, cinematografe, club etc. sări a eliberării patriei noastre de sub dui împreună cu colectivul secţiei argă-
!jugul fascist, constituie o preocupare rile şi în scurt timp vor fi gata ca sitorie, să fiu la înălţimea sarcinilor. anunţă publicul consuma-
Mărturie a vieţii noi a minerilor de seamă pentru activiştii Casei raioj lof că a prelungit pînă la noi
stau şi locuinţele individuale, con­ nale de cultură din Haţeg. Formaţiile să iasă pe scenă. Pentru a mări randamenlul pieilor, dispoziţii vînzările pe rate a.
struite de ei cu. împrumuturi de stat. cultural --artistice care-şi desfăşoară ac­ sau mai bine zis pentru a ie mări su­ articolelor de eonlecţii.
Sînt' cunoscuţi tovarăşii Iovan Sil­ tivitatea în cadrul casei de cultură, Uria dintre formaţiile care Ta ora prafaţa utilă, voi avea grijă ca întin­
viu şi Găvan Dumitru de Ici Uricani, şi-au îmbogăţit repertoriile. Formaţia derea manuală şi uscarea lor să se Totodată face cunoscut că
Vieru Sorel, Cristea Aron etc., de de cor, îri baza indicaţiilor date de Actuală nu face repetiţii este brigada facă în modul corespunzător; voi ur­ are un bogat sortiment -de
la Lupeni, Pîrvulescu loja şi Golgot către Comitetul raional -de partid, va mări cu minuţiozitate toate fazele de confecţii de mătase, bumbac
Carol de (a Vulcan,' Somogy tuliii, creşte nume.riceşte prin recrutarea 'de artistici de agitaţie. Intr-un timp lucru şi voi da îndrumările necesare. si lină, atît pentru femei cît
Haidu luliii ‘ etc.-, de la Petrila, •noi elemente, ajungînd la peste 1.00 de şi pentru bărbaţi şi copii, ca­
Praţa Gherasim şi loan Hofea de la persoane. Îri baza- planului de- măsuri, scurt însă, brigada va fi instruită. Economii importante putem realiza re se desfac în aceleaşi con­
Aninoasa şi mulţi alţii care şi-au ;repetiţiile corului au loc de trei ori prin recuperarea linei de pe pieile de diţii ca şi pînă în prezent, în
construit case noi, cu bani împru­ pe săptămână. Se îmbogăţeşte şi con­ Programul va oglindi realizările regi­ ovine. în majoritatea cazurilor, pieile
mutaţi de la stat şi complectaţi cu ţinutul repertoriului. Pe lîngă cînte- care ne sosesc sînt acoperite cu lînă următoarele localităţi:
alţii din cîştigur'ite lor. cele „Măreţ pămînt al patriei iubite“ mului democrat-popiilar în raionul şi de o lungîme care depăşeşte cerinţele
noastre. Prin tunderea suplimentului Deva, Gurabarza, Brad, O-
A crescut simţitor şl volumul de oraşul Haţeg, noile transformări ce de lînă de pe toate pieile, putem rea­
mărfuri industriale şi alimentare vîh- liza în fiecare lună economii în văloa- răştie, Cugir, Sebeş, Alba lu­
' au avut loc în viaţa satelor şi alte lia şi Zlatna.
aspecte din viaţa nouă a oamenilor
• muncii, >¦
Paralel cu această activitate, casa
raionala de cultură Haţeg, împreună
cu comitetul raional al femeilor orga­
nizează o expoziţie de artă populară,
diite oamenilor muncii din Valea Jiu­ de Ion Ghireseu, „Gîritec despre partid" unde vor fi expuse cusături cu mo­
lui. Faţă de anul 1953, în anul 1958, de Ion Arşîn şi suita de cîntece popu­ tive naţionale, împletituri, ţesături, o-
prin magazinele de stat, s-ă vînd-ul lare „Cît e deal şi cît e vale“ de biccte cioplite' din lemn etc. Tot în
INicolae Suciu, vor fi interpretate şi cadrul acesteia, se va deschide un colţ
.o serie de noi bucăţi printre care destinat picturilor, cu creaţii" originale
„Gîntec pentru eliberare" de Gh. Dan­ ale celor trei membri ai cercului plas­
ga şi „Partid iubit“ de llie Micu. tic. . Pînă acum, au şi fost. depuse cir­
Sub îndrurharea instructorului Şte­ ca 15 tablouri cu picturi inspirate din
thai multe ouă şi multe altele. fa n Gali, echipa de dansuri compusă frumuseţile raionului. Printre creaţiile
Şirul realizărilor este mare şi nu din 6 perechi, se pregăteşte în vederea care se află deja depuse, ta Casa de
¦serbării care va avea loc la 23 Au­ cultură se pot aminti ,.0 cabană în
există nici un sector de activilaie în
gust. Programul acesteia se compune munţi“, „Moară ţărănească din Peş-
cese de-a dreptul uimitoare. Noile din două suite, prima de dansuri lo­ teana", „Aşa arătau înainte casele de
măsuri propuse de partid spre a fi cale, care cuprinde jocurile „Silvăşa- la s'at'e“, ,,Haţeg, vedere generală",
luate vin să complecteze condiţiile na“, „Hafegana“ şi o învîrtită, iar „Cîrneşţi, vedere generală", iar pînă
de viaţă ale mucilorilor din Valea •cea de-a doua, o suită, este „Mo- la 15 august, vor mai fi depuse „Sai­
Jiului,' viaţa lor de viilor va fi şl mîrlăneasca“, oare cuprinde „Bătuta vanul de oi din Zeiconi" şi altele.
mai frumoasă, şi mai îmbelşugată, ;pădureneaseă“, „Momîrlănescu" şi „In-
vîrlita smintită”. Repetînd din două PETRE FARCAŞ1U
în două zile programul stabilit; cei corespondent t W /W :