Page 92 - 1959-07
P. 92
Pag. 4 ORNAU / S’‘r i A U S M I . ' / M l Nr 1428
Cuvîntarea rostită de XiXUm&Xe glim • xütlnxeJbs şjtiri. - juiiLmeXe şJtlri - jui&roelg ştiri •
N. S. Hruşciov ia deschiderea
Expoziţiei nationale
americane de la Moscova
MOSCOVA 24 (Agerpreş). nare în comerţul internaţional.
TASS anunţă : N.' S. Hruşciov, Ar fi bine, a spus N. S. Hruş
preşedintele Consiliului de Mi ciov, ca astfel de expoziţii să
niştri al U.R.S.S., luînd cuvîir se organizeze mai des. Conferinţa de la Geneva pentru
tul'la 24 iulie la deschiderea Ex .Unele organe ale presei ame Delegaţia tineretului din R. P. Romină Poporul norvegian se
poziţiei' naţionale americane de ricane, a spus N. S. Hruşciov, împotriveşte stabilirii încetarea experienţelor nucleare
la Moscova, a declarat: Am re au declarat în mod făţiş că ex la cel de-al Vli-lea Festival Mondial
uşit să vizitez expoziţia ameri poziţia americană are^ drept scop
cană, ' ce-i drept, într-un mod să facă reclamă „avantajelor i- al Tineretului şi Studenţilor >rampe!or pentru rachete< GENEVA 24 (Agerpres). — mit din partea guvernului fede
toarte fugitiv, şi de aceea mi-e niţiativei particulare“ şi ,pe a- a sosit la Viena
greu să fac aprecieri mai com ceastă cale să submineze pilonii americane în ţară TASS transmite: La 24 iulie în ral al Austriei, conferinţa a a-
plete. Expoziţia este foarte mare sociali ai statului sovietic, să Palatul Naţiunilor de la Gene doptat hotărîrea ca sediul Agen
şi în general produce o bună trezească în oamenii sovietici O S L O 25 (A g e r p r e s ). —’ va a avut loc cea de-a 14-a şe ţiei internaţionale pentru ener
impresie.' dorinja de a reveni la sistemul
capitalist. Noi nu avem impre VIENA. De la corespondentul merlt al artei, Adalbert Buchoiz, In sea ra de 23 iulie a so sit la ţ dinţă a Conferinţei celor trei gia atomică să fie stabilit la
Şeful guvernului sovietic a sie atît de proastă despre orga special Agerpres. — Vineri 24 artist emerit, şi alte personalităţi O slo n a v a a m e ric a n ă „M o rm a k > puteri pentru încetarea experien Viena.
mulţumit preşedintelui S.U.A., nizatorii expoziţiei, a spus în iulie, !a ora 13, vasele romî- care vor participa ca invitaţi sau
Eisenhower, pentru aţentia ma continuare N. S. Hruşciov, pen neşfi „Filimon Sîrbii“ şi „Olga ca membri în juriile concursuri S a g a " a d u cin d ra ch ete d e tip> ţelor cu arma nucleară. Următoarea şedinţă a fost fi
nifestată'fată‘de expoziţia sovi tru a le atribui asemenea, vor Bancic", cu care a călătorit de lor internaţionale ce se vor des „ N ike" cap a b ile să tr a n s p o r te s In urma consimţămîntului pri xată pentru 27 iulie.
etică'deda New York, pe care a bind delicat, intenţii neserioase. legaţia tineretului din R. P. Ro- făşura în cadrul festivalului.
vizitat-o, făcînd unele aprecieri Această speranţă o pot avea mînă la cei de-a! Vli-lea Festi încărcături atom ice. Pe zidurile, -058-
numai oamenii care nu înţeleg val Mondial al Tineretului şi In tot cursul călătoriei dele
favorabile. poporul nostru. gaţia tineretului romîn s-a bu şi porţile cheiului unde a a -ţ
N. S.: Hruşciov şi-a exprimat Studenţilor, au sosit la Viena. curat de o primire caldă. La
Poporul sovietic, a spus N. S. La punctul de debarcare Win- Mohâcs, R. P. Ungară,. prima Semnificaţia deosebită a marilorcostat nava au fost afişateţ
convingerea că într-un viitor a- Hruşciov, apreciază ceea ce este
propiat' Uniunea Sovietică va creat de mîinile muncitorilor şi terhatfen, sute de tineri vienezi localitate în care au oprit cele pancarte cu inscripţia „Oslo ţ
fermierilor americani,' realiză şi străini au făcut o caldă pri două vase cu care călătoreşte va fi oare o ţintă atom ică ? Nu! r
ajunge din urmă S.U.A. Vom fi rile oamenilor de ştiinţă, ingi N ici un fel de baze de rachete
foarte satisfăcuţi cînd vom de- nerilor şi celorlalţi specialişti. mire solilor tineretului munci delegaţia, sute de cetăţeni s-au în regiunea O slo !“. Pe ţărm u mişcări revendicative din italia
pă^iţ.îh întrecerea paşnică un tor şi studios romîn, oferindu-le adunat pentru a saluta pe solii
„alergător“ atît de bun în do Exprimîndu-şi satisfacţia în buchete de tlori şi scandînd lo tineretului romîn. A doua oprire rile insulei H ovedo, situ a tă in ROMA 25 (Agerpres). — Sub nici o şansă de reuşită în faţa
meniul i industriei cum sînt legătură .cu dorinţa vicepreşe zinci închinate păcii şi priete a avut loc Ia Budapesta. In du- faţa oraşului, s-a scris cu litere titlul „Amploarea mişcării sindi hotărîrii muncitorilor, a fost de
S.tLA. — cea'‘mai dezvoltată' dintelui S.U.A., Nixon, de a niei între popoare. pă-amiaza zilei de 21 iulie în cale" ziarul „Unita“ publică un fapt susţinută de guvern“. „Uni
tară capitalistă. Ţările noastre, face o călătorie prin Uniunea portul central din Budapesta, îm m a r i: „Nu — rachetelor ta“ relatează în legătură cu a-
a subliniat; N.S. Hruşciov, au Sovietică, N. S. Hruşciov a de Din partea Comitetului inter podobit cu drapele romîneşti şi articol de’ fond în care sublinia ceasta incidentele provocate la
orinduiri sociale diferite, dar naţional de pregătire a Festi maghiare, delegaţia romină a „Nike“ ! ". ză semnificaţia deosebită a mari Torre del Gasco, la Neapole, Tri-
sînlem pentru coexistentă şi în clarat, că domnului Nixon i se valului au tost prezenţi la sosi fost întîmpinată de numeroşi ti P entru a preîntim pina even lor mişcări revendicative care au
vor oferi toate posibilităţile în rea delegaţiei tineretului din neri, tinere şi vîrstnici. Pe chei cuprins milioane de oameni ai este, Genova, Milano, de inter
trecere paşnică. acest scop. Sperăm, a arătat şe R. P. Romină: Bruno Bernini, a avut loc un miting în cadrul tualele m anifestaţii de protest, muncii italieni în lupta pentru venţia poliţiei împotriva mani
Subliniind că rolul expoziţi ful guvernului sovietic, că vizita preşedintele F.M.T.D., membru festaţiilor greviştilor, precum şi
'domnului Nixon va sluji la îm detaşam ente puternice de po îmbunătăţirea condiţiilor de trai, de provocările puse la cale în
ilor feste în primul rînd de a con bunătăţirea relaţiilor dintre sta liţie şi arm ată au înconjurat împotriva politicii de sprijinire parlament de deputaţii dreptei,
tribui la îmbunătăţirea relaţiilor tele noastre. regiunea cheiului şi debarca care au căutat să lanseze o cam-
derului unde se află ancorată a monopolurilor şi de militariză-
dintre, state, la dezvoltarea co Ne-am bucura, a declarat nava am ericană. re a ţării dusă de guvernul de
merţului şi legăturilor culturale, N. S. Hruşciov, dacă preşedin
N. Ş. Hruşciov a arătat că U- tele S. U: A., domnul Eisenho în Comitetul internaţional de căruia au luat cuvîntul repre Z ia ru l „A r d e id e rb la d e f" a s l la Roma. panie de calomnii împotriva mişj
nidnea' Sovietică şi-a exprimat wer, ar găsi posibilitatea de a
vizita Uniunea Sovietică. Gred, pregătire a Festivalului, Karl zentanţi ai Comitetului ungar de gura cu o zi înainte de sosi Felul în care s-a desfăşurat cărilor revendicative.
în repetate rînduri dorinţa de a a adăugat N. S. Hruşciov,.că a- Reiter, secretar al Comitetului organizare a festivalului, precum
dezvolta comerţul cu S.U.A. ceastă vizită ar fi foarte folosi internaţional de pregătire a Fes şi conducători ai delegaţiei noas rea n a v e i a m e ric a n e că în că r pînă acum mişcarea revenEicati- „In realitate însă. scrie ziarul
toare atît pentru îmbunătăţirea tivalului, şi alţi membri ai Co tre. Tinerii din delegaţia R. 'P. subliniind eşecul acestor provo
fără restricţii şi discriminări, pe relaţiilor dintre ţările noastre, mitetului internaţional de pregă Romîne au vizitat apoi oraşul cătura ei ar consta din m aşini vă din vara aceasta şi mai ales cări şi manevre antidemocratice,
baza avantajului reciproc. Din tire. In întîmpinarea delegaţiei Budapesta. şi m etal. In dim ineaţa de 24 incidentele, uneori sîngeroase, lupta 'democraţilor pentru reafir
păcate, a. declarat el, . această a venit de asemenea Constantin iulie m uncitorii din port au fost provocate de poliţie pentru a în- marea drepturilor şi a forţei sin
expoziţie' a noastră nu găseşte Nicuţă, ministru plenipotenţiar La cea de a treia oprire, la a n u n ţa ţi, la repartizarea lu frînge hotărîrea şi unitatea de dicatelor a realizat un păs im
înţelegere ' cuvenită din partea al R. P. Romîne în Austria şi Bratislava, în R. Cehoslovacă, luptă a manifestanţilor şi gre portant înainte... Greva de 5 zile
anumitor cercuri din S.U.A. membru al delegaţiei R. P. Ro delegaţia tineretului romîn s-a a peste 1.000.000 de metalur-
mîne Ia Viena. bucurat de o călduroasă primire cru lu i, d u p ă cu m rela tea ză z ia viştilor, subliniază ziarul, arată
Expoziţii există, însă comerţ a tineretului venit în întîmpina- gişti, eroica şi prelungita grevă
?* rea ei. ru l „F rih e te n " că treb u ie să că „asistăm la o încercare orga a marinarilor de pe vasele de
comerţ, Gare a fost încununată
In dimineaţa aceleiaşi zile au descarce m a ş in i şi n u m a i o nizată de a contesta şi de a a- de succes, mişcările revendicati
sosit la Viena: acad. Cezar Pe- ve ale altor categorii de munci
m ică c a n tita te d e m a te ria le de nula în fapt dreptul Ia grevă. Şi
război. I această încercare a cercurilor
AAAVWWVW / W W AAAAA/ . | monopoliste, care n-ar fi avut
între ţări.nu există, a remar cît şi pentru întărirea păcii în trescu, preşedinte al Comitetu Mişcarea pentru -sisa s- lui Manolis tori, greva funcţionarilor de
cat N. S. Hruşciov. El şi-a ex . întpeaga lume. lui naţional de pregătire a Fes bancă, acţiunile muncitorilor a-
primat convingerea că în cele In încheierea c.uvîntării sale, tivalului, acad. Zaharia Stancu, eliberarea gricoli — toate acestea consti
din urmă oamenii de stat din N. S. Hruşciov a urat succes ex Valeriu Novacu, membru cores tuie imagini ale unei lupte de
S.U.A. îşi vor da seama de ne poziţiei americane de la Mos pondent al Academiei R. P. R., Glezos şi a celorlalţi patrioţi greci o intensitate şi de o amploare
care nu are precedent".
temeinicia politicii de discrimi- covă. ' Paul Constantinescu, maestru e-
Succesele obţinute pînă acum.
-SIS2S-
Revista mexicano „Siempre“ condamnă politica ATENA 25 (Agerpres). Con Comitetul sindical pentru apă menea guvernului grec să ia mă îndheie' ziarul, sînt cu atît mai
rarea iui Manolis Glezos şi a suri pentru revizuirea sentinţei importante, cu cît „problema pe
damnarea lui Manolis Glezos şi tradiţiilor democratice sublinia tribunalului militar. care o ridică situaţia actuală
a celorlalţi democraţi a arătat priveşte în mod direct apărarea
amestecului făţiş al S. 11.1. în treburile interne poporului grec cît de mare este ză că sentinţa împotriva lui Gle Tsirimones, lider al partidului şi îmbunătăţirea condiţiilor de
ale tarilor M e ii Latine pericolul care ameninţă cauza zos şi a celorlalţi democraţi do Uniunea democrată, subliniază trai ale muncitorilor şi chiar mai
democraţiei şi libertăţii în Gre vedeşte necesitatea intensificării într-un articol publicat în ziarul mult, priveşte însăşi apărarea de
cia, unde autorităţile nu au ezi luptei pentru anularea legilor „Anexartitos Typos“ eşecul pro mocraţiei în ţara noastră".
tat să recurgă la teroarea judi antidemocratice, pentru democra cesului intentat lui Manolis Gle
—O—
MEXICO 25 (Agerpres). — excepţie de la Rio-Bravo pînă manilor libertăţii şi autodeter ciară împotriva tuturor celor ţie în Grecia. Comitetul declară zos şi celorlalţi democraţi. A- Poporul din Nicaragua
Revista „Sierripr'e “a publicat re la Ţara de foc, este ameninţată. minării popoarelor sînt aceleaşi, care nu sînt de acord cu poli că oamenii muncii din Grecia, cest proces, scrie el, dă un nou
cent un articol al lui Victor Rico Spectrul intervenţiei întunecă ca şi în trecut. tica lor. sprijiniţi cţe oamenii muncii din impuls luptei pentru libertăţile continuă lupta
Galan, care condamnă vehement din nou viitorul continentului. întreaga lume, îşi consacră toa democratice, ridică noi forţe în
politica , amestecului făţiş al Această situaţie arată că se La conferinţa din martie 1954 Iată de ce mişcarea pentru e- te forţele ca deasupra Acropolei această luptă. împotriva dictatorului
S.U.A. în treburile interne ale pune la cale o manevră diplo de la Caracas, scrie în continu liberarea lui Manolis Glezos şi să răsară din nou soarele de
ţărilor Americii Latine. matică asemănătoare celei de la are Galan, sub presiunea S.U.A. a celorlalţi democraţi se conto mocraţiei. Comitetul cere elibe Stefanopulos, liderul partidului Somoza
Caracas, care a servit drept a fost adoptată „rezoluţia anti peşte cu mişcarea pentru anula rarea lui Manolis Glezos şi a ce burghez popular a declarat că
La, conferinţa miniştrilor,Afa bază pentru începerea interven comunistă". Departamentul de rea legilor antidemocratice şi, în lorlalţi patrioţi. procesul a însemnat condamna MANAGUR 25 (Agerpres)
cerilor Externe, care se deschi ţiei în Guatemala şi pentru li Stat al S.U.A. a ridicat atunci primul rînd, a legii 375, pentru rea la moarte a legii 375, întru- In Nicaragua situaţia se men
de 4a începutul lui august la chidarea prin forţă a instituţi împotriva guvernului Guatema- restabilirea libertăţilor democra Comitetul de luptă pentru tra cît a arătat necesitatea anulării ţine încordată, populaţia conţi
Santiago, subliniază Galan, se ilor ei democratice. De data a- lei învinuirea că este „avantpos- tice în ţară. diţiile democratice cere de a'se- ei. nuînd lupta împotriva regimu
ceasta victimele probabile sînt tul comunismului în America“. lui dictatorial al lui Somoza
va desfăşura lupta de o însem Cuba şi Venezuela, mai ou sea Sfîrşitul regimului democrat din Poporul grec,, subliniază ziarul
nătate hotărîtoare pentru toate Guatemala este mai mult de- La 24 iulie, mii de studenţi a
ţările Americii Latine. Suvera oraşului universitar Leon au or
nitatea tuturor naţiunilor, fără mă Cuba, iar argumentele duş- cît cunoscut: verdictul de la Ga- „Avghi“, îsi intensifică lupta ganizat, sub lozinci antiguver
feS Î; — racas a fost adus la îndeplinire. pentru eliberarea Iui Manolis Guvernul laoţian a renunţat cu totul namentale, o mare demonstra
Astăzi situaţia pe continentul Glezos şi a celorlalţi democraţi, la politica de neutralitate ţie în care protestau împotriva
pentru anularea legii 375, pentru şi independenţă naţională reformei învăţămîntului pregăti
american s-a schimbat conside restabilirea democraţiei în ţară tă de dictator cu scopul de a în
rabil. Numeroase regimuri dic tesni amestecul autorităţilor în
tatoriale, ai căror reprezentanţi şi lichidarea lagărelor de con HANOI 25 (Agerpres). — Re- că guvernul Sananikone este problemele universitare.
au fost la Caracas, nu mai e- centrare, pentru legalizarea Par dispus să consimtă la un ames
xistă, dar rămîne deschisă uşa tidului Comunist din Grecia. La terindu-se la ştirile publicate de tec militar în treburile Laosului Din ordinul lui Somoza uni
pentru intervenţie. Cuba şi Ve 24 iulie, ziarul „Avghi“ a pu sjptămînalul indian „Blitz", zia
nezuela au luat locul Guatema- blicat declaraţiile unor organiza rul Nhan Dan" scrie că în pre a asa-zisei „echipe de pompieri" tăţi ale gărzii naţionale au a-
lei pe banca acuzaţilor. Cui oare ţii obşteşti, partide politice şi zent în cadrul Ministerului Apă a S.E.A.T.O.
îi va veni rîndul ? ale unor reprezentanţi de frunte rării, al statului major al arma tacat pe demonstranţi cu arme
ai tuturor curentelor, care dove tei şi în alte organizaţii militare După cum se arată intr-o scri
Este necesar să se pună ca desc că acest program este spri din Laos activează aproximativ soare a batalionului doi din fos de foc, ucigînd numeroşi stu
păt primejdiei care ameninţă jinit de cercurile largi ale opi 70 de ofiţeri superiori americani. tele unităţi de luptă ale Paiet denţi şi rănind grav pe alţii.
suveranitatea ţărilor noastre, niei publice din Grecia. Peste 300 de experţi americani Lao adresată Comisiei interna
scrie în încheiere Galan. deţin posturi de răspundere în ţionale din Laos, scrie în înche Studenţii au ripostat contraata-
guvernul Laosului. In Laos au iere ziarul, guvernul Sananikone
fost aduse sute de tone de ar a renunţat cu totul Ia politica cînd armata. Agenţia France
mament şi muniţii de provenie de neutralitate şi independenţă
nţă americană. In această ţară naţională. Presse relatează că în cursul
au fost construite şi reparate nu
sîngeroasei ciocniri unităţile mi
litare au avut şi ele pierderi în
morţi şi răniţi.
Guvernul a predat cercetările
pe mina unei comisii de anchetă
Micul festival de la Kirkeneş militară. ,
OSLO 25 (Agerpres). Micul keneş vor participa şi tineri care meroase aerodroame şi şosele LUNI 27, şi MARŢI 28 IULIE 1959
oraş portuar Kirkeneş, ascuns în locuiesc în zona cercului polar. strategice dintre care cea mai
Varanger-Fjord, va ti locul de Programul taberei internaţio importantă este şoseaua Attope- Spectacole cinematografice
întîlnire al tinerilor şi tinerelor nale va fi foarte bogat. Se vor Kontumi, care leagă Laosul in
din regiunile, nordice ale Norve organiza excursii în oraş, vizite
ferior de bazele militare ameri- DEVA: Patru paşi în nori; Păianje SEBEŞ: Moralitatea doamnei Dulska;
giei, Suediei, , Finlandei şi la minele şi fabrica de înnobilare nul de au r; ALBA IULIA : Haiducii; S1MER1A: Romanţa periferici; TEIUŞ:
catîe" din Vietnamul de su'd. Minciuna; BRAD: Razia; ILIA: Cómi Un cîntec din caval; LONEA: Lupta
U.R.S.S., în tabăra internaţio din localitate. In ziua deschiderii cos ; ORAŞTIE: S-au cunoscut cu to nu s-a sfîrşit; ZLATNA: Bomba; BARU
Ziarul subliniază în continua ţii ; Fiii munţilor; HAŢEG: Dezerto MARE: Spioana din Hong-Kong; A-
nală a tineretului. Această întî’l- Festivalului se vor depune co re că acordurile semnate recent rul; HUNEDOARA: Edeş Anna; PE POLDU DE S U S : Idolul de sare;
intre guvernul Laosului şi auto TROŞANI: Ivan cel groaznic; Trapez; CALAN: Pasagerul clandestin.
nire,. denumită de tinerii norve roane de flori la monumentul rităţile lui Ngo Dinh Diem au
un c:racter militar. Guvernul
gieni care au .inffiat-o, „micul ostaşilor sovietici care au căzut Sananikone a trimis în repetate
rînduri trupe la ' frontiera viet-
festival", se .va desfăşura în în anii războiului trecut. namo-laoţiariă şi laoţiano-chine-
ză pentru desfăşurarea de activi
sprijinul celui de-al Vli-lea Fes Se vor- organiza discuţii pe tăţi agresive şi a permis agen
ţilor clicii lui Ngo Dinh Diem
tival mondial de Ia Viena. diferite teme: viaţa şi munca ti să folosească teritoriul laoţian
„Festivalul nordului" se va neretului de pe poasta Oceanu pentru spionaj împotriva Repu
deschide odată cu. Festivalul lui îngheţat de Nord, activitatea Timpul probabil în regiunea novară
mondial de la Viena Ia 26.iulie şi organizaţiilor de tineret, schim
va continua pînă ]a 2 august. bul de delegaţii ale tineretului Pentru 26 iulie, vreme călduroasă grade, iar ziua va urca între 28 şi 33
uşor instabilă, cu cerul variabil, mai grade.
Ţelurile festivalului sînt ace din regiunile nordice. senin noaptea. Vînt slab din sectorul
nord-vestic şi nordic. Ploi cu toiul lo Pentru următoarele 3 zile vreme in
leaşi: pace şi prietenie între po- In timpul Festivalului se va
A fişul graficianului austriac Iia u tsin g er despre cel de-al . poare, stabilirea de contacte în- organiza un miting sub lozinca:
V I I -lea F e stiv a l MAo n d/ia lf a„li tT i,'n e r e lu lu i şri S tu d e n ţilo r [!q /q J jre fjnerjj ¦<;[ tinerele din diferi- „Pace şi prietenie între tinerii blicii Democrate Vietnam. Ziarul cale în regiune. Temperatura în creş stabilă, favorabilă ploilor locale. Tem
V ie n a , care a o b ţin u t p r e m iu l /.¦ te ţări. La festivalul de Ia Kir- din nord“. atrage atenţia asupra faptului- tere. Noaptea va coborî între 11 şi 20 peratura staţionară.
Redacţia şl administraţia ziarului sti. 6 Martie m. 9. lalelon; 1881 1891 75. laxa plătilă In numerar conform aprobării Direcţiunii Generale IM .I R- nr. 236.320 din 8 noiembrie 1979, — Mparul: lnirep:. a Poligrafică ,1 Mai" — Deva.