Page 94 - 1959-07
P. 94
Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1429
BBBÉt BUÜ
Pentru apărarea recoltei lu crări edilitare POR
împotriva incendiilor
Prin grija gospodărească a
sfaturilor populare, în oraşele
din regiunea Hunedoara se exe
Apărarea recoltei împotriva să pregătească materialul peri cută an de an un volum tot măi
incendiilor este o îndatorire pa tru eventualele intervenţii de mare de luarări edilitare.
triotică a fiecărui cetăţean şi în stingere în lanuri sau la arii. In oraşele si cartierele nou îrî- Bogată activitate sportivă
acelaşi timp o contribuţie la suc .fiinţate, oa şi .în cele existente,
cesul strîngerii ei fără pierderi. Deplina apărare a ariilor îm au fost asfaltate, pavate şi pie Zeci de -ani, copţii ţă ra n ilo r m u n cito ri d in sa tu l C irneşti, Asociaţia sportivă „Retezatul“, pete cooperatorilor din Hune-
De aceea, trebuie să se vegheze potriva incendiilor, poate fi rea truite 1.260.000 m.p. de străzi. organizată pe lîngă cooperativa doara şi Lupeni, calificîndu-se
la aplicarea întocimai a preve lizată numai prin larga partici 1S-au construit noi uzine de apă raionul H aţeg, au fo st nevoiţi să buchisească slova cărţii în de producţie meşteşugărească astfel pentru faza finală. De a-
derilor Hotărîrii Consiliului de pare a maselor de ţărani mun la ’Hunedoara, Deva şi Orăştie tr-o. şc o a lă cu g e a m u r ile s p a rte , c'u n u m a i d o u ă s ă li d e clasă,- „Retezatul“ din oraşul Haţeg, semenea, o activitate frumoasă
Miniştri şi a instrucţiunilor da citori. De aceea, se recomandă şi.sra extins, reţeaua de apă po întunecoase şi "igrasioase. Zeci de ani, regim ul burgliezo-m oşie- desfăşoară o bogată activitate, desfăşoară şi echipele de popice
te de organele P.G.I. a se folosi toate mijloacele ,şi tabilă pe o lungime de 127 km. resc, n-a m işcat nici un deget pentru a îm bunătăţi condiţiile Astfel, în cadrul asociaţiei sînt şi tenis de masă, care în întîl-
metodele de propagandă şi agi Reţeaua de canalizare s-a ex înscrişi peste 120 de membri. In nirile pe care le-au avut au dat
In ultimii ani, datorită dez taţie pentru popularizarea regu tins cu 77 km:, iar reţeaua de de învăţătură ale fiilor ţăranilor, de m ici. " , . majoritatea lor, ei au cotizaţia dovadă' de o bună pregătire,
voltării sectorului socialist în lilor şi măsurilor de P.C.I. pe lumină'electrică pe circa 60 de ’ A stăzi'însă', sub conducerea partidului, sta tu l dem ocrat-popu- plătită la zi. In cadrul asocia
agricultură, a mecanizării şi fo timpul campaniei de treieriş. străzi periferice şi cartiere. In. ţiei îşi desfăşoară activitatea sec Echipa de tenis de masă, par-
losirii tot mai intense a tehni Este bine să se folosească sta oraşele Hunedoara, Petroşani, ţiile schi, fotbal, tenis de masă,
cii noi, a pregătirii mai atente ţiile de radiofioare, gazetele de Deva, Brad, Orăştie, Alba Iuliă şah, ciclism şi popice. ticipînd la faza regională a cam
a secerişului şi treierişului şi stradă, afişele editate în. acest şi altele pe diferite': străzi s-au
mai ales oa urmare a întăririi scop, diafilme, conferinţe, con instalat zeci de fîntîni şi ciş Echipa de fotbal, de pildă, pionatului republican, care s-a
vigilenţei oamenilor muncii din vorbiri şi consfătuiri etc., pentru mele. • luînd parte la campionatul re
agricultură, în cadrul regiunii îndrumarea şi atragerea, popu gional al cooperaţiei meşteşugă desfăşurat la' Alba Iufta, s-a cla
noastre, nu am avut incendii în laţiei la acţiunea de prevenirea Multe; din lucrările edilitare., reşti a reuşit să întreacă echi- sat pe locul III,
lanuri şi la arii. Gu toate aces incendiilor. Un rol important în au fost executate prin munca
tea, în campania de recoltare a apărarea recoltei împotriva in voluntară a cetăţenilor. Locui N1CU SBUCHEA
cerealelor, s-au manifestat şi u- cendiilor revine ,şi corpului di torii oraşului Hunedoara, de pil
nele lipsuri în aplicarea şi res dactic de la sate, care poate şi dă, au efectuat anul acesta pes corespondent
pectarea întocmai a prevederilor trebuie să ducă muncă de lă
hotărîrii Consiliului de Miniştri. murire susţinută pentru educa te 60.000 ore de muncă volun lar, a făcut ca viaţa nouă să-şi fa că loc p retu tin d en i în ţară. Baschet categoria B
rea cetăţenilor şi copiilor în ve S-au construit în sate căm ine culturale, şcoli, spitale, grădi
Comitetele executive ale sfa derea respectării regulilor şi mă tară la diferite lucrări edilitare, niţe de copii etc., care pot fi n u m ă ra te cu m iile. Ş i iată că anii Progresul Bucureşti a învins greu
turilor populare raionale şi co aceştia de dem ocraţie populară, au adus şi satului C irneşti o Hureşul Deva
realizînd astfel însemnate eco şcoală nouă, încăpătoare, lum inoasă, cu m ulte săli de clasă.
Şcoala nouă co n stitu ie o m în d rie a ţă ra n ilo r m u n c ito ri d in Cîr- Un public numeros şi tentuziast în special Deak şi Popescu ata-
a asistat duminică la ultima în- că puternic şi realizează multe
n e şti. sIsiliO iD S ? SÎSoT
munale, sînt chemate să veghe surilor de prevenire a incendii nomii. In clişeu: N oul local de şcoală d in ^sa tu l Cirneşti. tîlnire de baschet din actualul coşuri. Abia la 17-16 bucureşte-
ze la’ aplicarea întocmai a hotă lor. --------------- — campionat. Liderul seriei. Pro nii reuşesc să ia conducerea.
rîrii Consiliului de Miniştri, pen Printr-un efort unit, colectiviş Ac tiuitaiea căminului cultural gresul Bucureşti, cu un puterniG După o luptă echilibrată repriza
tru a nu da posibilitatea izbuc tii, lucrătorii agricoli de la lot de jucători a venit la Deva I-a ia sfîrşit cu scorul de 29-27
nirii incendiilor în timpul strîn G.A.S., tractoriştii şi mecaniza sirins le p fl de lip irile , de recoltare şi treieriş să susţină meciul care avea să în favoarea echipei gazdă,
gerii recoltei. In acest scop, se torii, precum şi toţi ceilalţi ţă decidă promovarea echipei Pro
vor pregăti utilajele şi materia rani muncitori trebuie să asigure Şi în comuna Şibot se dă bă- ,Una dintre aceste măsuri este fia’ recoltatului şi treierişului, să gresul în prima categorie a ţă A doua' parte a întîlnirii a
lele pentru prevenirea incendii desfăşurarea treierişului în con- talia terminării recoltatului şj prezentarea unor programe ar- facă unele comparaţii în ce pri rii. încrezători în victorie, bas- fost şi mai disputată. Vâzîndu-şi
lor pe arii şi se vor instrui res diţiuni bune, luînd toate măsu chetbaliştii bu.cureşteni, au înce- periclitată situaţia de a promo
ponsabilii de arii. va în prima categorie a ţării la
put jocid calm, sigur. Replica baschet, Progresul Bucureşti a-
Formaţiile voluntare de pază rile pentru a apăra ariile împo grăbirii treierişului. Colectiviştii, .tistice în cinstea fruntaşilor, veşte producţia obţinută da ha. dîrză dată de echipa, gazdă însă runcă în luptă tot ce are mai
a pus la grea încercare liderul
contra incendiilor, sînt obligate triva incendiilor. îritovărăşiţii şi ţăranii muncitori După cum spunea tov. Tiberîu de către colectivişti, întovărăşiţi făcîndu-1 să arunce în luptă toa bun. Gazdele fac cîteva gre
cu gospodării individuale folo şi ţărani cu gospodării indivi te posibilităţile pentru a cuceri şeli' dînd posibilitatea oaspeţilor
In G . A. C. Vejel sesc la maximum timpul prielnic Şelmereanu, directorul căminu duale, să evidenţieze pe cei mai victoria. Mureşul Deva a fost
în vederea asigurării reuşitei lui din Şibot, formaţiile artisti harnici. la un pas de a cuceri victoria. să înscrie şi cu aceasta să cîş-
campaniei de vară. Un ajutor ce au prezentat primul specta tige întîlnirec^cu scorul de 55-47.
col de acest gen în ziua de 12 Despre formaţiile artistice,
V. A.
C o n s tru c ţii ieftine, preţios în grăbirea acestor lu iulie a.c. Rezultatele au fost bu vorbeşte cu multă satisfacţie di Chiar de la început devenii şi
e f e c t u a t e ia timp crări este dat şi de către cămi ne deoarece programul a consti rectorul căminului cultural. De
nul cultural „Nicolae Balcescu“. tuit un stimulent în munca oa Ia el am aflat că în comună:ac- Campionatul republican aîjuniorilorlabaschal
In primăvara acestui an la în numai patru zife. yoluntar au Ihdfumată în permanenţă de că menilor. Acum la Şibot, se fac tivează o formaţie corală compu
G.A.C. din Veţel s-.a pus proble transportat colectiviştii din Ve tre comitetul comunal de partid, intense pregătiri în vederea pre să din- 30 ele persoane, echipă In oraşul Deva, s-au desfă Ş.S.E. Deva 70—44; ¦ Ştiinţa'
ma construirii unui grajd pen ţel şi 158 m.c. de nisip. conducerea căminului cultural-, zentării unui alt spectacol în de dansuri din 6 perechi, recita şurat sîmbătă şi duminică, întîl- Cluj — Voinţa Cărei 117—27;
tru adăpostirea a 50 vaci. După Economii s-au făcut şi la fier 3 luat o serie de măsuri care soţit de o conferinţă care să'vor tori, brigadă artistică de agita G.S. Harghita Tg. Mureş —
deviz, valoarea grajdului se ri beton. Acesta ar fi costat 1.474 să sprijine campania de vară. bească cetăţenilor despre situa- ţie, echipă de teatru. Artiştii a- nirile din cadrul campionatului Ş.S.E. Deva 74—47; Voinţa
dica la 190.000 (ei. Văzînd că Iei. Dar, >întrebuinţîndu-se fier- republican al juniorilor la bas Cărei Ş.S.E. Deva 42—65 ; C.S.
această sumă este greu de reali beton de proîile nereuşite, cos --------------------------------s e s a s - matori care activează în cadrul Harghita Tg. Mureş — Ştiinţa
zat într-o gospodărie colectivă tul lui s-a redus Ia 417 (ei. Mari chet, masculin faza de zonă. Au Cluj 53—44.
tînără, consiliul de conducere al economii s-au făcut şi la alte căminului cultural, printre care participat echipele Clubul şcolar
G.A.C. „Unirea“ cu sprijinul co materiale, ca lemn, cărămidă coriştii Hortenzia Avram, Marfa Harghita Tg. Mureş, Ştiinţa In urma rezultatelor obţinute
mitetului comunal.de partid şi al etc., îolpsindu-se resursele lo Moraru, Ioan Rotaru, dansatorii Cluj, Şcoala sportivă de elevi pe primele trei locuri s-au d ă
sfatului popular, a desfăşurat o cale. Deva, şi Voinţa Cărei. Meciu- sat în ordine echipele C.S. Tg.
intensă muncă politică în rînduf La construcţia grajdului gos Mania Pemescu, Ioan Murgoi, rile au fost de bun nivel tehnic, Mureş, Ştiinţa Cluj şi Şcoala
colectiviştilor, arătîndu-le care podăriei, colectiviştii din Veţel Ioan Kira, recitatoarele Marcela cu faze spectaculoase. Iată re- sportivă de elevi Deva.'
sînt beneficiile provenite dfrf' ău prestat pînă în prezent 532 Strenrţan şi -Tiţa Avram precum zultatete înregistrate : C.S. Har
creşterea animalelor în comun zile-muncă voluntară. Costul ghita Tg. Mureş — Voinţa Că I. AURON
şi despre necesitatea efectuării manoperei a fost astfel redus cu. şi ceilalţi, depun, mult suflet în rei 115—35; Ştiinţa Cluj —
de muncă voluntară pentru ter peste 11.000 Iei. Majoritatea co pregătirea şi prezentarea spec- corespondent
minarea grajdului. Majoritatea lectiviştilor, printre care Liviu tacolelarHm programul formaţi-
colectiviştilor au înţeles acest lu Gaşpar, Olivia Bulea, Liviu Puri P o p ic e
cru şi au participat cu entu şi Virgilia Popa, candidaţi de ; il©r. pot fi, ascultate cîntece ca
ziasm la muncă voluntară. Ast partid, Gheorghe Lupea, Ioan „Măreţ pămînf al patriei iubite“, Duminică, 19 Iulie, a avut loc 585—503 puncte,
fel, ei au scos 197 m.c. piatră Atureşan, Petru Ştef, Pompiliu ţa Gugir, o întîlnire amicală de Rezultate hune au obţinut, de
„Hora colectiviştilor“, „Foaie popice, între echipele Voinţa O-
verde foi tutun“, dansurile „Ca răştie şi U.M. Gugir. Intîlnirea la U.M. Gugir Kulpinschi, care
s-a desfăşurat într-o atmosferă a realizat 105 puncte şi Hiri-
la Breaza“, „Sîrba bătută“* „In- corespunzătoare, cele două echi- jan cu 96 puncte. De la echipa
vîrtita“ şi „Ardeleana“, poeziile pe dînd. dovadă de o bună pre- Voinţa Orăştie au obţinut rezul-
tate bune Socol cu 88 puncte şi
„La seceriş“ şi „Un bob de
grîu“.
Tot de la conducerea căminu
din „Valea Veţelului“ şi au Zasloţi, Flbrica Belea, Petru lui cultural „Nicolae Bălcescu“ gătire. Tuza cu 82 puncte.
transportat-o la locul construc Popa şi alţii, au efectuat între din Şibot am mai aflat că, în
ţiei. Tot prin muncă voluntară 5-12 zile de muncă voluntară la Cînd au răspuns chemării celor opt întreprinderi din Capitală, alături vederea unei munci entuziaste la Scorul final al întîlnirii ă CONST. CĂPRIŢĂ
ei au efectuat şi fundaţia graj construcţia grajdului. Aşa s-a de minerii de la Teiiuc, şi-au luat angajamente valoroase şi muncitorii arie comitetul comunal U.T.M.,
dului. Pe această cale s-a eco reuşit ca în mai puţin de trei de Ia secţia transporturi a aceleiaşi mine. Şi angajamentele lor au prins în colaborare eu căminul cultu fost favorabil echipei din Gugir : corespondent
viaţă. Lucrul locomotivelor a fost mai bine organizat, reuşindu-se astfel să
Au început antrenamentele
nomisit suma de 12.3o02 lei a- luni grajdul G.A.C. „Unirea“ se obţină însemnate economii de combustibil. ~ ral aiL organizat aria tineretu
locată în deviz pentru costul pie Veţel să fie ridicat în roşu şi a- lui. Ţinerii, mîndri de rezulta
trei, transportarea ei şi zidirea coperit, costînd numai 38.646 Iei,. Cele mai inimoase rezultate în această direcţie au fost obţinute, de tele obţinute, vin aici la cămi Proaspăta echipă promovată troază II, Crăinîceanu, Paraş-
fundaţiei. De remarcat este şi După deviz, în stadiul actual el în categoria A — Minerul Lu- chiva, Groza şi Frlţilă. Au ţip-
faptul că fundaţia s-a terminat ar îi costat 100.000 lei. la începutul anului şi pînă acum, de tura condusă de comunistul ioan Vi- nul .cultural din centrul comu peni, — a început miercuri 22 sit de la antrenamente jucătorii
nei, participă . la. pregătirile pe iulie pregătirile pentru noul cam- Pali, Szoke şi Buntea.
man, care a realizat economii de cărbune în valoare de 14.000 lei. care le fac formaţiile artistice
pionat. La prima şedinţă de an- Primul meci de verificare', e-
In fo to : Echipa lui Viman, după terminarea lucrului.
sau ascultă muzică. Este locul trenament, desfăşurată sub con chipa Minerul Lupeni, îl va sus
ducerea antrenorilor Vasile La-
Stafia de radioficare pope unde se adună cei mai harnici zăr şi: Adalbert Pali, a partici ţine în ziua de 9 august în cin
pat- următorul lot: Kiss, Miha- stea Zilei minerului.
realizările regimului democrat popula r oameni ai comunei, aceia care lache, Plev, Coman, Keresteş,
contribiiie' la grăbirea recolta Mihai, Nicula, Gotroază I, Co- M. ZOLTAN
tului şi treierişului.. corespondent
v . A.
............................................................................................................................................. niiiiiiiiiiiii....... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiiM^
Ţara Haţegului, a constituit moase, s-au amenajat pieţe în fel de întunaoată... In prezent, semnă ' fa.ptul ¦că odată 'cu ridi 1 Io Ou§ir
şi constituie un izvor nesecat de căpătoare, s-a deschis un cine carea nivelului de viaţă şi de
inspiraţie pentru multe condeie. matograf, exi-stă biblioteci, func s-au electrificat 17 sate. Cea mai trai, au -crescut .şi oameni.noi...
In această parte a regiunii Hu ţionează o casă raională de cul importantă . realizare este păşi
nedoara, exi-sta pînă la 23 Au tură, cluburi sportive, s-a ame rea unui număr mare de ţărani „In procesul de, fabricaţie de. la v Bune construcţiilor de locuinţe din sonieră lucrările sînt mult ră
gust, ziua eliberării patriei noa najat un ştrand, terenuri spor Fabrica de- marmeladă din o- mase în urmă din lipsă de... oa
stre, o sărăcie cumplită. Oame tive. Mica termocentrală a fost muncitori pe drumul vieţii noi, Cugir, totuşi,, activitatea econo meni calificaţi. O mai justă, or
nii îşi duceau viaţa de azi pe racordată la linia de înaltă ten pe drumul transformării socia raş, lucrează numai femei. Prin 'Constructorii de .pe' şantierul mică la sfîrşitul semstrului I a- ganizare a muncii pe acest şan
mîine, slugărind la cei avuţi sau siune, rezolvînd pentru totdeau liste a agriculturii. Cele 24 de tre ele se află şi comunista Iri ele iocuinţe din Cugir desfăşoară rată că s-au înregistrat pe to tier este deci necesară. In felul
luînd drumul centrelor muncito na problema iluminatului în o- gospodării agricole colective, 46 na Rill. Fiică a fierarului Gavril o însufleţită întrecere pentru a tal activitate pierderi de peste acesta se va asigura realizarea
reşti, în căutare de lucru. raş. In oasele haţeganilor, se a- întovărăşiri agricole şi 25 înto întîmpina ziua de 23 August cu 200.000 lei. de construcţii ieftine şi la timp.
flă acum peste 700 difuzoare ac vărăşiri zootehnice, ne dovedesc Rill din 'Subcetate, a venit la fa iţioi succese în. munteă.
După eliberarea ţării, s-au ţionate de’ staţia de radioficare. cum nu se poate mai bine că tot brică cu 11 ani în urmă. La în In afara cîtorva cauze obiec Cooperativa meşteşugăreas--
produs şi aici în Ţara Haţegu Tot în anii puterii populare, a mai mulţi ţărani muncitori se ceput a fost muncitoare neoaliîi- De 'curînd, pe acest şantier tive, n.eesenţiale, care au influ că „Moţul“ din Baia de Criş,
lui mari transformări pe care nu luat fiinţă In Haţeg spitalul u- conving de avantajele muncii în oată. De 4 ani, tov. Rill îndepli au fost terminate şi predate be-. cu secţi. de producţie în Baia
le poţi ouprinde în numai cîte nificat, care dispune de cadre comun“. neşte funcţia de maistru şef, fiind ţieficiarului lucrările la blocul enţat această stare de lucruri, de Criş, Vata, Tomeşti, Ţe-
va pagini. Cetăţenilor din oraş medico-sanitaire bine pregătite şi întotdeauna în truntea întrecerii. D, cu 6 'apartamente şi un lo pe şantierul din Cugir, se ma bea, Brad, Gurabarza, Bălţa
le sînt transmise multe reali de o aparatură modernă“. Reporterul merge în mijlocul Harnică, modestă, nu se laudă cal pentru magazin. De aseme nifestă încă o slabă organizare etc., execută diverse lucrări
zări prin staţia de radioficare. sătenilor, discută cu ei şi îşi niciodată cu rezultatele obţinute nea, au fost terminate şi' date
Responsabila acestei staţii, tov. Acest fragment face parte din- notează tot ce e nou. „Azi ţăranii în muncă“... Aşa se vorbeşte în folosinţă încă 2 blocuri a< 4 a n(iuncii. pentru populaţie atît cu
Sidonia Rusan, depune mult su tr-un rieportaj transmis nu de muncitori din Lunca Cernii, se la staţie despre oamenii cres apartamente fiecare. Bunăoară,, deşi este cunoscut materialele clienţilor cît şi
flet în această frumoasă muncă. mult la staţia de radioficare din spune în reportajul „O vizită cuţi şi educaţi în timpul regimu cu materialele cooperativei.
Ea informează ascultătorii cu a- Haţeg. Cetăţenji de aici se mîn- în Lunca Cernii“, ştiu ou toţii lui democrat-popular. Cu mult elan se munceşte în şi verificat chiar de practica a-
numite noutăţi din oraş şi raion. dresc pe bună dreptate cu reali carte, aparatele de radio şi ci aceste zile la blocul 118, tip cesfui şantier eă lucrările meca Oricine poate să se adre
Prin staţie sînt transmise infor zările înfăptuite în anii regimu nematograful, nu mai constituie Hotărîrea G.G. al P.M.R. din I.R.P., cu 18 apartamente. An nizate sînt mai ieftine decît cele seze cooperativei pentru a
maţii, reportaje, portrete de frun lui democrat-popular. Şi ori de o enigmă pentru ei. In treCut, 13—14 iulie a.c., a stîrint mul gajamentul constructorilor de pe manuale, se mai fac încă multe cere să i se execute':
taşi în producţie, note critice. cîte ori vorbesc despre realizări, existau numai patru şcoli, azi tă bucurie şi în rîndul oameni
Bazat pe fapte luate din realita despre viaţa' nouă, îşi aduc a- sînt 12. Şcoala a fost înzestra şantier, este ca în cinstea zilei Încălţăminte după comam.
te, crainicul staţiei de radiofi minte citi durere de vremurile tă cu un aparat de proiecţie şi lor muncii din Haţeg. Bucuria de 23 August să dea în folosinţă asemenea lucrări. Astfel, la blo dă, reparaţii încălţăminte,
care trezeşte interesul ascultă trecute. Iată un fragment din cu un atelier mecanic, unde ele lor a fost împărtăşită de către acest bloc. Constructorii sînt ho- curile 5 şi 4 lucrările de tencu- confecţiuni bărăbăteşti şi fe
torilor. In fiecare zi se aude reportajul „Ieri şi azi prin Ţa vii îşi însuşesc anumite deprin unii. în faţa microfonului, la sta tărîţi să-şi respecte angajamen ire exterioară se fac manual. meieşti, confecţiuni de cojo-
vocea crainicului cunoscută de ra Haţegului“, transmis la sta deri practice. In anii puterii ţia de radioficare. „Ca semn de tul luat. De aceea se străduiesc Mai mult chiar şi prepararea cărie, confecţii de binale şi
către toţi:' „Aici staţia de. radio ţia de radioficare. „Ţara Haţe populare, a fost construit un dis recunoştinţă partidului, — 'spu mobilă, dărăcit de lînă şi
ficare Haţeg. Transmitem emi gului era renumită prin bogăţiile pensar medical înzestrat cu apa nea pensionarul ¦Costea Lăscuţ să folosească din plin timpul de mortarului se face manual. „Pă cîlţi, lucrări de fierărie, con-,
siunea locală“. ei. Dar de aceste bogăţii nu pu ratura necesară, şi cu personal :— mă angajez să duc la înde lucru. Pînă acum, lucrările sînt rerea“ unor conducători de pe a- strucţii, zidărie şi dulgherie,
teau profita cei mulţi, ele apar calificat. Femeile nu. mai nasc înscrise în graficul de producţie. zugrăveli, frizerii, ţesătorie,
„Cum arăta Haţegul ou 15 ţineau 'unui număr mic de bogă în condiţiile grele de altădată, ci plinire sarcinile ce-mi revin. Pe şantierul din Cugir se d ăJ cest şantier este că nu există olărie, fotografii, tinichigerie,
ani în urmă ? O comună mi tani care asupreau poporul. In a- Mulţumesc partidului pentru gri îngheţată.
cuţă şi murdară, însemnată doar merg la maternitatea din comu ja ce o poartă oamenilor mun atenţie şi realizării de economii. mare diferenţă de preţ între ten-
prin faptul că era centr-u de telierele' fabricii „Ceramica“ din nă unde primesc îngrijirea ne cii din patria noastră“. Tarifele sînt convenabile,'
cesară. Oamenii de aici se îm Astfel pe primul semestru s-au cuirea manuală şi cea mecanică. lucrările se execută prompt
plasă. Haţegul de azi, este in Bani Mare, sau pe moşiile gro bracă mai bine, se hrănesc mai şi de. calitate.
bine ; se bucură din plin de bi In Ţara Haţegului,'s-au. pro.-, realizat printr-o folosire mai Tot la această deficienţă tre
comparabil cu cel de atunci. S-au fului Kendely, viaţa celor ce- nefacerile regimului democrat- dus multe transformări în cei . gospodărească a materialelor e- buie adăugat faptul că sînt imo
popular“. 15 ani de la eliberare. O parte | conomii de 30.000 bucăţi cără
născut aici parcuri noi şi fru munpeau era la fel de grea, la din realizări sînt transmise la midă şi 25.000 kg. ciment. bilizate forte calificate. In timp
Intr-un alt reportaj, se con ce la tencuirea celor două blo
staţia de radioficare. Fragmen ... şi reîe curi sînt folosite în mod nejus
tele publicate mai sus, sînt edi-
Deşi s-au realizat unele eco tificat forţe de muncă cu califi
fieariare.
V. ALBU nomii de materiale pe şantierul care, la şantierul blocului gar-