Page 95 - 1959-07

Nr. 1429 n Pag. 3
DRUMUL SOCIALISMULUI

Construită în a-

îndeplinească nli regimului de
democraţie popu-
lară( iîanda de, tur­
nare a fontei face

angajamentele parte dintre marile In cinstea marii sărbători
•, agregate hunedore-

ne. fca şi celelalte

agregate noi, ban­ C o le c tiv u l d e m u n c ă d e la- m u ltă s tă r u in ţă p e n tr u a în tîm -

însufleţiţi de —— — Vă rugăm da de turnare' :este revizia de vagoane Sim eria pina ziua de 23 A ugust cu noi

un înalt patrio- Convorbire cu tov. să ne daţi cîte- o construcţie mo­ Triaj-, r ă s p u n z în d ch e m ă rii celor rea liză ri. D e la în c e p u tu l lu n ii
dernă, înzestrată S{ în tr e p r in d e r i d in C a p ita lă , s-a iu lie a .c., p în ă 'în p r e z e n t, s-a
tism, sidefurgiş- , NICOLAE CATANÂ
tii Combinatului director general al Combinatului va exemple. cu uţijaje de; ;mare angajai să realizeze în cursul a- realizat o econom ie¦ de 12.962
siderurgic Hune- — Muncitorii
siderurgic Hunedoara capacitate. cestui an o econom ie de 40.000 lei p rin 1 recondiţionarea m ai

doara au pornit ---- cocsari, de pil­ In clişeu : Vede­ lei. m ultor piese vechi ca : tam poa­
re generală a ben­ In prim ul sem estru al anului, ne, cutii' de tam poane, aparate
la începutul anului întrecerea dă, şi-au îndeplinit angajamen­ zii de turnare. de legare etc.
pentru a produce la aceleaşi a- tul anual în 5 luni şi două zile. acest colectiv a realizat o econo­
gregate, mai mult cocs, fontă, De asemenea, şi-au îndeplinit an­ m ie de. 18.800 lei prin repupera-
oţel şi laminate. !n chemarea la gajamentul anual colectivele de
întrecere adresată, siderurgiştilor muncă de Ia laminorul de 800 rea arm ăturilor m etalice la se- O rganizaţia de bază U .T.M .
din Reşiţa, hunedorenii şi-au mm. şi secţia Il-a furnale. Va­
propus să realizeze în anul a- loarea produselor siderurgice Azi la Lunca — mmereu m icuplările ţie aer, recondiţio- de la revizia de vagoane S im e­
cesta,. în plus de plan, produse primite de economia naţională Cernii Itot mai mult şi mai ieftin; narea pieselor vechi, economii, ria T r ia j s -a a n g a ja t, la. r ia d u l
în valoare de peste 144.300.000 peste plan de la C. S. Hunedoa­ de carbid etc.
lei, sumă din care se pot con­ ra, numai în primul semestru, Comuna Lunca Cernii, figura ei, să colecteze 10.000 kg. fier.
strui mai mult de 3.600 aparta­ se ridică la suma de peste înainte de 23 August, printre ce­ M obilizaţi, de către o rg a n iza ­
mente. 50.000. 000 lei. Economiile la pre­ le mai înapoiate comune din Ţara ţiile de partid, personalul revi­ vechi şi fontă.
ţul de cost în prima jumătate a Haţegului. Locuitorii erau în cea ziei de vagoane depune şi m ai
Au trecut 6 luni de cînd side- anului se apropie de suma de mai mare parte analfabeţi. Să-1 ALEXANDRU PADURARU
rurgişiii celor două mari combi­ 17.000. 000 lei. In acelaşi timp, răoia ou tot cortegiul ei de ne­
nate se întrec pentru a da in­ productivitatea muncii a crescut cazuri decima pe oameni sau. îi Organizaţia noastră de. bază a tru că trebuie înlăturate unele de­ Oamenii muncii la odihnă
dustriei noastre socialiste metal cu peste 6 la sută.
mai mult, mai bun şi mai ieftin. făcea să părăsească locurile na­ luat măsuri ca hoiârirea plenarei fecţiuni ce mai există. Din această. ’ .i
Sînt 6 luni de cînd, zi şi noap­ — Ne puteţi vorbi despre fac­ tale pentru a căuta pe alte me­
te, la bateriile de cocs, la fur­ torii care au contribuit la reali­ leaguri un trai „mai bun“. C.C. al P.M.R. să fie discutată pe cauză sectorul nostru a rămas în In. incinta preparaţiei din Pe- şi aceea a maistrului Dumitru
nale, la cuptoarele de topit oţel, zarea acestor succese ?
ca şi la laminoare, se duce o Ga şi celelalte sate şi oraşe larg în consfătuiri, pe schimburi. urmă cu îndeplinirea planului. Noi trila.se află, un panou frumos în Ţîrlea,. care şi-a petrecut conce-
bătălie aprigă pentru tot mai — Da. La obţinerea acestor ale patriei noastre, comuna Lun­
succese o contribuţie de seamă ca Cernii â cunoscut în anii de­ In xadnd ' consfătuirilor, minerii ¦ sintyn a.insă hotărîţil şa p î n ă l a - * care. sînt expuse numeroase fo- diul de odihnă în R. P. Polonă.-
a adus-o îmbunătăţirea conti­ mocraţiei populare o dezvoltare
înfloritoare. Numărul şcolilor s-a şi-au sporit angajamentele jui în sfârşitul acestej luni, prin înlătu­ tograîii şi vederi trimise de că- Numai în anul acesta; de la1

trecere. *L- - rarea • :greutdhtbr ce le avem, să tre muncitorii, inginerii şi teh- pr¶ţia Petrila au fost tri-

Minerii din echipa condusă de lichidăm cu această situaţie şi., s i nicienii preparaţiei, care şi-au mişi în diferite staţiuni de odih-
candidatul de partid: Emilian . Bă­ trecem hotărît la îndeplinirea anga­
lan, de pildă, sra angajat .ca In jamentelor. petrecut concediul de odihnă în nă 153' de muncitori. Printre a«

diferite staţiuni balneo-olimate- ceştia, se numără- Arcusi Kal<

fiecare lună să dea 50 tone de. mi­ Organizaţia de bază şi conducerea rice din ţara noastră sau în tă- man, Sirachi-Ştefan, Stoica" Ioatj

nereu peste angajamentul .iniţial. administrativă a sectorului vor lua -1rile de democraţie populară. XVIT etc.

Cei din echipa comunistului Ale.- măsuri politice şi tehnico-organi- 1Printre vederile trimise se află R. BALŞAN

mărit de la 4 la 12, s-a înfiinţat xandru Herban vor da cu 25 tone zatorice menite să asigure o mo­ La iabăra pionierilor şi şcolarilor
o şcoală de 7 ani. Şcoala a fost mai mult declt se angajaseră la bilizare mai activă a colectivului

dotată cu aparat de proiecţie şi începutul lunii iulie. sectorului la îndeplinirea tuturor L a data de 2 iulie, a.c., s-a larii din R oşiade Secaş au
atejier, s-a înfiinţat un dispensar
mult metal. Au fost înregistraţi nuă a indicilor de utilizare a şi o maternitate etc. Convinşi ¦ Totalizând angajamentele- pe care angajamentelor pe care ni le-am deschis, pe lingă şcoala elem en- strîn s însem nate cantităţi de
tot mai mult de justeţea, politicii echipele şi. brigăzile şi le-au luat, luat.
indici de utilizare necunoscuţi principalelor agregate. Astfel, in­ partidului o mare parte din lo-. tară din Roşia de Secaş, tabăra plante m edicinale, spice de grîu,
pînă acum, aşa cum s-a întîm- dicele de utilizare al cuptoare­ cuitorii comunei şi-au adunat a- rezultă că pînă la 23 August, co­ Se -impune în mod imperios* —
plat la oţelăria Martin nr. 2 lor Martin a crescut faţă de plan vutul lor constituind o întovă­ lectivul sectorului nostru va trimi­ ca primă măsură .— asigurarea i pionierilor şi şcolarilor. Săptâ- fier vechi şi m aculatură.
şi Ia furnalele 5 şi G. cu 7,67 la sută; Ia oţefaria Mar­ răşire zootehnică. Acum întovă- te jurnaliştilor de la Hunedoara şi conducerii tuturor brigăzilor, iar
tin nr. 1 cu 11,8 la sută. De a- răşiţii îşi construiesc un saivan Călan peste 500 tone de minereu mai ilrziu şi a echipelor, de către j m inai, în zilele de m arţi, joi, P rintre pionierii şi elevii ca-
pentru oi.
sîm bătă şi dum inică, sîn t orga- rs frecventează cu regularitate
In comuna de altădată, astăzi
se desfăşoară o frumoasă acti­ n iza te aici a ctivită ţi in teresa n te z g e ţe ? e tabără, se nu m ă ră M i­
vitate culturală. Echipa artistică
S-a produs metal la un preţ de semenea indicele de utilizare a şi cercul de teatru de aici, a cu­ mai. mult decît prevăd sarcinile de mineri cu un nivel de calijicare şi atractive, la care participă nodora P âdurean, S iliv a Popa,
cerit aplauzele spectatorilor la plan. De> asemene^,;, cpleoţipu-l şec- ? mai ridicat, menţbri, şi candidaţi
cost din ce în ce, mai scăzut. furnalelor noi a crescut cu 11,60 concursul căminelor culturale. p e ste 70 d e p io n ieri ş i şco la ri. \ / a s i(e Q b reja n , lo a n B u r n e te s i
Toate acestea au făcut ca side- la sută, iar productivitatea orală Analfabetismul, bolile sociale şi
rurgiştii hunedoreni să ocupe lo­ exploatarea au .rămas de dome­ t1os\rrutll.iunii nn on i-tlhr ill'' ‘s*(-•!a/, an .nn gn naij'an rt se-ăZ rr/eydltiúl-- d e 1p C L T Íid .- A C C C lS Íd ‘ ‘V a Q S lg U ra O In desfăşurarea activităţii de ta ­ alţii. '
a Iaminoarelor a crescut cu 8,43 niul trecutului. îndrumaţi de co­ bără du loc întreceri sportive,
la sută. munişti locuitorii; din Lunca Cer­ că cu 2 la sută aonsumuL.de: ex­ f conducere mai concretă a produc- jocuri pioniereşti, focuri de ta­ In prezent, pionierii şi elevii
nii îşi făuresc astăzi o viaţă bără, se învaţă noi cîntece, se din tabăra locală a şcolii ele­
nouă. ploziv, aer comprimat şi al-ie ma­ ' ţiei de către ?rjrăhizaţia de bază, făc excursii prin îm prejurim i, m entare din Roşia de Secaş se

cul de fruntaşi în întrecerea cu — Spuneaţi la început că în SIDONIA RUSAN teriale. Valoarea ’econdirtjilon pk caj- întărirea disciplinei în- muncă etc.
re le vom realiza pînă la sfîrşitul
tovarăşii. tor din Reşiţa. unele secţii angajamentele au corespondentă anului se ridică la aproape 470.0.00 De asemenea, pe această -'cale vom
leL
Pe această temă am avut o fost depăşite. V-aţi reînnoit cum­ putea duce cu mal mult succes vizite ta gospodăria agricolă din pregătesc pentru serbarea pe
Trebuie s ă spun că în momentul
convorbire cu tov. Nicolae Că- va angajamentele iniţiale ? de ţaţă, sectorul nostru, ca şi, în­ lupta pentru ridicarea ’brigăzilor localitate etc. care o vor da în cinstea zilei de
treaga mină întâmpină, unele greu­
tană, director general al Combi­ — Succesele obţinute au creat rămase în urmă la nivelul celor Paralel cu acţiunile' distracti­ 23 A ugust. I. LULIAN
natului siderurgic Hunedoara. posibilitatea îmbunătăţirii anga­ ve şi educative pidhierii şi şco-
L-am rugat să ne vorbească des­ jamentelor luate iniţial. Astfel, care îşi îndeplinesc şi-şi. -depăşesc
pre angajamentele siderurgişti- cocsarii şi-au sporit angajamen­ sarcinile d e. plan.
tul anual la 80.000 tone cocs
tăţi din cauză că noile' instalaţii> NICOLAE IONAŞ Lucrări începute şi neferminafe
îor hunedoreni, despre proporţia metalurgic, cu două baterii, fur- — şi în mod special junicularul — secretarul! organizaţiei de bază:
încă nu- pot intra îţi funcţiune1peru-, Cu doi ani în urmă, cetăţenii tul, transportul şi plantatul stil-
naliştii la 27.000 tone fontă, iar nr. 1 de la mina. Teliuc. din B-rîznic, au hotar,ît în cadru] pilor, iar cu banii din contribuţia
unei. adunări. populare şă eiec- voluntară au procurat un trans-
în care ele sînt îndeplinite. laminatorii de la linia de 800 trifice. satul,. Pentru' adeasta au' formator electric. Toate lucrările
mm. la 13.000 tone, ţagle şi pro­ . ales un comitet al. lucrării, .an- care au depins de- oamenii din
— La începutul anului, cînd In fo rm a ţii!^ zilei Şedtnîă jpuîslîcă
a cenaclului liferap
am pornit întrecerea pentru o fite.
producţie sporită de metal, ne­ La preţul de cost, siderurgiş- gajjndu-se .totodată să contribu- sat, au fost terminate în cîteva
am angajat să dăm peste pre- ¦' tii noştri s-au angajat să reali­ • Orchestra populară Lazăr Cernescu din Caransebeş,, pre­ Cenaclul literar „Mihail Sadoveanu<‘ ie: în mod.'voluntar prin. muncă, luni de zile. De atunci însă, to-
vederile planului anual 30.000 zeze economii anuale peste plan din oraşul Sebeş a ţinut acum cîteva materiale şi bani pentru ca be- tul a rămas baltă. De menţionat
tone cocs, 20.000 tone fontă, în valoare de 27.000.000 Iei prin zintă mîine în sala teatrului nou din Hunedoara, un program de zile prima şedinţă publică. Cu acest curile să fie aprinse cît mai re- că transformatorul, procurat cu
67.000 tone oţel şi 6.000 tone sporirea angajamentului iniţial pede pe uliţele saţului.. Despre, atîta trudă, stă de aproape doi
laminate. Pe baza creşterii pro­ cu 15.000.000 lei. Această sumă muzică populară romînească. Incadrul programului îşi vor da hdtârîrea. luată a fost informat ani în ploi şi vîntuni. Şi, mo­
ducţiei, a îmbunătăţirii calităţii reprezintă contribuţia lor Ia mi­ şi Comitetul executiv al. Sfatu- tivul neterminării la timp a a-
produselor şi a reducerii consu­ liardul prevăzut în documentele concursul şi renumitele cîntăreţe de muzică populară Ioana Radu prilej, membrii cenaclului; printre care lui popular comunal din Lăpuş- cestei lucrări a fost găsit ime-
murilor specifice, ne-am angajat plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 Valeria V ulcu,şi Tiberiu Grecu au ci-, nic, care de asemenea a promis diat: „nu avem sîcmă — spun
să realizăm economii la preţul iulie a.c. şi Mia Braia. . •> că va sprijini această iniţiativă, tovarăşii de^la sfat ^Oamenii
de cost în valoare de 12.000.000 Acum, în toate secţiile combi­
• In cinstea Festivalului Mondial al Tineretului, tinerii ’de m Ofraumneteniicuhacronmicuim.şdf.i.un. şB.. rdî,zenpiuc,,- ’amnnesl\ bdaaanuii. psţ.itruprfpmrolfc,u0r™anrieciaiiepcasîniŢrăe-
lei. natului, siderurgiştii desfăşoară
Ia laminorul bluming Hunedoara, organizaţi în brigăzi de tit lucrări originale. Lucrările prezen­ taţii, au trecut imediat la săpa- prezent. Şi nu se ştie dacă.nu
Desfăşurarea pe scară largă ă bătălia pentru îndeplinirea noi­ tate au oglindit trecutul de luptă al
muncă patriotică au efecluat duminică peste 1.000 de ore de tul gropilor, la tăiatul, fasona- vor trebui să mai aştepte încă.

muncă voluntară. In acest schimb ei au descărcat 7 vagoane că­ poporului nostru, măreţele realizări ale

rămidă refractară şi 2 vagoane de îeromangan. In mod deosebit regimului, derţiocrat-popular în cei 15

s-au evidenţiat tinerii Parau Aron, Vasile Junie şi Constantin

Rizea. Din cadrul brigăzilor, un aport deosebit l-a adus brigada ani • de, la, eliberare etc. „ ,, .,

condusă de tînărul Gheorghe Stoian. N. APOLZAN
corespondent
® Comitetul regional U.T.M. organizează în cinstea festi­

valului mondiaf al tineretului prezentarea, în seara zilei de — ------------ ŞS3SS------ -------------- ;------- ------------ — — — .

întrecerii socialiste, Ia care par­ lor angajamente. Rezultatele ob­ mîine, la grădina de vară a cinematografului „Filimon Sîrbu“

ticipă întregul colectiv de mun­ ţinute în zilele următoare apari­ din Deva, a unui program de satiră şi umor cu N. Stroe, -un
citori, tehnicieni şi ingineri ai ţiei recentei hotărîri a plenarei Zizi Şerban, Ioan Luican şi alţi artişti bucureşteni.
combinatului, a dus la îndepli­ C.C. al P.M.R. dovedesc că noile Mai sus de"satul rău, spre iz- . un dispensar cq..cîte un.sanitar Oaşa lă Sebeş. Muncitorii stăvi-
nirea şi chiar la depăşirea în angajamente vor îi depăşite cu • Societatea pentru răspîndirea ştiinţei şi culturii, filiala
Deva, organizează în ziua de 30 iulie în sala liceului Decebal
unele secţii a angajamentelor mult. din Deva un lectorat cu tema: „Luptele muncitorilor mineri din

L Valea Jiului în perioada crizei mondiale dintre anii 1929-1933“. voarele rîului Sebeş se află 6o- la fiecare punct de lucru şi este lese de cu-seară lacurile, adună

luate. M. NEAGD Cu această ocazie va vorbi tov. profesor Mircea Valea. gatele, parcele de exploatare ale. în curs de araenajarer încă o ca- lemnul, fasonat pe albie ia* di-
sectorului Li-restier Oaşa-Sebeş. bană-dormitor ia 24 km. în pă- mineaţa năpusteşte apa str.însă

a ft unoraş u se va Sub vechi-fe !regimuri, ¦ aceiasta dure.;; Gîştigul muncitorilor a peste buşteni., Pliitaşii sînt ,oa*
regiune a fost jefuită sălbatic crescut şi ei. Prin aplicarea a- meni harnici, vînjoşi şi foarte
r.de .către proprietari, Arborii e- cordului global. .salariiţl tunar curajoşi, Uneori se întîmplă că
: rau- tăiaţi la rînd din locurile realizat a crescut la 1.200-1.400 un colţ de stîncă să oprească
Au trecut exact 5 ani de cînd cele mai apropiate de drum în lei. Prin aplicarea noilor mă­ un: buştean. De el se izbesc alţi
oraşului, In ultima vreme, a inai a- Nu peste multă vreme, peisajul ur­ în satul Stre'isîngeorgiu a fost'“ timp ce după crestele munţilor suri cu privire la ridicarea ni­ zece şi aşa mai departe pînă cînd
Am cunoscut oraşul nou, Uricani, părui un partener — beneficiarul: banistic al oraşului nou, alcătuit pînă deschis un nou magazin univer­ putrezeau sute de mii de m.c. velului de trai al oamenilor cursul apei; este barat. Aceste
încă de pe vremea cînd se înfiripa exploatarea minieră Uricani, care gos­ acum numai din cărămidă, beton şi sal. Şi, vă 'închipuiţi,' ce bucu­ lemn de răşinoase. Brazi, falnici muncii, lucrătorii 'forestieri vor baraje se numesc plaghii şi sînt
din piatră, belon şi fier, de pe vre­ podăreşte tînărul oraş minier. Con­ sticlă, va fi înfrumuseţat, armonizat rie pe colectiviştii şi ţăranii cu erau prăvăliţi pe --flancuri schi- beneficia de noi îmbunătăţiri pri- foarte dăunătoare căci degra­
mea cînd machetele proiectanţilor în­ ducerea minei Uricani, a înţeles că cu peisajul înconjurător. Blocurile gospodării individuale din acest lodind pădurea, fără să se mai vitoare la sistemul de salarizare. dează lemnul şi îngreunează
cepeau să capete viaţă, pe vremea munca constructorilor Irebuie desă­ albe şi zvelte vor răsări atunci din­ sat.' facă plantări. Pentru proprietari Răspunzînd grijii ce le este transportul. Din loc în loc sînt
cînd braţele de oţel ale macaralelor vârşită, dusă mai departe. Şi noul tre coroanele înalte ale plopilor, din­ Trebuie să mai amintim că la conta doar- cîştigul imediat, cît acordată-, muncitorii forestieri de puşi oameni (străji) care se în­
se întindeau deasupra blocurilor în gospodar a pornit la treabă. tre rondouri de flori şi covoare de inaugurarea magazinului a fost mai mult cîştig. > < la Oaşa îşi intensifică pe zi ce grijesc ca plaghiile să nu se
construcţie, de dând măruntaiele pă- gazon tuns mărunt, întreţinut cu prezent şi un tovarăş din con­ Muncitorii forestieri erau în trece eforturile pentru a extrage formeze. Cînd totuşi ele se nasc,
mintutui erau scormonite, tăiate de — Ne propunem — mi-a spus tov. grijă. ducerea cooperativei din Sălan acest timp crunt exploataţi? Pen­ în cît mai bune condiţiuni lemn vin dinspre Tacuri, pe albia to-.
canale, cînd arterele de circulaţie e- Comen Mihai — şeful serviciului lo­ care, aşa cum se cuvine, a luat tru o sumă de- nimic, munceau pentru şantierele de construcţie rentelor, renumiţii plutaşi şi
rau abia trasate. cuinţe şi localuU de la mină —* să Gospodarii- oraşului nou nu se vor cuvîntul şi a vorbit rar şi răs­ -de dimineaţa pînă seara. cu o din ţară. In luna iunie, de pildă, spărgători de plăghii. Ei despart
facem din Uricani un oraş grădină; opri aici. Gnsiul lor pentru frumos hrană mizerabilă', veşnic sufe­ e! au extras peste plan 8.000i cu ajutorul ţapinelor buştenii din
Pe atunci, fizionomia oraşului, con­ să înfrumuseţăm tînărul oraş al mi­ merge mai departe. In centrul Uri-, picat:
trasta puternic cu mediul înconjură­ nerilor, să-i adăugăm podoabe de cânilor se vor construi ţîniîni arte­ — Tovarăşi, magazinul dvs. rinzi de-tot-felul de,boli soeia- m.c. de lemn de cea mai bună încleştare dîndu-l'e drumul la;
tor, cu munţii acoperiţi de pomi, ver­ pomi şi verdeaţă... ziene, înconjurate de trandafiri şi aparţine cooperativei '„Muncito­ le, fără ştiinţă d.e carte, expuşi calitate. Printre cei mai harnici, vale şi eliberînd apa din strîtn-
deaţă şi flori. arbuşti ornamentali. In jurul jîntîni- rul“ din Călan. Vă promitem că la accidente, îmboldiţi de. la sînt fasonatorii Ion Mîţ, Ioan soare.
Intr-adevăr, gospodarii noului oraş lor arteziene se vor aşeza bănci cu veţi îi aprovizionaţi cu to:t ce spate de zbirii’ patronului. Ivaşcu, Petru Vraja, Dumitru Pe valea Sebeşului sînt bine
In vatra noului oraş nu mai era au pornii la lucru ca pricepere şi picioare din beton şi spătare -vopsite Coman şi Nicolae Busnier, cor- cunoscuţi plutaşi- ca fraţii Ioan şi
nici un petec de verdeaţă, nici un co­ hărnicie. încă din primăvara acestui în culori, deschise. Teremirile virane vă trebuie şi veţi fi serviţi' aşa Zile însorite hănitorii Victor Avram, Ioan Gligor Moga de pe Rîul Mare,
pac. Se părea că vegetaţia se retră­ an s-au adus de la o pepinieră din dintre blocuri, care au început să fie cum se cere într-un magazin al
sese pe terasele înalte ale munţilor nivelate, vor deveni zone verzi şi Acum, sectorul forestier de la Gros, Gherasim Sicoe şi alţii. In Ion Tîtu de pe Bistra, Dumitru
in faţa ofensivei constructorilor. Şi regiunea Timişoara 200 bucăţi plopi solarii, în care se vor juca cei mai comerţului socialist. întrecerea pe brigăzi, în frunte
astăzi, după cîţiva ani, oraşul Uricani se găseşte brigada condusă de
mai seamănă cu un şantier. Mai sînt canadieni, pe care mâinile pricepute Bucuria această a durat pînă ¦Oaşa este condus'de comunistul Petru Sicoe Ursuţ de la punctul Morar de pe Dobra, Suciu Ion
citeoa blocuri în roşu, înconjurate la 13 ianuarie a^. c. In aceas- Ioan Arşîn, un tînăr înalt cu Balele- şi brigada lui Gheorghe Luca şi Oniţa Vasile de pe Va­
de păienjenişul schelelor. Dar tînărul ale soţiilor de mineri i-cui plantat noi cetăţeni ai oraşului, copiii mine­ .tă zi, uşile ¦mâgazînitlui * aii 'umeri lărgi şB privire blajină, Sicoe Duboş de ta punctul Ru- lea ‘Sebeşului. Ei au obţinut pe
oraş capătă de la o zi ta alta înfă­ ginosul. Ei şi-au depăşit pe luna luna iunie o productivitate cu 23
pe locurile din faţa blocurilor..., rilor. fost zăvorite, gpstio.năra a pţe- împreună cu el am făcut o vi­ iunie, cu 30-40 la sută sarcinile la sută mai mare decît ceă pla­
ţişarea definitivă.: case înalţe cu linii de pian. De asemenea1, cu bune nificată. Alături de ceilalţi mun­
'Arbuştii s-au prins şi cresc. Frun­ 'Atunci, vizitatorul, care n-a mai cat. închis este şi astăzi! zită prin sector. Am văzut' ast­ citori forestieri, cei de după- cres­
sobre şi elegante, al căror- exterior rezultate au muncit inginerul tele munţilor care taie copacii
za lor luceşte azi în bătaia soare­ trecut de mult prin oraşul nou, Uri­ Conducerea cooperativei „Mun­ fel dormitoarele, cantina, brută­ utemi-st Anghel Mocan şi mais şi-i fasonează’, plutaşii şi stră-
primeşte din partea meşterilor ce mi­ jile de pe malurile rîului Şi-au
lui, iar tinerele lor coroane sé lea­ cani, va încerca sentimentul că de pe citorul“ din Călan cunoaş­ riile. Dormitoarele sînt curate,
şună pe- schele, ultima reiuşare. te această situaţie destul de
gănă în adierea brizei de munte. A- terasé înalte de munţi, vegetaţie, în cabane frumoase, luminate e-
La blocurile de locuinţe nr. 1 şi ' lectric de un grup electrogen; In
cesta a fost doar începutul... bine însă...- Nu se -ştie de ce n-u. dormitoare sînt instalate apărate
nr, 2, fiecare de cîle 27 apartamente pomi şi flori, au cobâtit în o ra ş; că

Nu de muH! în Uricani s-ă 'iré- sé ’găseşte tn tr-m oraş-grădină In manifestă grijă faţă de buna de radio. In fostă vilă ă proprie­ tru de exploatare Traian Mun­ intensificat eforturile pentru a

cat la amenajărea zonelor verzi şi care fiecare floare, fiecare arbust, a funcţionate ă magazinului res­ tarului Boidzor s-a înfiinţat *un tean. întîmpina ziua de 23 August- cu

se mai lucrează la finisarea interioa­ a rondotirilor de flori. In jurul vii­ răsărit' din dragostea şi grija de ca­ pectiv. Ţăranii din Streisîngeor- magazin alimentar bine aprovi­ Vin Jacurile noi succese în muncă. Activita­
ră şi în curând minerii vor primi toarelor rondouri de flori, 'se execu­ re 'sînt înconjuraţi astăzi minerii din giu le adresează o îrltrebare ia zionat. Pentru cei care lucrează tea tor neobosită ă făcut ca sec­
încă 54 apartamente noi. tă borduri din beton închise ca gâr- patria noastră. care sînt rugaţi să răspundă cît mai departe s-a înfiinţat brută­ Rîul îşi umflă deodată albia torul forestier Oaşa să ajungă
'duleţe din ţeavă de fier şi 'cablu. mai U rgentC înd se vă deschi­ rii în trei puncte ale sectorului. şi se năpusteşte lă vale ducînd printre exploatările fruntaşe pe,
Alături de constructor, pe şanii-erul I. BOIU De asemenea, la Oaşa s-ă înfiin­ 'cu el buşteni de brad şi molid. regiune.

de magazinul,? ţat pentru muncitorii forestieri Aşa ajunge lemnul de la GH. STOICOVICI