Page 98 - 1959-07
P. 98
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1430
Organizaţiile de partid Nici o brigadă
din G A S . îşi consolidează Pentru minerit de sub plan
rîndurile la Teliuc se con A fi sector Convorbire cu tovarăşul ing. Munca' cu oa
struiesc Jioi locuin fruntaş într-o, VASILE MARTA menii a fost şi
ţe. Executate» cu exploatare frun este mult uşu
'In ultima vreme, cele mai mul., Vlad de la Miercurea şi Simion mult gust, noile taşă pe bazin, şeful sectorului II Uricani rată datorită
te organizaţii de partid din gos Fleischer' de la Amnâş. construcţii dau un nu poate fi un faptului că a-
podăriile agricole de stat de pe aspect plăcut aces
cuprinsul regiunii noastre şi-au Tot în această perioadă orga tei localităţi mine lucru uşor. Titlul proape toţi şefii
nizaţia de bază a primit în rîn reşti.
de fruntaş se cucereşte prin mun de grupă şi şefii de schimb sînt
îmbunătăţit simţitor activitatea. durile membrilor de partid un că susţinută, printr-o organizare membri sau candidaţi de partid.
IN FOTO:, un şir. corespunzătoare, a lucrului. Pen In cadrul sectorului nostru s-au
Acest lucru se datoreşte şi fap număr de cinci candidaţi cărora de locuinţe date de
tului că ele şi-au întărit le-a expirat stagiul de candida curind în folosinţă. tru a afla cum a reuşit remarcat în mod deosebit gru
mult rîndurile prin primi tură. să devină fruntaş acest sec pele conduse de: Gheorghe Uliu,
rea de noi membri şi can tor, l-am rugat pe inginerul Miron Năsâleanu, Dumitru Rusu,
didaţi de partid. In cele Şi organiza ¦m o» Vasile Marta, şeful sectorului iar la pregătiri, grupa lui Gheor
ţia de partid
de mai jos vom relata oî- G. A. S. de la gospodă II al minei Uricani, să ne vor ghe Sorescu.
6oz ria agricolă de
teva aspecte privind felul cum stat din Boz, bească despre măsurile luate în ÎN TR E B A R E : Ne puteţi arăta
cadrul .sectorului pe oare-1 con şi: cîteva rezultate ?
s-au ocupat de întărirea rîndu- -sesas-
duce/ RĂSPUNS : Datorită acestor
rilor lor unele organizaţii de raionul Sebeş, manifestă preocu Nici o zi pierdută, toate forţele pentru ÎN TR E B A R E : Care sînt mă măsuri, a căror punere în apli
rea f f care s-a urmărit zi de zi, în pri
partid din G.A.S. şi rezultatele pare permanentă pentru îmbu surile luate de conducerea secto mele 6 luni ale acestui an, nici
rului II al minei Uricani pentru o grupa din sector nu a rămas
obţinute în acest domeniu. nătăţirea compoziţiei sociale a a nu avea In cadrul sectorului sub plan. Minerii sectorului nos
tru au reuşit să lucreze în aba
Organizaţia partidului. Organizaţia de bază nici o grupă sub plan.?- tajele cameră cu randamente me
R Ă S P U N S : In primul dii de peşte 5 tone pe post. Tot
G, A. S. de partid de la de aici .a primit în rîndurile sale odată, ei au extras peste plan,
Apoldu G.A.S. din A- muncitori fruntaşi în producţie rînd am luat o seamă în cursul primului semestru al
poldu de Sus, mutată la cea de-a doua arie, TVactor şi batoză există, de măsuri de ordin tehnic, acestui an, 5.000 tone cărbune
____d__e__S_u__s___ raionul Sebeş, care depun o intensă activitate care să contribuie la creşterea
. Ziiele acestea, principala gri- ,, -pe locul denumit „Intre căi" un dar nu se folosesc productivităţii muncii. Dintre a-%
obştească. In anul acesta, de cestea enum er: tipizarea abata
jă a oamenilor muncii din agri de sînt strînşi şi bine aranjaţi Gospodăria colectivă „Octom jelor din sector, adică trecerea
s-a preocupat îndeaproape de pildă, au fost primiţi în rîndu brie roşu" din Simeria-Biscaria,
cultura regiunii noastre este. de în 6 şire, snopii de gnu de pe posedă un tractor şi o batoză
creşterea conştiinţei şi nivelului rile candidaţilor de partid 10 proprie. Acestea, au fost repa
politic al tuturor muncitorilor tovarăşi din care 9 sînt munci a stânge şi treiera bogata re 30 ha. Pînă în prezent, în mun rate pînă la data de 15 iulie. Cu
toate acestea batoza nu lucrează
frunTaşi în producţie şi în acti tori, şi unul inginer. Pot fi a- coltă de griu. In multe cornune ca de treieriş s-au' evidenţiat co din cauză că membrii gospodă
vitatea obştească în vederea a- mintiţi tractoristul Gheorghe riei colective nu au terminat în
ale regiunii noastre, acolo unde- lectiviştii Mihai, Huieţ, Aron că secerişul, cu toate că l-au în de la abatajele-cameră cu profil cocsificabif, Ne angajăm ca pînă
ceput la 12 iulie. Din cele 63,13
tragerii lor în rîndul candidaţi Goagăş, muncitorii Ioan Krehi organizaţiile de partid şi sfatu Henjiu, Iiă Băda, vIoan Ocoş, ha. semănate cu griu, mai era de. 9 m.p., la abataje cameră cu la siîrşitul anului să livrăm pa
lor de partid. Rezultatele acestei şi Petru Doşteţean. tîmplaru! de secerat la 27 iulie griul de pe
munci sînt din cele mai bune. Vasile Florea, inginerul Marin rile populare s-au preocupat de ¦ Iancu Artean şi alţii. La trans 5 ha. profil de. 16 m.p. (prin această triei încă 5.000 de fond cărbune
Numai în ultimele patru luni, Pavel, responsabilul trupului din
organizaţia de bază a crescut cu Ungurei, şi alţii. huna organizare a campaniei 'de portul sacilor de la combine, de- Aceasta din cauză că la mun măsură, cantitatea de cărbune peste plan.
încă 11 candidaţi, toţi muncitori ca de seceriş nu participă zilnic extras dintr-un cîmp, s-a mărit);
fruntaşi, care dovedesc prin fap vară, secerişul şi îreierişul sini ;pun o muncă perseverentă co decît 50-60 de colectivişti din poligonarea preabatajelor trans : . c .• .?
te că sînt demni să poarte titlul cele 213 familii înscrise în GAG. versale (ca urmare, s-a redus
de membru al partidului. pe terminate. Sini insă şi unele lectiviştii Adam Vasii, Adam Sfatul popular şi comitetul de Minerii de la Uricani au luat
partid Soneria, nu a .acordat su
Printre cei primiţi recent în comune in care, .datorită slabei Corneanu şi mulţi alţii. De la ficient sprijin consiliului de con
rîndul candidaţilor de partid se ducere âl G.A.G. în ceea ce pri
numără muncitorul Ioan Moga Acum, organizaţia de bază preocupări a organizaţiilor de. combine şi de la arie, o parte veşte mobilizarea colectiviştilor în mod sensibil consumul de cunoştinţă cu deosebită bucurie
de la Reciu, muncitorul Toma (secretar Dumitru Oprinescu) se la muncă.
Depner de la trupul Gîrbova, ocupă cu grijă de educarea can partid şi a sfaturilor populare far , din recolta de griu se transpor lemn, deoarece prin poligonare de hotărîrea plenarei 6. @. al
tractoriştii Nicolae Munteanu şi didaţilor de partid, ue pregăti Sfatul popular şi Comitetul o-
Andrei Theii, muncitorul Simion rea lor pentru 'a putea deveni fă de această problemă, aţii tă la bazele de rec'epţionare a răşenesc de partid Simeria, tre susţinerea e mai burtă, armătu P.M.R. din 13-14 iulie a.c. care
Roth', brigadierul viticol Tomas membri ai partidului. buie să îa de urgenţă cele mai rile nu se mai rup şi deci nu prevede sporirea salariilor pre
Wurner şi alţii. recoltatul păioăselor cit şi ire- : C.R.R. din Deva Şi Hunedoara, potrivite, măsuri pentru ca aria mai trebuie înlocuite); întreţine cum şi sporirea pensiilor.
ieratut lor' se desfăşoară intr-un colectiviştilor şi întovărăşiţilor să rea în bună stare a căilor de
G contribuţie însemnată la ob în contul cantităţii de 100.000 fie grabnic amenajată, să încea transport şi a căilor de a e ra j; Minerii de aici sînt recunoscă-
pă aici lucrul şi să se desfăşoa
ţinerea acestor rezultate au adu ritm nesatisfăcător. In aceste co kg. griu, contractată cu statul, re în bune condiţiuni.
s-o grupele de partid din cadru! Pînă nu de mune este necesar¦să fie inten şi pentru plata muncilor S.M.T. Treierişul înfîrzie
trupurilor aparţinătoare gospo mult, organi sificate eforturile tuturor facto La. bazele de recepţionare s-au nejustificat aprovizionarea la timp a grupe tori partidului şi guvernului pen
zaţia de bază
G. A. S. de la gospodă rilor răspunzători pentru ca a- şi transportat pe baza contrac Orzul de pe cele 5 ha. ale co lor cu vagonete goale şi cu ma tru grija părintească ce le-o
Mintia lectiviştilor din G.A.G. „1 Mai" terial lemnos. poartă şi sînt hotărîţi să-şi spo
ceste Lgcrări să,fie. terminate in ' tului,, 84.943 kg. griu iar pentru Batiz a fost secşrat de mult.. El. rească eforturile pentru a da pa
continua sa stea pe/cimp, in La noi însă, un rol deosebit triei cărbune cît mai mult şi Iar
ria agricolă de :. cel mai scurt timp. muncile S.M.T. şi -uiumul bato clăi, supus intemperiilor. La fel îl au oamenii. De fapt succesele
stă şi griul de pe 157 ha. care a pe care le-am obţinut, numai lor
stat din Mintia, se număra, prin zei, 22.480 kg. grîu. Restul griu fost secerat. Transportul snopi-
lor la arie nu a început. Colecti
tre organizaţiile de partid din Cînd munca este bine lui a iost dep'ozitat în straturi viştii mai au de secerat griul de li se datorează. un preţ de cost cît mai scăzut.
subţiri în magaziile gospodă pe 3 ha. Or, dacă Sfatul popular
raionul Ilia în care munca de organizată riei, unde se lopătează. al comunei Călan (preşedinte
Ioan Tuza). ar îi sprijinit mai
primire a noi membri şi candi Nu de mult, colectiviştii din La GAG. din Sîntandrei, un mult consiliul de conducere al
G.A.G. „1 Mai" din Batiz în
daţi se desfăşura destul de slab. G.A.C. „Viaţă nouă" Sîntandrei deosebit aport la efectuarea .mun ceea ce priveşte organizarea
muncii şi mobilizarea la lucru a
In ultima vreme: însă. situaţia au terminat recoltarea- griului cilor agricole din campania de colectiviştilor, secerişul şi chiar
transportul snopilor la arie pu
dăriei de stat. Comuniştii din s-a schimbat. Comuniştii din or de pe 305 ha. şi a orzoaicei de vară îl aduc şi mecanizatorii tea fi deja terminat. Totodată, şi
cadrul grupelor de partid de la ganizaţia de bază respectivă a- treierişul putea începe, întrucît
trupurile din Miercurea, Gîrbova cordă o mai mare atenţie educă pe 25 ha. Recoltarea s-ă făcut (Ioan Lugpjan,. Aurel Oniga şi mecanicul batozar şi coşarul de
şi Amnaş au fost de fapt' aceia rii, pregătirii şi atragerii în par da S.M.T. Orăştie aşteaptă la
care s-au ocupat de educarea şi tid a muncitorilor fruntaşi, care în circa 10 zile lucrătoare atît Hans Werderr de la S. M. T. G.A.G. de trei zile lîngă batoză.
pregătirea celor mai buni mun merită să poarte acest titlu de
manual cîf şi cu ajuto-rul sece- :Orăştie. Ei folosesc la treierat Prin muncă voluntară
rătorilor-legători şi a combine întreaga capacitate a combinelor
lor. Concpmitenî ciţ recoltarea,, iar în timpul nefavorabil treieri- Mobilizaţi fiind de către orga tiv 5.000 m. c. piatră, efectu
citori. recomandîndu-i să fie p ri-. mare cinste. Şi rezultatele n-au colectiviştii au adunat snopii şi. şului execută arături de vară. nizaţiile de partid, muncitorii de ând peste 650 ore de muncă vo
miţi în rîndul candidaţilor de întîrziat să se vadă. Cu puţin
i-au clădit în şire, la două arii. Folosesc din plin la- sectorul mecanic şef al I.G.S. luntară.
înainte de term inarea complectă' capacitatea bafozei
partid. timp în urmă au fost primiţi în a -secertşutiTir,peVr'u'na -d ifp aceste Hunedoara s-au angajat să re a - "Kt lucrările de pînă acum s-au
pare, prin muncă voluntară, şo evidenţiat mai ales tovarăşii
Cu bune rezultate au muncit rîndul candidaţilor de partid pa arii, bine amenajată, a început Şi colectiviştii din G.A.C. „Mu-
seaua ce' duce de la fabrica de Gristache Toma, Ianis Si limanis,
treierişul orzoaicei, care în scur reştil" Uroi au terminat seceri-
în această direcţie comunistul tru tovarăşi, din rîndurile celor pîine la garajul nr. 2 Buituri, FI. Greţu, Victor Ionescu, Ilie
tă vreme s-a şi terminat. sp ro :şui orzului şi grîului de pe cele
Ioan Anghel de la Gîrbova. Ioan mai merituoşi muncitori. pe o lungime de 1.500 m.
ducţia medie de orzoaica este de 75 ha. semănate în toamnă. Pa Numai într-o singură zi, pes Atanasiadis, Nicolae Moldovan,
peste 1.900 kg. la ha., faţă de ralel cu secerişul, ei au amena te 200 de şoferi, mecanici şi alţi Varga Constantin. Ioan Ungure-
O com isie activa 1.600 kg. cîf s-ă prevăzut în pla j a t şi trei arii. . Astfel, imediat muncitori de la acest sector au şanu şi alţii.
transportat' pe şosea aproxima
nul de producţie.,. ’ ,» cum s-a terminat secerişul, pe a- ţOAN ŞE.RBAN
Pe lîngă Sfatul popular al ora perindat de la începutul anului S-a trecut apoi la treierişul ria din „Luncă“, a început tre-
şului Haţeg funcţionează, de
peste doi ani de zile, o comisie şi pînă în prezent, un număr de griului la arie cu ajutorul bato jieriştil. In numai 5 ore, s-a tre Vor realiza şi mai multe economii
de împăciuire. Prin activitatea
sa comisia a dovedit că are un 70 cauze. 34 din acestea au fost zei iar cu cele ..două combine, ierat griul de pe aproape 5 ha. Colectivul cooperativei meşte Aceste economii vor fi reali
rol activ în formarea conştiinţei şugăreşti „Retezatul" din Ha zate printr-o reducere continuă
cetăţeneşti şi întărirea răspun soluţionate de către comisie. în deplasare, de la claie la cla Producţia medie este de 1.900 ţeg, studiind documentele Plena a consumului de materiale, o mai
derii pentru întărirea legalităţii rei G.G. al P.M.R. din 13-14 iu judicioasă efectuare a deplasări
noastre. In mod deosebit au muncit ie. Astfel, s-a reuşit ca pînă la kg. griu, cu 300 kg. mai mult lie a.c., s-a angajat ca, în aîa-ra lor de către personalul tehnico-
celor 52.000 lei ce reprezintă an administrativ, instalarea de con
In fata acestei comisii s-au tov. Nicoiae Jeledinţan, Melixi 27 iulie să se treiere griul de pe decît s-a prevăzut în planul de gajamentul luat în urma chemă toare trifazice la secţiile de tîm-
rii celor 8 întreprinderi bucu- plărie şi tinichigerie, reducerea'
ma Donţiu, AAaria Tămaş şi lo- 64,96 ha. obţinîndu-se ¦o produc producţie. Mecanicul batozar A- reştene, să mai realizeze încă schemei personalului tehnic cu
ţie totală de 132.245 kg. griu, lexandru Gremer întreţine în bu
sif Micşa. adică în medie 2.050 kg. la ha. ne condiţii batoza şi tractorul,
fapt care permite folosirea lor
N. s.
corespondeni Peste cîteva zile, batoza va fi maximă. . ,
^Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxmomxxxx%xxxxxxxxxoooocou^xxx%>ooooo<xxxxxxxxxxxxxxxxxooexxxxxxxxxxxxxxxxxx)ocxxxxxxxxxxxxxxje^o^»5t 15.000 lei economii pînă la sfîr- un post etc.
şitul anulai în curs.. NICU SBUCHEA
ace «tura !araşi de-o şchioapă cu toate că-i în clasa fectă. Întunericul, aşternut peste lunca lin magazin bine aprovizionat
i Vira. Cînd ne-am .cunoscut, nu s-a Săcelului, nu era tulburat decît de
liniştit pînă ce nu ne-a prezentat pe susUrul apei. Intr-un grup de pionie Magazinul universal din Ro Numai de la 1 iulie a.c. şi
pînă în prezent, la acest maga
prietena ei — Ileana Oprişa din Cu re, aşezate pe iarbă, ceva mai la mar şia de Secaş, raionul Sebeş, este zin de desfacere (gestionar tov.
Ionel Deac) s-a vîndut mărfuri
drapelul de tabără gir — tot pionieră şi ea. Pe lîngă !ap-. gine, a prins a se înfiripa versurile zilnic vizitat de numeroşi cum în valoare de peste 40.000 lei.
tu l.că .e .vorbăreaţă foc, Emanoela e dntecului „Privesc din Doftana".
şi prietenoasă. La focul de tabără a- Grupului din jurul focului i s-au părători. Aceasta, datorită fap IULIAN 10NAŞ
Pe aleea ce începe încă de la intra tori la cele trei detaşamente ale .ta ¦dovan, pionieră in clasa V-a a unei vea să chite îh duet uri clntec pio alăturat şi alţii mai virstnici iar, im tului că magazinul este bine a- O.C.L. PRODUSE INDUS
TRIALE, 1NTERRAIONALA
ta in curte şi care duce pînă la scă- berei. t nieresc,. alaiuri de o altă prietenă a provizatul cor prinde putere. Cîntă a- provizionat cu mărfurile de se
DEVA
şcoli din Deva — prezentatoarea pro sa, pioniera Silvia Szmuk. Emanoela cum alături •de copii şi tovarăşii: Gra- zon necesare oamenilor muncii
anunţă publicul consuma
ile castelului, frinele au scîrţîit scurt Se înalţă drapelul gramului. Rînd pe rînd, pe scenă s-au e din Lupeni, Silvia din Hunedoara; ţian Jurca — activist de partid şi Ana din această localitate. tor că a prelungit pînă Ia noi
l maşina s-a oprit. Aşezaţi pe două taberei... perindai reciiat'orli şi fiecare din ei a dispoziţii vînzările pe rate a
înduri, cei 125 de elevi şi pionieri fost răsplătit cu ‘îndelungi aplauze. tabăra din Săcel le-a împrietenii şi Cleja activistă a Comitetului regional c */—»r-»r-r r-*r-*r-' /—»/-»r-» ] articolelor de confecţii.
are-ş'i vor petrece vacanţa la tabăra Marinela ' Braiu a recitat „Bătrinul s-ar putea ca, la sfîr'şHul perioadei ¦ U.T.M., .iar Mircea Moraru — secre l INTRODUCEREA CA-} Totodată face cunoscut că
in Săcel, ne-au intîmpimt cu un steag", Elena Zaharia, poezia „Sflrşit are un bogat sortiment de
Bine aţi venit in tabără noastră P‘ Sunetul trompetei a vestit semnalul de an şcolar", iar Paulina Popescu, de tabără, despărţirea să fie udată cu tar al Comitetului raional U.T.M. Ha l TEGORIEI A VIUa DE PRE- j confecţii de mătase, bumbac
de adunare. In cîteva ' minute, detaşa „Slavă eroilor Doftanei“. Repertoriul şi iînă, atît pentru femei cît
- rostiţ tn cor. mentele s-au aliniat fonnînd un careu corului a cuprins multe bucăţi - printre lacrimi. ţeg şi Elisabeta Mujic — directoarea f MI I LA PRONOEXPRES. ţ şi pentru bărbaţi şi copii, ca
in jurul catargului. Din garda drape care şi., cîntecele „Peste plaiurile ţă re se desfac în aceleaşi con-
Cunoştinţe lului fac parte pionierii Emanoela Lu- rii“, „Clntec pionieresc“ etc. Progra-- In jurul focului taberei le urmează exemplul: ^ Pentru stimularea pârtiei- î liţii ca şi pînă în prezent, în
ca, Mihai Moisuc şi Aurora Budulan. mul s-a încheiat cu recitările elevilor —Ah f spargeţi-mi zidul şi lanţtil următoarele localităţi:
Sosiserăm doar de puţin timp, dar Cei trei preşedinţi de detaşamente au Ana Dancii/, şi Viorel Tomuş, şi cti o [ pârii la Pronoexpres şi m ă-}
icusem deja cunoştinţă cu mulţi din dat raportul preşedintelui de unitate suită .de- dansuri romineşti.- sfărîmaţi. Deva, Gurabarza, Brad, O-
Ci care aveau să-şi petreacă cele 21 iar, la rîndul său, acesta a raportat S.-a lăsat seara. Vreascurile au fost [ rirea şanselor de cîştig, în- ^ răştie, Cugir, Sebeş, Alba fu-
ile la castelul din Săcel. Am aflai instructorului superior că pionierii u- lia şi Zlatna.
adunale de cu ziuă şi frumos clădite ;Să zbor ca uri'şoim peste înalţii t cepînd cu concursul Prono- j
pe marginea rîului ce trece prin faţa Carpaţi, r expres nr, 30 din 2 a u g u st}
castelului. 125 de copii s-au aşezat Să-mi strîog înc-odală' tovarăşa mea, l 1959, se introduce a Vil-a }
în jurul .maldărului de lemne, stropite Şi iar să m-avînt în lupta cea grea. t categorie de premii şi anu-]
i unele amănunte, despre noile şi nităţii nr. 51 din Săcel sînt gata pen dinainte cu petrol. Cine va aprinde fo- ¦ . , ¦& ^ me premiul pentru 3 numere ]
roaspetele cunoştinţe. Emilia Bârnei tru ridicarea drapelului roşu al tabe
nirPr/,>i;•e• t‘en\ile• î; ’ ; cui? E mare lucru să aprinzi focul, de S-au.. stins şi ultimele pîipîiri al.e fo L din cele 6 de bază. }
'in Hunedoara, de pildă, o fetiţă mică rei^ Muncitorul Gheorghe Bogdan — tabără mai ales dacă în jur se află- cului, iar detăşamentele sînt gata în- (. Orice alte informaţii în le- ^
i linişiită, a luat premiul Intii in cla- Liniştea aşternută a durat doar cî ihaistru la mina Lupeni, nu-l cunoaş elevi şl pionieri veniţi din toată regiu ' colonate'. Lîngă ele, instructorii dau Cgătură cu introducerea cate- -j
a II-a pe care a absolvit-o in acest teva clipe. Un semn., pionierii an ridi te pe rectificatorul' Stan Chivu de la nea. Pioniera Silvia Szmuk, preşedin comanda de plecare şi în ritmul unui L goriei a Vil-a de premii la ]
¦n, iar Alexandru Varga e pionier în cat mina pentru salut şi-n acelaşi mo U.M. Cugir, şi nici pe Virgil Lupşa ta detaşamentului nr. 3 — asupra că marş pionieresc, locatarii taberei se r Pronoexpres, se pot primi la 1
laşa VH-a a şcolii nr. 2 din Lupeni ; ment, in lunca Săcelului, peste o sută ..care lucrează, la comisariatul din Hu reia au căzut sorţii ca să aprindă fo îndreaptă către castelul unde le sînt [ agenţiile Loto-Pronosport. }
ocaiarti taberei l-au ales preşedinte de glasuri cristaline au început; a in nedoara. Sînt ţr,ei . oameni din trei col cul de tabără — ştie acest lucru, de amenajate dormitoarele: Ii însoţim pî- J >--f I__1uJ<__11--l uJu/w
•1 unităţii lor pioniereşti. Mujic Ga- tona Imnul de Stat al patriei noastre, ţuri ale regiunii noastre şi, probabil .aceea are emoţii. Ar vrea să se reţină nă la poartă şi ne luăm rămas bun.
<rielă — responsabilă la grupul de încet, încet, de-a lungul catargului a nu s-au văzut, nu s-au cunoscut şt nu dar nu poate. Mina îi tremură şi a fost JAu intrat şi cei din urmă. La fe ANUNŢ
colări — ii toată numai suflet şi vla- prins să se ridice pînza drapelului pur ştiu unul de; existenţa altuia. Fiii fbr nevoie de 4—5 beţe de chibrit pentru restrele castelului, înghiţit parcă în
ă ; Elena liga din Deva, o pionieră, puriu, care vesteşle împrejurimilor fap Insă, la tabără din Săcel s-au cunoscut, ea flăcările să prindă viaţă. noapte, s-au aprins lumini. Cooperativa meşteşugărească „Moţul“ din Baia de Criş, cu^
:e oferă să ne'conducă şi să ne infor- tul că frumosul castel ai Săcelului au discutat despre îndeletnicirile părin Dacă întreaga activitate pioniereas La revedere dragi' copii, veniţi din i secţii de producţie în Baia de Criş, Vaţa, lomeşti, Ţebea, Brad,)
neze cu iot ceea ce ne-ar interesa pâ- găzduieşte una din miile de tabere ţilor şi s-au împrietenit. Gheorghe că e frumoasă şi atrăgătoare, viaţa de toate colţurile regiunii / Veţi petrece | Gurabarza, Băiţa etc., execută diverse lucrări pentru populaţie,
utor la deschiderea taberei. 1-am cu- deschise¦pentru fiii oamenilor muncii. Bogdan e in clasa a VI-a, Dorel Chi tabără e de neuitat¦; clipele cele mai la Săcel 21 de zile plăcute pe care ' atît cu materialele clienţilor cît şi cu materialele cooperativei.)
Oricine poate să se adreseze cooperativei pentru a cere. sa,
loscut şi pe cei veniţi la Săcel ca să • vu intr-a V-a, iar Silviu Lupşa abia plăcute sînt şi vor fi cele petrecute iii n-o să le uitaţi, poate, niciodată; vă
trganizeze cii mai plăcut timpul pe ... ş? se produc „artiştii“ a trecut intr-a IJ-a, Au 'sosit'la Săcel jurul focului de tabără. Ele învese veţi întoarce apoi In familiile voastre ' i se execute : '{
are elevii şi pionierii îl vor petrece in aceeaşi zi, s-au’ privit curioşi şi lesc, impresionează şi. mişcă ¦pe cei din Hunedoara sau Deva, din Cugir încălţăminte după comandă, reparaţii încălţăminte, confew
lipi, . Utemisiul Ioan Blaga, învăţător 'pînă la urmă s-au dat în vorbă, le-
a Văleni, raionul Orăştie,. e inslruc- Pe terasa de la intrarea în castel, gînd prietenie. Acum se joacă împreu mici ca şi pe cei mari. Recitări, dan ori Lupeni, din Şibot şi din Peirila. ’ţiuni bărbăteşti şi femeieşti, confecţiuni de cojocărie, confecţii de<
înaltă cam cit o scenă, au luat loc nă şi-s nedespărţiţi. Asemenea lor s-au
orul superior al taberei şi în munca „artiştii", iar „spectatorii“ s-au aşe suri, cîntece, diferite jocuri, ghicitori, Pînă atunci, petrecere frumoasă in ta >binale şi mobilă, dărăcit de Iînă şi cîlţi, lucrări de tierărie, con-<
zat frumos pe băncile din faţă. „în cunoscut şi alţii. Zilele de tabără sînt
'.u copiii va fi îndeaproape ajutat de cepem serbarea închinată deschiderii scenele, sînt doar cîteva din punctele bără şi la anul ne vom revedea, poa 'strucţii, zidărie şi dulgherie, zugrăveli, frizerii, ţesătorie, olă-
cc au delectat în seara aceea pe cei le, tot în curtea castelului sau la fo ţrie, fotografii, tinichigerie, îngheţată.
aflaţi în jurul focului de tabără de la cul de tabără aprins' în lunca Şaca Tarifele sînt convenabile, lucrările se execută prompt şi de<
inerţi învăţători Marieta Savu, EU- taberei noastre, cu cintecul „Am cra prilej de închegare a prieteniilor. E - marginea Săcelului. lului l )calitate.
;abeia Cristea si Cornel Papa, instruc vata mea" —. a anunţat Adriana Mol- manoela Ltica, din Lupeni, e numai ...Cîteva clipe a fost o linişte per PETRE FARCAŞIU